801 matches
-
Zoppo et al., 1995; Sherman et al., 2000]. Nizofenona reprezintă un captator de radicali liberi, aceasta inhibând și eliberarea tisulară de glutamat, cu efecte cerebroprotective dovedite [Brott et al., 2000]. Unele cazuri de AVC au drept cauză disecția peretelui arterial carotidian sau vertebral. în aceste cazuri, leziunile nu se pretează la terapie trombolitică, deoarece leziunea obstructivă este reprezentată în fapt de o hemoragie în interiorul peretelui arterial, sancțiunea terapeutică în această situa]ie fiind de natură chirugicală. AVC hemoragic impune renunțarea la
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, A. Covic, G. Mircescu, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91914_a_92409]
-
fac uneori imposibilă anamneza, obținerea istoricului bolii și a antecedentelor patologice, ceea ce face dificil diagnosticul pozitiv și diferențial al afecțiunilor cardiovasculare. Examenul clinic la vârstnici relevă adesea prezența markerilor de ateroscleroză sistemică: gerontoxon, xantelasme etc. Sunt frecvent decelate sufluri arteriale carotidiene, abdominale, care confirmă, de asemenea, prezența aterosclerozei în multiple teritorii. Examenul obiectiv al cordului identifică adesea tulburări de ritm, cele mai frecvente fiind fibrilația atrială și aritmia extrasistolică. De reținut că prezența tahicardiei în repaus constituie un semn precoce de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91927_a_92422]
-
vedere screening-ul non-invaziv al persoanelor asimptomatice (bărbați cu vârsta cuprinsă în intervalul 45-75 ani, respectiv femei cu vârsta cuprinsă în intervalul 55-75 ani) cu risc cardiovascular moderat și înalt prin computer tomografie pentru determinarea scorului calciului coronarian și ecografie Doppler carotidiană pentru detectarea plăcilor de aterom și stenozelor carotidiene ( figura 10.1) (94). Această evaluare screening poate fi aplicată și persoanelor cu vârsta peste 75 de ani. 10.5. Concluzii Degenerarea fiziologică a aparatului cardiovascular, în asociere cu senescența altor organe
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91927_a_92422]
-
vârsta cuprinsă în intervalul 45-75 ani, respectiv femei cu vârsta cuprinsă în intervalul 55-75 ani) cu risc cardiovascular moderat și înalt prin computer tomografie pentru determinarea scorului calciului coronarian și ecografie Doppler carotidiană pentru detectarea plăcilor de aterom și stenozelor carotidiene ( figura 10.1) (94). Această evaluare screening poate fi aplicată și persoanelor cu vârsta peste 75 de ani. 10.5. Concluzii Degenerarea fiziologică a aparatului cardiovascular, în asociere cu senescența altor organe și sisteme, cauzează diverse boli cardiovasculare și le
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91927_a_92422]
-
cadaveric [Opelz et al., 1998]. Riscul de rejet este de 3,4 ori mai mare la hipertensivi față de normotensivi. Studii mai mici, unicentrice, au evidențiat de asemenea o corelație semnificativă între HTA și complicațiile cardiovasculare, inclusiv HVS, cardiopatia ischemică, ateromatoza carotidiană [Barbagallo et al., 1999] și mortalitatea cardiovasculară [Ponticelli et al., 1994]. Nu s-a demonstrat formal, prin studii mari, randomizate și controlate, că reducerea TA ar ameliora prognosticul pacienților cu TR, dar aceasta pare o aserțiune logică, având în vedere
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, L. Segall, A. Ciocâlteu () [Corola-publishinghouse/Science/91912_a_92407]
-
Ste - noza aortică la pacienții vârstnici poate fi însoțită de regurgitare aortică; prin comparație, regurgitarea- aortică izolată datorată bolii valvulare aortice este rară (9,10). Frecvent, pacienții vârstnici cu stenoză aortică asociază boală coronariană (61%), afectare vasculară în alte teritorii (carotidiană - 6%, arterială periferică la membrele inferioare - 8%), dis - funcție renală (4%). BPOC și disfuncția cognitivă apar în procente semnificative (17%, respectiv 9%) (3). Factorii de risc pentru apariția stenozei aortice degenerative sunt: vârsta - fiecare creștere a vârstei cu 10 ani
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniel Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434]
-
bolnavii vârstnici, iar la majoritatea suflurile nu reflectă o stenoză aortică semnificativă hemodinamic (27). Deși în bicuspidia aortică un suflu ejecțional este frecvent întâlnit, acesta este rar întâlnit în stenoza aortică senilă. Intensitatea zgomotului 2 este adesea diminuată, iar pulsul carotidian are aspect parvus et tardus. La bolnavii vârstnici, multe dintre semnele clasice de stenoză aortică nu sunt prezente, ceea ce face ca diagnosticul să fie dificil de stabilit numai în urma examenului obiectiv. De aceea, testele non-invazive sunt importante pentru diagnostic. Electrocardiograma
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniel Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434]
-
bulbar, menținând mișcările respiratorii alternativ. Reglarea reflexă - se realizează prin nervii aferenți sau eferenți care vin sau pleacă din centrii respiratori din bulb. Astfel nervul vag realizează mecanismul de autoreglare sau servomecanismul “feed-back”. Chemoreceptorii din zonele reflexogene reprezentate de sinusul carotidian și zona cardio-aortică, sunt sensibili la schimbarea compoziției sângelui. Impulsurile plecate din aceste zone pe calea nervilor Hering și Cyon-Ludwig, ajung la centrul inspirator pe care îl excită (reflex descris în 1926 de D.Danielopolu). Alte zone reflexogene mai sunt
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
Balon intraaortic cu sistem de control 9. Bypass ventricular 10. Stimulator cardiac extern 11. Stimulator cardiac implantabil (pacemaker implantabil) cu accesorii: electrozi pentru stimulatoare cardiace implantabile, programator pentru stimulator cardiac implantabil 12. Inel de anuloplastie 13. Stimulator nervos al sinusului carotidian 14. Vâlvă cardiacă protetica cu accesorii: suport și dispozitiv de calibrare. ÎI. ��n domeniul O.R.L. 1. Proteză auditiva intra- si retroauriculara cu accesorii: microfon, cască (difuzor) și receptor osos, acumulator, încărcător pentru acumulator, cordoane de legătură, conectori și cabluri
ORDIN nr. 94 din 20 martie 2000 pentru aprobarea Listei cuprinzând dispozitivele medicale - proteze, accesorii ale acestora şi produse ortopedice - scutite de taxa pe valoarea adăugată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127728_a_129057]
-
a uterului și oviductului 1.180.338 131. Mamografie în 2 planuri 120.611 132. Sialografia, galactografia, sinusuri, fistulografia cu substanță de contrast 1.176.241 133. Flebografia de extremități 1.253.593 134. Tomografia plana 262.530 135. Angiografia carotidiană cu substanță de contrast nonionică 1.252.272 136. P.E.G. 100.481 137. Radiofotografia medicală (MRF) 16.113 138. craniu cu substanță de contrast nonionică 1.148.311 139. regiune gât cu substanță de contrast nonionică 1.148.311 140
NORME METODOLOGICE din 12 ianuarie 2001 de aplicare a Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului asigurărilor sociale de sănătate pentru anul 2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132348_a_133677]
-
a uterului și oviductului 1.180.338 131. Mamografie în 2 planuri 120.611 132. Sialografia, galactografia, sinusuri, fistulografia cu substanță de contrast 1.176.241 133. Flebografia de extremități 1.253.593 134. Tomografia plana 262.530 135. Angiografia carotidiană cu substanță de contrast nonionică 1.252.272 136. P.E.G. 100.481 137. Radiofotografia medicală (MRF) 16.113 138. craniu cu substanță de contrast nonionică 1.148.311 139. regiune gât cu substanță de contrast nonionică 1.148.311 140
NORME METODOLOGICE din 12 ianuarie 2001 de aplicare a Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului asigurărilor sociale de săn��tate pentru anul 2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132355_a_133684]
-
Se încadrează m gradul III │ │echo-doppler pentru vasele mari │atestării documentare a cel puțin 1-3 A.I.T. │modificărilor de F.O., modifirilor ex. │(trei) de invaliditate. Se vor │ │pentru depistarea tulburărilor │repetate în decurs de 1-2 ani, si demonstrarea │Doppler carotidian, modificări ce apar la │face recomandări medicale cu │ │de circulație. │existenței factorilor de risc predispozanți, │ex. C.T. cerebral: atrofie corticala, │privire la regimul de viață și Deficiență accentuată se stabilește pe baza │Între 70-90% procentul fiind cu atat mai Fără
ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
acordă respectând │Incapacitate 0-49% se acordă pe baza │contraindicațiile medicale și │ │atestă existența a unuia sau mai │aceleași criterii că și în cazul A.I.T. │acelorași criterii că și în cazul A.I.T. │specificațiile în legătură cu │ │multor episoade de boală, fiecare │carotidian. │carotidian. │locul de muncă că și în cazul │ │dintre ele cu o durată de 24 ore, A.I.T. carotidian. │ │cu tendința la repetabilitate. Se manifestă prin deficite Deficiență medie - se acordă respectând │Incapacitate 50-69 % - se acordă în Se încadrează în
ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
respectând │Incapacitate 0-49% se acordă pe baza │contraindicațiile medicale și │ │atestă existența a unuia sau mai │aceleași criterii că și în cazul A.I.T. │acelorași criterii că și în cazul A.I.T. │specificațiile în legătură cu │ │multor episoade de boală, fiecare │carotidian. │carotidian. │locul de muncă că și în cazul │ │dintre ele cu o durată de 24 ore, A.I.T. carotidian. │ │cu tendința la repetabilitate. Se manifestă prin deficite Deficiență medie - se acordă respectând │Incapacitate 50-69 % - se acordă în Se încadrează în gradul
ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
că și în cazul A.I.T. │acelorași criterii că și în cazul A.I.T. │specificațiile în legătură cu │ │multor episoade de boală, fiecare │carotidian. │carotidian. │locul de muncă că și în cazul │ │dintre ele cu o durată de 24 ore, A.I.T. carotidian. │ │cu tendința la repetabilitate. Se manifestă prin deficite Deficiență medie - se acordă respectând │Incapacitate 50-69 % - se acordă în Se încadrează în gradul III │ │motorii hemipareze, parapareze, │aceleași criterii că și în cazul A.I.T. │funcție de aceleași criterii că și în
ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
trei). Deficiență accentuată se acordă respectând │Incapacitate 70-90% - se acordă │Se încadrează în gradul ÎI │ │retiniene hipertensive, diabetice), │aceleași criterii că și în cazul A.I.T. │respectând aceleași criterii că și în cazul │(doi) de invaliditate │ │ex. Doppler, alte examene │carotidian. │A.I.T. carotidian. Nu poate fi pus în discuție odată stabilit H.T.A., diabet deficite din │program recuperator complex; Deficiență gravă se acordă bolnavilor ce au │Incapacitatea 90-100% prin sechele grave Incapacitatea se va │cățiilor medicale, în special E.E.G., E.K.
ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
se acordă respectând │Incapacitate 70-90% - se acordă │Se încadrează în gradul ÎI │ │retiniene hipertensive, diabetice), │aceleași criterii că și în cazul A.I.T. │respectând aceleași criterii că și în cazul │(doi) de invaliditate │ │ex. Doppler, alte examene │carotidian. │A.I.T. carotidian. Nu poate fi pus în discuție odată stabilit H.T.A., diabet deficite din │program recuperator complex; Deficiență gravă se acordă bolnavilor ce au │Incapacitatea 90-100% prin sechele grave Incapacitatea se va │cățiilor medicale, în special E.E.G., E.K.G, ex. oftalmologic
ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
care produc palpitații sunt aritmiile paroxistice de tipul extrasistoliilor, tahicardiilor ventriculare, fibrilației atriale, flutterului atrial. Palpitațiile pot dispare odată cu ingestia unui pahar cu apă rece, bolus alimentar voluminos, excitarea peretelui posterior al faringelui, compresiune pe globii oculari sau masajul sinusului carotidian. Cauzele extracardiace care produc palpitații sunt nevrozele, hipertiroidismul, anemiile, stările febrile, etc. * Lipotimia și sincopa Lipotimia sau leșinul (gr. leipein = a lipsi; thymos = suflet) definește o tulburare acută, de scurtă durată, caracterizată prin pierderea bruscă, parțială a cunoștintei, cu menținerea
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
respirației, însoțită de dispariția tonusului muscular. Cauzele de apariție a lipotimiei/sincopei sunt: vasomotorii - la durere, emoție, ortostatism, efort (stenoză aortică, stenoză pulmonară importantă), ca urmare a scăderii bruște a rezistenței periferice, dar cu menținerea fluxului cardiac; sinocarotidiană - masajul sinusului carotidian determină la persoanele cu sensibilitate crescută apariția simptomatologiei; scăderea debitului cardiac, fără oprirea cordului - tamponadă cardiacă, infarct miocardic întins, fibrilație atrială, flutter atrial, TPSV, BAV. * Vertijul reprezintă o senzație cronică sau intermitentă de pierdere a echilibrului, mai exact iluzia mișcării
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
de a regla starea de excitabilitate a unor receptori interni, ceea ce conduce la normalizarea funcției cardiace. Ca mecanism al acestei acțiuni se presupune că determină anestezia receptorilor de reglare a presiunii și dilatării capilarelor, localizați la nivelul joncțiunii carotidă - plex carotidian, ceea ce conduce la ridicarea pragului de excitabilitate a cordului. De aici rezultă o dilatare capilară periferică, cu diminuarea stazei sangvine, astfel încât cantitatea de sânge circulant se mărește. Este un foarte bun agent citofilactic (regenerează celulele pielii), putând fi considerat ca
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
și ramurile sale: artera oftalmică (AOp) și arterele hipofizare (în număr de 1-3), ramuri emergente de pe fața medial, respectiv artera Comunicantă posterioară (ACoP) și artera coroidoană anterioară pe fața laterală; artera cerebrală anterioară (ACA), care reprezintă ramura medial a bifurcației carotidiene ce se unește cu congenera ei contralaterală prin artera comunicantă anterioară, situate de regulă deasupra chiasmei optice (fig. 4.120). ADENOAMELE HIPOFIZARE IOAN ȘTEFAN FLORIAN EPIDEMIOLOGIE Tumori benigne în imensa majoritate a cazurilor, adenoamele hipofizare apar cu o incidență greu
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
suficiente și edificatoare. Radiografia craniană și-a pierdut mult din importanță, fiind utilizată în prezent doar pentru aprecierea gradului de pneumatizare a sinusului sfenoid în vederea abordului transfenoidal. Angiografia cu substracție digitală este utilizată extrem de rar pentru diagnosticul diferențial cu anevrismele carotidiene dezvoltate intraselar sau supraselar. ATITUDINEA TERAPEUTICĂ Observația Clinico-imagistică Intră în discuție doar în adenoamele intraselare descoperite incidental și care nu au nici un fel de manifestare clinică, prima reevaluare facându-se la 3-6 de la descoperirea leziunii, următoarea la alte 6 luni iar
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
intraorbitale primare: elemente de diferențiere sunt exoftalmia intermitentă, hemoragiile conjunctivale, angiectazii conjunctivale, varice pe CT-scan, ecografie de orbită, angiografia RMN sau flebografie. b. Malformații vasculare intraorbitale și intracraniene: elemente de diferențiere sunt exoftalmia pulsatilă, acută, hemoragii conjunctivale după exoftalmie, angiografia carotidiană, angiografia RMN care evidențiază malformația. c. Fistula carotidocavernoasă: elemente de diferențiere sunt debutul acut, exoftalmia uni sau bilaterală, suflul temporal sincron cu pulsul, angiografia carotidiană și angiografia RMN evidențiază fistula. Infecții specifice. TBC intraorbital, este rar întâlnit. Elemente de diferențiere
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
intraorbitale și intracraniene: elemente de diferențiere sunt exoftalmia pulsatilă, acută, hemoragii conjunctivale după exoftalmie, angiografia carotidiană, angiografia RMN care evidențiază malformația. c. Fistula carotidocavernoasă: elemente de diferențiere sunt debutul acut, exoftalmia uni sau bilaterală, suflul temporal sincron cu pulsul, angiografia carotidiană și angiografia RMN evidențiază fistula. Infecții specifice. TBC intraorbital, este rar întâlnit. Elemente de diferențiere sunt leziunea cutanată perioculară tuberculoasă, evoluția lentă cu pătrundere în orbita anterioară și medie, IDR la tuberculină pozitivă, răspuns la tratament tuberculostatic. Infecții acute nespecifice
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
stroke-ul ischemic determinat de ocluzia sau stenoza vaselor cerebrale mari se pot folosi substanțe cu acțiune fibrinolitică: tromboliza intravenoasă, enzime ce degradează fibrinogenul etc. Ocluzia trombotică de arteră sylviană poate beneficia de o anastomoză extra-intracraniană cu artera temporală superficială. Endarterectomia carotidiană și angioplastia, cu îndepărtarea mecanică a coagulului sanguin ori cu montarea unui stent arterial, s-au practicat în urgență, dar unele procedee se prezintă mai ales ca tratamente chirurgicale profilactice pentru infarctul cerebral la pacienți cu accidente vasculare cerebrale ischemice
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]