837 matches
-
mecanisme probabile: diminuarea sintezei osoase și accelerarea lizei osoase. Diminuarea sintezei osoase este predominantă și se realizează pe mai multe căi: diminuarea sintezei de colagen și a preluării de aminoacizi la nivel osos; alterarea compoziției în proteoglicani în os și cartilaj; diminuarea activității osteoblastice. Se poate concluziona că deficitul de insulină induce osteoporoză prin alterarea matricei proteice și metabolismului mineral osos. Clinic, osteoporoza este asimptomatică iar biologic se constată nivele serice crescute ale fosfatazei alcaline, vitaminei D3, în condițiile scăderii absorbției
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92234_a_92729]
-
s-a constatat o rată de vindecare de 83%. Astfel, în pacienții diabetici cu artropatie Charcot și complicații cum ar fi insuficiența renală, a fost posibilă vindecarea completă a fracturilor survenite. Mecanismul de acțiune pare a fi stimularea chondrogenezei, hipertrofiei cartilajului, precum și o creștere în activitatea osteoblaștilor (Rubin și col., Journal of Bone & Joint Surgery, 83A: 259-270, 2001). Chirurgia ortopedică poate fi necesară în unele cazuri, pentru eliminarea sau remodelarea unor defecte osoase. 3.6. Educația este foarte importantă în îngrijirea
Tratat de diabet Paulescu by Lawrence Chukwudi Nwabudike, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92258_a_92753]
-
false propriu-zise (perechile 8,.9 și 10) și coaste flotante (perechile 11 și 12). Din punct de vedere morfologic arcurile costale prezintă două porțiuni: a) una posterioară, osoasă ce formează coasta propriu-zisă, coasta vertebrală; b) una anterioară, cartilaginoasă ce alcătuiește cartilajul costal. Corpul coastei este foarte turtit în sens transversal și prezintă două fețe și două margini. Fața externă este convexă și prezintă unghiurile coastei. Coastele descriu o curbură care privește cu concavitatea înăuntru; această curbură este mai accentuată în două
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
un gât: îngust pe care se inseră ligamentele; - tuberozitatea coastei prezintă o fațetă articulară pentru articularea cu o fațeta de pe fața anterioară a apofizelor transverse ale vertebrelor toracale. Extremitatea anterioară a coastelor prezintă o scobitură eliptică în care se regăsește cartilajul costal. Caracterele individuale ale coastelor COASTA I-a Corpul acestei coaste are fețele orientate în așa fel încât o față privește cranial și alta caudal. Pe fața superioară a acestei coaste și în porțiunea mijlocie se găsesc două șanțuri transversale
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
care ocupă fața profundă a plastronului sterno-costal. Este format din 5 fascicule musculare, unite prin origine la nivelul feței posterioare a procesului xifoidian și a corpului sternului. De la origine fasciculele devin divergente și se inseră terminal pe marginile inferioare ale cartilajelor coastelor II-IV. Acțiunea este redusă, participând la respirație. Inervația este realizată prin ramurile intercostalilor II-IV. Mușchii comuni toracelui și membrelor superioare MUȘCHIUL SUBCLAVICULAR Inserția de origine Inserția terminală Raporturi Inervație La nivelul primei coaste. La nivelul mijlocului feței inferioare a
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
umărului; 2. de protecție a plexului brahial. MUȘCHIUL MARE PECTORAL Inserția de origine Inserția terminală Raporturi Inervație - fasciculul superior: se formează de pe jumătatea medială a marginii anterioare a claviculei; - fasciculul mijlociu, sternocostal: pornește de pe fața anterioară a sternului și de pe cartilajele primelor 6 coaste adevărate; - fasciculul abdominal: se inseră la nivelul tecii dreptului abdominal. Inserția terminală se realizează printr-un tendon comun celor trei fascicule la nivelul crestei tuberculului mare al humerusului. * anterior față de mușchi: fascia marelui pectoral, pielosul gâtului, țesutul
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
de pereți musculari care, în funcție de dispoziția topografică pe care o au, se pot grupa în: mușchii regiunii antero-laterale, mușchii regiunii posterioare, mușchii regiunii superioare și mușchii regiunii perineale sau inferioare. MUȘCHIUL DREPT ABDOMINAL Inserția de origine Inserția terminală Raporturi Inervație - cartilajele celei de-a V-a, VI-a și a VII-a coastă, - procesul xifoid, - ligamentul costoxifoidian. Pe marginea superioară a simfizei pubiene. Indirect cu organele cavității abdominale. - 7-12 perechi de nervii intercostali, - nervii ilio-hipogastric, - nervii ilio-inghinali. Mușchiul drept abdominal este
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
pe tubercului pubian. După ce au luat naștere fibrele învelesc funiculul spermatic. Inserția terminală este sub forma unui evantai la nivelul testiculului unde formează tunica musculară a scrotului. MUȘCHIUL TRANSVERS ABDOMINAL Inserția de origine Inserția terminală Raporturi Inervație - pe ultimele VI cartilaje costale prin digitații care se interpătrund cu cele ale diafragmului, - pe procesele costiforme ale vertebrelor lombare, - buza internă a crestei iliace în ½ anterioară, - 1/3 laterală a ligamentului inghinal. La nivelul aponevrozei anterioare Oblicul intern intercostali inferiori, ilio-hipogastric, ilio-inghinali. Acțiunea
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
modificările structurale ale pereților bronșici și de obstrucția ramurilor bronșice distale poartă denumirea de bronșiectazii. Etiopatogenie Se descriu bronșiectazii congenitale în cadrul următoarelor afecțiuni: malformații traheo-bronșice și vasculare (traheobronhomegalie, plămîn polichistic, sechestrația pulmonară, agenezia arterei pulmonare, sd.Williams-Campbell cu deficit al cartilajului bronșic, ceea ce duce la alterarea dinamicii bronșice cu apariția unor dilatații bronșice difuze); mucoviscidoza, anomalie caracterizată prin perturbarea tuturor secrețiilor glandulare exocrine. Se produce o expectorație vîscoasă, o infecție cronică la nivelul arborelui bronșic, complicate în timp cu o insuficiență
Curs de pneumoftiziologie by Antigona Trofor () [Corola-publishinghouse/Science/940_a_2448]
-
a arătat bogată în achiziții de care este onorată chirurgia modernă. Ortopedia propriu-zisă este una din ramurile cele mai importante din chirurgia pentru copii. Specialitatea cere cunoștințe particulare pentru imaginarea și utilizarea aparatelor și redresărilor osoase, ținând seama de fiziologia cartilajului de creștere. Nu există nicio barieră între chirurgia pentru copii și ortopedie, intervenția sângerândă a venit în ajutorul manevrelor externe, mărind domeniul ortopediei și lărgind limitele curabilității. Chirurgia pentru copii are de modelat țesuturile în plină evoluție. Trebuie să prevadă
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
primară. Dezvoltarea în exces a sacilor limfatici cervicali determină chiste limfatice numite hygromas chistică. Limfaticele capilare sunt situate sub epidermă în dermul superficial. Aceste vase drenează în canalele valvulate din dermul profund și țesutul subdermic. Limfaticele lipsesc în mușchi, tendoane, cartilaje, creier, cornee, dar sunt prezente în spațiile intermusculare. Limfaticele superficiale sunt situate deasupra fasciei profunde și sunt orientate centripet. Ajunse pe marginea convexă a ganglionului, canalele limfatice se deschid la acest nivel și eliberează conținutul [1]. FIZIOLOGIA CIRCULAȚIEI LIMFATICE Sistemul
Tratat de chirurgie vol. VII by JECU AVRAM, IULIAN AVRAM () [Corola-publishinghouse/Science/92085_a_92580]
-
în condițiile unei anatomii cvasinormale. ANATOMIE CHIRURGICALĂ Apertura toracică superioară reprezintă regiunea anatomică de comunicare cervico-toracică. Spre deosebire de apertura toracică inferioară, ale cărei dimensiuni variază permanent cu respirația, apertura toracică superioară are dimensiuni fixe. Limitele anatomice sunt reprezentate de: coasta I, cartilajul coastei I și manubriul sternal (anterior), capul coastei I și vertebra T1 (posterior), domul pleural. La nivelul aperturii toracice superioare vasele subclavii și plexul brahial se îndreaptă dinspre zona cervicală spre braț prin canalul cervico-axilar; acesta este împărțit de marginea
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Teodor Horvat, Natalia Motaș, Cezar Motaș () [Corola-publishinghouse/Science/92098_a_92593]
-
parte din ele necesită parietectomii, remodelari sau reconstrucții complexe de perete toracic, reprezentând o provocare pentru chirurgul toracic. PECTUS EXCAVATUM (PE) Constă într-o deformare complexă a peretelui toracic anterior. Se constată un aspect de pâlnie, datorat depresiunii sternului și cartilajelor costale inferioare. De regulă, manubriul și primele două arcuri costale nu sunt afectate. Incidență. Etiologie După Ravitch [17], această malformație apare la 1/300 sau 1/400 din nou născuții vii, frecvent de la naștere sau în primul an de viață
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92097_a_92592]
-
bronșic în 5,2% din cazuri [20]. Au fost propuse mai multe mecanisme etiopatogenice, cum ar fi: anomalii diafragmatice, rahitismul, traumatismul intrauterin, obstrucția cronică a căilor aeriene superioare, precum și multe altele. Majoritatea autorilor acceptă în prezent teoria creșterii anarhice a cartilajelor costale (discondroplazie). În ultimii ani, cercetările au fost continuate și aprofundate. Au fost evidențiate mai bine asociațiile lezionale, în special cele cardiace: transpoziția marilor vase, defectul septal ventricular, tetralogia Fallot, precum și cele musculoscheletale: scolioza, cifoze, sindromul Marfan, dar și neurofibromatoza
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92097_a_92592]
-
privind utilitatea rezolvării chirurgicale sunt azi în mare parte depășite, odată cu demonstrarea îmbunătățirii funcționalității cardiorespiratorii postoperator. Din anul 1911, când Mayer a efectuat prima operație pentru torace în pâlnie și care a constat în rezecția parțială a sternului și a cartilajelor costale, până în prezent s-au imaginat peste 50 de procedee. La mijlocul secolului trecut, Le Brigand clasifica aceste operații în trei mari categorii: sternocondroplastiile (prin ridicarea, prin răsturnarea sau prin rezecția plastronului), operațiile minore (intervenții pe părțile moi) și operațiile de
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92097_a_92592]
-
Brigand clasifica aceste operații în trei mari categorii: sternocondroplastiile (prin ridicarea, prin răsturnarea sau prin rezecția plastronului), operațiile minore (intervenții pe părțile moi) și operațiile de comblare. Azi, majoritatea autorilor sunt de acord că principalul scop al intervenției este înlăturarea cartilajelor malformate (în acord cu teoria etio-patogenică a discondroplaziei). Cea mai utilizată tehnică, descrisă de Ravitch și la care de-a lungul timpului s-au adus diverse modificări, procedează la condrectomii lărgite, subpericondrale, la care se asociază sau nu procedee de
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92097_a_92592]
-
radiografie toracică de față și profil, examen CT (fig. 4.6), probe funcționale respiratorii, EKG și ecocardiografie. Tratament Prima rezolvare chirurgicală îi aparține lui Ravitch în 1952, într-un caz de deformare condromanubrială, la care a efectuat rezecții multiple de cartilaje și osteotomie sternală dublă. De atunci au fost imaginate numeroase procedee. În esență, tehnicile constau, ca și la pectus excavatum, în rezecții de cartilaje costale deformate, osteotomie transversă sternală, cu sau fără rezecție de apendice xifoid, fără stabilizare cu lamă
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92097_a_92592]
-
Ravitch în 1952, într-un caz de deformare condromanubrială, la care a efectuat rezecții multiple de cartilaje și osteotomie sternală dublă. De atunci au fost imaginate numeroase procedee. În esență, tehnicile constau, ca și la pectus excavatum, în rezecții de cartilaje costale deformate, osteotomie transversă sternală, cu sau fără rezecție de apendice xifoid, fără stabilizare cu lamă metalică a sternului. Rezultatele obținute sunt foarte bune. În ultimii ani au fost propuse tehnici mininvazive. Astfel, se procedează la inserția submusculară a două
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92097_a_92592]
-
uitare mai bine de un secol, fiind redescoperită la mijlocul secolului XX. Afectarea toracică poate îmbrăca diverse forme: de la simpla hipoplazie a porțiunii sternocostale a marelui pectoral, hipo sau aplazia micului pectoral, până la absența părții anterioare a coastelor 2-5 și a cartilajelor respective. Sânul poate fi afectat: hipoplazie, amastie, atelie. Se poate constata absența părului axilar și a grăsimii subcutanate. S-au descris următoarele deformități ale mâinii: hipoplazie (brachidactilie) și degete fuzate (sin-dactilie) în special pe degetele 2-4. Apare la naștere cu
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92097_a_92592]
-
se decolează fascia endotoracică. Se recomandă și o rezecție în ic („wedge resection”) din tăblia sternală, la marginea inferioară a defectului, pentru a obține o aproximare mai bună. S-au descris și alte tehnici: condrectomii oblice multiple, secționarea laterală a cartilajelor costale și aducerea lor pe linia mediană pentru acoperirea defectului. Azi, nu se mai utilizează grefa costală autologă. La copiii mici nu se recomandă acoperirea defectului cu materiale sintetice, pentru că toracele este în creștere, iar țesuturile sintetice nu pot crește
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92097_a_92592]
-
în condițiile unei anatomii cvasinormale. ANATOMIE CHIRURGICALĂ Apertura toracică superioară reprezintă regiunea anatomică de comunicare cervico-toracică. Spre deosebire de apertura toracică inferioară, ale cărei dimensiuni variază permanent cu respirația, apertura toracică superioară are dimensiuni fixe. Limitele anatomice sunt reprezentate de: coasta I, cartilajul coastei I și manubriul sternal (anterior), capul coastei I și vertebra T1 (posterior), domul pleural. La nivelul aperturii toracice superioare vasele subclavii și plexul brahial se îndreaptă dinspre zona cervicală spre braț prin canalul cervico-axilar; acesta este împărțit de marginea
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92099_a_92594]
-
prin abord anterior, axilar, posterior sau toracoscopic (Suh, 2001) [16]. Supurații parietale - Condritele costale apar mai des în traumatismele toracice deschise. Agentul etiologic izolat din secrețiile purulente parietale este cel mai frecvent Stafilococul auriu, apoi Piocianicul. Se constată erodări ale cartilajului cu prezența de cuiburi purulente intracartilaginoase, fistule și abcese parietale. Semnele clinice sunt reprezentate de durere, tumefiere, mobilitate anormală zonală, prezența traiectului fistulos. Radiografia toracică nu este concludentă. Fistulografia, tomografia computerizată, rezonanța magnetică stabilesc diagnosticul. Tratamentul este chirurgical. Nu se
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin, Ovidiu Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/92095_a_92590]
-
observat bine la examenul radiologic standard (fig. 3.45) sau examenul CT. Chirurgia toracoscopică este deosebit de utilă pentru înlăturarea corpilor străini din cavitatea pleurală, dar pentru cei intraparenchimatoși, toracotomia se impune. SECHELELE TRAHEOBRONȘICE Traheomalacia posttraumatică Se produce prin distrucția unor cartilaje traheale. Cicatrizarea unei necroze a peretelui traheal produse de sonda de intubație oro-traheală, menținută mult timp în poziție, este o cauză frecventă de apariție a traheomalaciei (Velly, 1991) [18]. Pereții traheali devin moi și lumenul traheal se va dilata, respectiv
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin, Ovidiu Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/92095_a_92590]
-
expiratori bulbari. 2. În cadrul acestei pregătiri distingem mai multe etape: a) Centrul bulbar inspirator este în inhibiție la fel ca și nucleul mușchiului porticus; glota este în abducție. b) Influxurile recurențiale descendente încep să sensibilizeze mușchiul aritenoidian prin fibrele gamma. Cartilajele aritenoide încep să se apropie. c) Influxurile descendente pornind din căile piramidale sau extrapiramidale traversează bariera de iritație a nucleilor motori și mușchilor ari-aritenoidieni și provoacă o contracție tonică a mușchilor tiro-aritenoidieni în timp ce cartilajele aritenoide se lipesc. d) Influxul activează
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
sensibilizeze mușchiul aritenoidian prin fibrele gamma. Cartilajele aritenoide încep să se apropie. c) Influxurile descendente pornind din căile piramidale sau extrapiramidale traversează bariera de iritație a nucleilor motori și mușchilor ari-aritenoidieni și provoacă o contracție tonică a mușchilor tiro-aritenoidieni în timp ce cartilajele aritenoide se lipesc. d) Influxul activează nucleii recurențiali ai mușchiului cricoaritenoidian lateral și corzile vocale se lipesc și se întind. e) Influxurile din mezencefal sau din sistemul de control corticoauditiv care au activat mușchiul crico-aritenoidian lateral coboară și provoacă deschideri
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]