4,072 matches
-
dar crezîndu-se doi / unul împotriva celuilalt și niciodată de aceeași parte a limitei / Ťcine suferă de claustrofobie nu poate fi prunc / în punga cu bănuți de aur ce umplu cerul de amniosť) / urcușul la muzică atunci cînd ni se scot căștile / de pe urechi și intrăm cu mintea noastră în lume / ca într-o orchestră simfonică dirijată de doi" (și intrăm cu mintea noastră în lume, ca într-o orchestră simfonică dirijată de doi). Să fie artificiul o salvare, să adauge aripilor
Între natură și artificiu (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7199_a_8524]
-
mare, înainte de sfârșitul anilor '80, când a început să consume steroizi, potrivit NY Daily News, scrie rtv.net. "M-am dezamăgit pe mine în timpul turneelor de la sfârșitul anilor 1980 și am devenit dependent de steroizi. În acele zile nu aveam căști în urechi, iar trupa era din ce în ce mai zgomotoasă și mai beată și eu continuam să îmi stric vocea. Steroizii dezumflă orice membrană, inclusiv penisul, și asta trebuie să faci dacă trebuie să participi la un concert și nu poți să cânți
Vezi motivul pentru care bărbăția unui vedete rock a fost afectată by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/72302_a_73627]
-
acest poem (plasat către finalul volumului) în minte ar trebui începută orice lectură serioasă a Cenotafului. Lumea de aici, cronologică în felul ei, și-ar putea revela pe deplin naturalețea, sonoritatea și sensurile, aidoma lumii noastre străbătute la pas cu căștile walkman-ului în urechi și, fără alte eforturi, îți aduci aminte de tine. De la nașterea camuflată de tot soiul de obiecte încă necunoscute la explicațiile nu de fiecare dată clare ale vorbelor maturilor încrâncenați, de la sfaturile reținute nefiltrat la tinerețea
A muri mai departe by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9833_a_11158]
-
înmormântare de vei visa, petrecere vei avea. Aici totul e pe dos. Dar să vedem ce fel de vis... Cortegiul trece în jos, pe Calea Victoriei. E o zi de început de toamnă frumoasă. Stinsă și clară. Acum văd defilând cu căștile lor pe cap mineri, care îi aduc salutul lor, - Corpul minerilor. Ei calcă apăsat, rar, flegmatic, ca Legiunea străină. }in pe umeri niște bâte colorate, dar nu în culorile tricolorului nostru, ci ale unui stat african de curând eliberat: verde
Vise de noapte by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9295_a_10620]
-
-i un detaliu. Am impresia că din când în când vine cineva la fereastră să vadă dacă mai sunt aici, dacă sunt bine. Epik Aerul poartă frigul; grația lui molcomă străbătând întunericul ne joacă pe degete: bassul aproape explodează, în căști - click, click - s-aude ceva ce dă a muzică. E delicat! adulmec murmurul și-apoi articulez. O să las pământul să înnebunească. un vârtej de vânt se încurcă în crengi, uite - se oprește sub o streașină și acum își face veacul
Destulã pace pentru un rãzboi by Laurenþiu Ion () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1355_a_2884]
-
cât de departe. O ploaie măruntă izbește-n celular. Picăturile ajung mult mai repede - de fapt, tot ce vine din înălțimi ajunge mai repede, ca de la o înălțime spre o altă înălțime. Lucrurile sunt mai simple decât pot crede: volumul căștilor la maximum și o piatră sub un copac răvășit, cât să se înalțe și puțină iarbă ici-colo - am gândul că ploaia e cea care împarte viața. Acolo jos, unde orașul băltește între aceste coaste, duc o viață frumoasă. Ochii prind
Destulã pace pentru un rãzboi by Laurenþiu Ion () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1355_a_2884]
-
pentru că totul funcționează perfect: "Cauză și efect. Asta-i frumusețea." Ca orice sistem totalitar, acesta își fabrică inamicii, "teroriștii", din rîndul contestatarilor, întreține starea de asediu permanent și un aparat represiv foarte bine pus la punct. O secretară abulică cu căștile pe urechi transcrie indiferent partitura-interogatoriului compus aproape integral din onomatopeele celui torturat. Pînă și ultimul strigăt este îndosariat pentru a deveni un semn pierdut în oceanul de hîrtii. Mr. Helpmann, șeful departamentului, un bătrînel cu o falsă jovialitate de Moș
Un sezon în Brazil by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9503_a_10828]
-
gamă variată de elemente, de dificultate medie și mare. Accesul în snowpark-ul situat lângă Podul Mare (lângă patinoar) se face în baza unei legitimații de membru pe care administratorii park-ului o vor elibera la fața locului cu buletinul și minim casca de protecție, transmite Agerpres. De asemenea, duminică, în Parcul Carol a avut loc întâlnirea celor din Clubul Trabantiștilor. Sunt expuse un număr de 20 de mașini marca Trabant la intrarea în parc (în fața Muzeului Tehnicii).
Snowboard în Parcul Cişmigiu, ultima sesiune de Burn Jib Park () [Corola-journal/Journalistic/77259_a_78584]
-
afară/ mă arde în creștet/ vreme frumoasă. 25° C. sângele îmi cântă în urechi." (25° C afară); "aici nu-i nimeni nici un obiect în jurul tău doar particule de praf și unde radio/ doar ultrasunete și infraroșii/ doar o oboseală din căști și o senzație de scurgere de la monitoare/ un coleg îmi spune ceva amuzant/ asta mă face să râd nu sunt bună de nimic/ Ťce? a. ce? da.ť nu sunt aici. eu nici nu sunt aici/ mi s-a părut
Conectică și butoane by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9746_a_11071]
-
sunt bună de nimic/ Ťce? a. ce? da.ť nu sunt aici. eu nici nu sunt aici/ mi s-a părut că văd un om cu oase fosforescente/ strălucind prin piele// dar erau doar ultrasunete și infraroșii/ doar oboseala din căști și scurgerea asta de la monitoare// toate lucrurile sunt la locul lor. pe perete zboară o/ scamă suflată de foile care ies din imprimantă. nimic/ de acum înainte. nici un schelet nici un craniu care râde." (# frig+ bine+un tub de neon). Înainte de
Conectică și butoane by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9746_a_11071]
-
mers, Întrebă: Îți place muzica?! Pusese Întrebarea din care ușor se putea observa surprinderea și mirarea. Cum adică, un muncitor atât de tânăr, Îmbrăcat În salopetă nu tocmai curată și urât mirositoare, cu cizme electroizolante În picioare și cu o cască pe cap să fie interesat de pian. Poate, doar se joacă. Îmi place orice fel de muzică, dar după cum vedeți nu pot să cânt la pianul acesta. Vă rog să mă scuzați, eu plec imediat! Pianul acesta este o pianină
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
foarte proști? Sunt chiar toți ticăloși? Nu, desigur. Dar cum ar putea să mai facă presă adevărată când știu că politicienii din platou, unii și aceiași, nu vin acolo pentru că mor de grija concetățenilor? Cum să facă presă când în casca telefonului aud: la banii pe care ți-i plătesc, s... p... fără batistă? Unii jurnaliști își bat joc de meseria lor de bunăvoie. Înainte să le calce pragul studioului, trimit politicienii să semneze întâi un așa-numit contract de PR
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
stricat. — Putem sări peste dans. — N-am nici pat. — Ce, ăla de la hotelul gării era pat? Lionel nu mai are scăpare. Dă drumul hainelor și se bucură că a păstrat măcar salteaua. E ora 17.40. Lionel, întins pe saltea, cască leneș. Se gândește la câte partide de amor a ratat în cei cinci ani de abstinență cvasitotală, irosiți în așteptarea cetățeniei franceze. Oare câte femei din Nantes ar fi putut face fericite? Sau din Angers? Sau din regiunea Maine-et Loire
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
general. — Poliția? — Prezent, răspunde Clovis, considerat cel mai în măsură să coordoneze operațiunile specifice. — Jandarmeria? — Prezent, răspunde un căpitan jignit că a fost strigat după Clovis. — Pompierii? — Prezent, răspunde un domn fără nici un grad la vedere, dar cu o strălucitoare cască de alamă. — Serviciile secrete? întreabă subprefectul cu o voce ușor scăzută. Cinci indivizi, despre care toată lumea se întrebase până acum ce căutau acolo, toți fiind deghizați în boschetari, lasă capetele în jos. Subprefectul numără capetele plecate: — Unu, doi, trei, patru
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
la momentul potrivit în patul tău cel nou, așezat pe pământ. șase în al patrulea loc: ai noroc și prinzi multe broaște-care-spionează-pentru-dușmanii tăi, broaște din acelea mici și urât mirositoare, precum ploșnițele, broaște cu pete negre la urechi, care sunt căști cu care ascultă mișcările tale înregistrate cu microfoane ascunse în grădina ta suspendată, prinzi multe broaște mici și le jupoi una câte una, ascultându-le cum urlă până se prăpădesc în văzul celorlalte, este bine ce faci, să nu ai
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
lucru, harnică nevoie-mare. mai întâi iei o așchie de baobab-bătrân-capricios, o așchie cât craniul tău perfect, și împletești după calapod, îți faci un coif de papură albă ușoară care te va proteja de orice cădere, așa cum bicicliștii sau motocicliștii poartă cască, și tu îți faci coif rezistent de papură albă ușoară. după ce termini, te muți la războiul vertical de țesut, nu ai ce face, sunt vremuri de război, și împletești, dibace, un covoraș pentru grădina ta curată, un covoraș lung cât
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
ști cine sunt, dacă nu m-ai văzut niciodată până acum? REGELE: Ce întrebare! Pentru regi, lumea întreagă se reduce la un singur cuvânt: supușii. Eu sunt rege, deci tu nu poți fi decât un supus. (scurtă pauză. Micul Prinț cască) Păi ce faci? MICUL PRINȚ: Am căscat. REGELE: Datina la curte nu îngăduie să caști când e regele de față. Nu-ți dau voie să caști! Îți poruncesc să nu caști! MICUL PRINȚ: Nu m-am putut stăpâni. Am călătorit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
poruncesc să nu caști! MICUL PRINȚ: Nu m-am putut stăpâni. Am călătorit toată noaptea, sunt nedormit și obosit. REGELE: Dacă e așa, îți poruncesc să caști! De ani de zile n-am mai văzut pe nimeni căscând. Haide, mai cască! E o poruncă! MICUL PRINȚ: Mi-e rușine... nu-mi vine să casc. Nu pot să casc așa, când mi se cere. REGELE: Eu nu îngădui nesupunerea. Eu sunt un monarh absolut. Așa că îți poruncesc hotărât ba să caști, ba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
Pot să mai întreb ceva pe Măria Voastră? REGELE: Îți poruncesc să mă mai întrebi ceva! MICUL PRINȚ: Pe planeta Măriei Voastre sunt oi? REGELE: Oi? Din câte știu eu, nu sunt. Și nici nu-mi plac oile. MICUL PRINȚ (cască, se ridică): Nu mai am nicio treabă pe-aici. Am să plec mai departe. REGELE: Nu, îți poruncesc să nu pleci! Sunt foarte mândru să am un supus adevărat. Nu pleca, te fac ... ministru! MICUL PRINȚ: Ce fel de ministru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
Erau nemulțumiți acolo unde se aflau? ACARUL: Niciodată nu ești mulțumit acolo unde te afli. Întoarce acul, tren în goană) MICUL PRINȚ: Aceștia au pornit în urmărirea călătorilor dintâi? ACARUL: Nu urmăresc nimic. Dorm acolo, înăuntru, ori poate stau și cască. Numai copiii își turtesc nasul de geamuri. MICUL PRINȚ: Numai copiii știu ce caută. Ei își cheltuiesc timpul cu o păpușă sau cu o minge, și aceste obiecte devin astfel foarte prețioase. Dacă vrea cineva să le ieie, copiii plâng
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
mențină clienta. Doina se arătă fascinată de strădania acestei fetițe, pentru că în fond era o tânără ce nu depășea cu mult douăzeci de ani, dar care voia să facă din meseria ei o artă. În imediata apropiere a Doinei, de sub căști, două femei necunoscute discutau cu aprindere o veste prinsă din zbor înainte de a intra în imperiul coafezelor. Cum nu avură răgazul necesar să dezbată in extenso deliciile noii știri, găsiră acum cel mai potrivit moment. Încinseră o convorbire scânteietoare, fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
vorbe dragă, că odrasla seamănă bucățică tăiată cu tatăl... Și soția doctorului ce zice? Ce să zică!? Poate știe, poate nu știe... Cunoști proverbul: ,,Știe tot satul...", în cazul acesta e vorba de nevastă... Doina începu să se agite sub cască. Coafeza intuind o schimbare în starea firească a clientei sale, încercă să o liniștească, neștiind adâncimile adevăratului motiv: Câteva minute, doamnă, și gata! Nu mai pot să stau, te rog să-mi scoți casca. Dar nu va ține! Mai trebuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
Doina începu să se agite sub cască. Coafeza intuind o schimbare în starea firească a clientei sale, încercă să o liniștească, neștiind adâncimile adevăratului motiv: Câteva minute, doamnă, și gata! Nu mai pot să stau, te rog să-mi scoți casca. Dar nu va ține! Mai trebuie să stați puțin, doar zece minute! Nu, nu, te rog, te rog mult să mă eliberezi. Lucrătoarea nu avu încotro. Respectă dorința clientei sale. Primi un bacșiș gras, o ajută să-și pună pardesiul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
biserică, însă nu era nicidecum un obicei pornit din dorința sinceră și înflăcărată a sufletului său, ci numai din îndemnul autoritar al mamei sale. „Bagă de seamă să nu-mi întârzii și să nu care cumva să-mi umbli gură cască, m-auzi?”, erau neschimbatele vorbe, pe care le auzea el de fiecare dată, când trebuia să plece la biserică. Nimic nu mai era sacru în inima lui. Pentru el, rugăciunea devenise, pur și simplu, dintr-un dialog tainic, sfânt și
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
de acolo voi merge pe Pitt Street, până la Queen Victoria Building, de unde voi lua un autobuz care mă va duce spre casă, voi merge pe Pitt Street în pas de dans, așa cum m-am dus și în alte dăți, cu căștile în urechi, ascultând muzică, aceeași în Sydney, aceeași la Vâlcele, în inima Transilvaniei, voi dansa pe această muzică universală, îmi voi imagina că sunt singură în marele oraș, pasul îmi va sălta pe ritmul muzicii, mă voi simți tânără și
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]