367 matches
-
născut niciun poet român, mă întreb dacă există un loc al poetului în cetate: nu am aflat, prin ani, decât că o seamă de scriitori și-au cheltuit aici viața dăruindu-și ideile și inima, dar ispravnicii locului n-au catadicsit niciodată să parieze pe cultură...” Înțelegem amărăciunea poetului George Vulturescu și suntem solidari cu el, cu atât mai mult cu cât îi cunoaștem prea bine meritele: el a reușit să înscrie orașul Satu Mare pe harta literaturii române de calitate. De
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2823_a_4148]
-
piață mărfuri bune, ieftine, dar insuficiente. Se făcuse ora nouă dimineața, era iarnă, și stăteam toți ― o coadă lungă ― așteptând să vină vânzătorul și să deschidă magazinul. Pe la orele nouă și jumătate, în fine, sosește, bine dispus, bine îmbrăcat; nu catadicsește să ne arunce o privire, ne face doar un semn cu mâna, într-un gest căruia i-a exprimat el însuși sensul, prin viu grai: Ehe, stați, mai stați! Nu înseamnă că dacă am venit o să vă dau marfă. Mai
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
un cântec popular keroncong cu note prelungi și repetate și s-au așezat să mănânce un curry de berbec cam prea fiert cu o garnitură de orez. Băiatul tatii, nu ți-e foame? Adam n-a răspuns. Nici măcar n-a catadicsit să dea din cap. Făcea cu lingura grămăjoare de orez și le amesteca În sos, apoi le reconstruia și iar le strivea. Farfuria era decorată de jur Împrejur cu flori roșii cam șterse, ale căror codițe dispăruseră În băltoaca aceea
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
taică-său și lăsat pe cristalul măsuței la care erau așezați. Un colț de hârtie atinsese o picătură de condens pe piciorul unui pahar Înalt foarte rece și n avusese nevoie de mai mult ca să se umezească. Așaaa... Vasăzică, a catadicsit În sfârșit măria sa să se arate-n persoană! Cam greu să te vadă cineva În ultima vreme, Johan dragă! Cum vii de la școală, cum ai și pornit creanga pe coclauri. Pe când te aflai la Kuala Kangsar, eram siguri cel puțin
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
mama... de la combinat, zise el după puțină vreme. Mama Ilincăi întoarse capul în partea opusă, măsurînd din nou șoseaua. Bărzăunul nu se dădu bătut. Cît e ceasul, tanti ? întrebă el cu glasul cel mai dulce. Păi... e trecut de 8, catadicsi ea să dea răspuns, fără să se uite la ceas. Phii, exclamă Bărzăunul clătinînd din cap. A întîrziat peste 20 de minute? Oare de ce? Eu știu?... O fi avut, poate, vreo pană... Că hîrburile de pe traseul nostru... mamă, mamă! Mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
Un șnaps... și toate cele restituite!..) Zamfira a mai auzit și alte frânturi din vorbirea frizeriței, fără să le mai rețină, și, intrigată, și-a zis că aiștia s-au sălășluit la noi de ani și ani, dar n-au catadicsit să învețe nicio iotă românească și așteaptă să învățăm noi țipțereasca lor... Să aștepte ei mult și bine!.. În schimb, a reținut cât se poate de clar refuzul lui Gheorghieș al ei de a intra în casă și hotărârea lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
numai cărnița proaspătă, nu și ciuguleala pentru zburătoare... Mă Timpan, mă! Tu nu-nțelegi că zburătoarea asta e aproape un înger, mă nenorocitule?! Cică și pe Tovarășul cel Mare l-ar fi sfătuit să nu dărâme bisericile, dar n-a catadicsit să-i dea ascultare și a urmat îndemnul Tovarășei... Și vezi și tu ce s-a ales de el... E aproape terminat, e gata, mă! Mei să te faci! În două zile! Ca să-i umplem gușa și să-i închidem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
e drept, destul de tîrziu prezența de spirit de a ieși rapid În Întîmpinarea noastră ca să poată Închide ușa care ne dezvăluise marele păcat și cu patrafirul atîrnat În grabă după gît, nea spovedit. La Întoarcerea de la biserică, cu greu am catadicsit să povestim mamei cum descoperiserăm noi ce mare păcat făcuse părintele. Mama, cîntărindu-și cu grijă cuvintele, ne-a spus că părintele are voie de la Dumnezeu să mănînce de frupt, pentru că trebuie să reziste să cînte În biserică. Mi s-a
Viaţa-i complicat de simplă by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91691_a_93569]
-
și aștepta să-i apară ziarul în cutia poștală. Pe urmă, de îndată ce ma sculam, mă trimitea să i le cumpăr și pe celelalte. — De ce nu și le cumpără singur? Fiindcă-i plăcea să susțină, de ochii lumii, că el nu catadicsește să citească recenzii, că lasă grijă asta în seamă mea. Iar o vreme mi-am asumat această îndatorire. Îl lăsăm să-și facă doar o idee vagă despre cum sună - cea din Observer era de 9 plus, cea din Telegraph
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
nimic. - Mai târziu, zâmbi doamna cu un șirag de porțelan. Acum să ascultăm părerea unui agent F.B.I., în premieră la o televiziune româ... - Nu sunt vinovat! se revoltă Ovidiu. Spuneți-i că nu sunt vinovat! Și văzând că doamna nu catadicsea să traducă, nea Ovidiu îi spuse singur: If I die before I wake... nu sunt vinovat! Nicht! Nein vinovat! No! Eu nu furat, striga el în urechea americană. Niet hoț! Will Smith zâmbi larg la cameră. And if I die
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
gândurile, Evlavia Își răsuci gâtul, aruncându-i o privire plină de reproș. Privindu-o la rândul său, Mașa tresări de spaimă: capul ce se Întorsese spre ea semăna cu Extraterestrul. „Vasăzică așa, umblați cu fofârlica...“, Îngână ea. Oaspetele Însă nu catadicsi să-i răspundă. Ci, apucând În dinți ziarul vechi pe care Mașa Îl dosise Într-o crăpătură pentru ca să aibă cu ce să-și șteargă seara sticla de la lampă, Începu să-l mestece alene, privind-o cu insistență În ochi și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
lăsat În pace. Și, după o pauză, stomatologul plusă din nou: „Sunteți cumva un Împătimit al rebusului?”. Ciungul nu-i răspunse nici de data aceasta. „V-aș putea oferi În acest caz o Întreagă colecție de reviste...” În sfârșit, celălalt catadicsi să-i răspundă: „Observ că vă arde de gumă. Dar, după ce o să mă ascultați, o să adoptați un altfel de ton. În treacăt fie totuși spus, n-aș putea nega că În timpul meu liber n-am dezlegat cuvinte Încrucișate. Dar n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
el. „Sunteți un egolatru. Vă adorați propria dumneavoastră goliciune la fel de mult ca pe-o femeie. Sau poate chiar mai mult...” Noimann-viermele căpătase glas. Glasul trebuia anihilat. „Ce vrei să insinuezi cu asta?” spuse Noimann-cel-de-sus, adresându-se lui Noimann-cel-de-jos, fără să catadicsească a-l privi. „Nimic, nimic”, făcu celălalt, cu vocea unduioasă, ca un șarpe. „Atât, doar că...” „Doar că?” ridică din sprâncene Noimann-cinicul, a cărui mână se Întinse după cravașa nevăzută. „Doar că iubirea aceasta a dumneavoastră unora li s-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
noastre? Ce se-ntâmplase cu Zach de când l-am văzut ultima oară? — Dar de ce? am murmurat. Ne-am simțit bine împreună, OK? Hai să spunem că suntem chit și să ne vedem fiecare de drumul său, îmi răspunse fără a catadicsi să mă privească. E vorba de-o altă femeie? —Ești prea egoistă ca să fii pe gustul meu. Nu mai ești ceea ce-mi doresc. Am nevoie de-o femeie cu adevărat independentă. Una care să n-aibă nevoie de atenția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
în ciuda părerilor inteligente pe care le aveau Gloria Steinem, Camille Paglia și Erica Jong1 pe această temă, va fi très jenantă situația de-a nu avea un logodnic în New York. Mintea mea se învârtea în jurul acelorași gânduri dezolante: de ce ar catadicsi cineva să mă ia de nevastă? Nu sunt interesantă, nu sunt prea frumoasă (oamenii drăguți doar pretindeau c-aș fi), iar singurii iubiți pe care i-am avut vreodată au stat cu mine doar de milă. N-o să mai am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
reușită călătorie în Brazilia, dar cu care m-am și simțit ca în compania celui mai vechi prieten. Charlie n-a mai dat nici un semn de viață, ceea ce era ușor umilitor. Dintotdeauna îl crezusem un tip manierat. Totuși, dacă nu catadicsește să mă sune, am hotărât eu, ei bine, n-am să-l sun nici eu. Între timp, Julie nu mi-a răspuns la nici unul dintre mesaje. Jolene mi-a spus că n-ar trebui să pun totul la suflet. M-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
Iată vorbele unui om cu judecată. — Știu să fiu cu judecată, așa cum știu să fiu și nebun. Pot fi curtenitor sau necioplit. Dar cum să te arăți curtenitor față de acela care vine să-ți Împarți odaia cu el, fără să catadicsească măcar să spună cine este? — A fost de ajuns să-ți spun numele meu ca să mă copleșești cu vorbe necuviincioase, ce-ai fi zis oare dacă m-aș fi dezvăluit pe de-a-ntregul? — Poate că n-aș fi rostit nimic din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
mă ține prizonier. Nu de mult, i-am transmis un mesaj care spunea: „Sunt oare oaspetele dumneavoastră? Dați-mi permisiunea de a pleca! Vă sunt ostatic? Puneți-mi lanțuri la picioare, aruncați-mă Într-o celulă!” Numai că n-a catadicsit să-mi răspundă. Dacă aș fi fost cetățean al Statelor Unite, Franței, Austro-Ungariei, ca să nu mai vorbesc de Rusia sau de Anglia, consulul meu ar fi intrat În biroul marelui vizir fără să bată la ușă și mi-ar fi obținut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
să-mi rămână În preajmă atâta vreme cât voi fi avut nevoie de serviciile sale. Vizitiul se dovedi de Îndată foarte descurcăreț, adesea chiar de neînlocuit. Nu aș fi știut să strecor câteva monede În palma acelui vameș cu mustață mândră, ca să catadicsească să lase, pentru o clipă, narghileaua său și să vină să-mi vizeze voluminosul Welseley. Tot el a fost cel care a negociat cu Administrația Drumurilor obținerea imediată a unei trăsuri cu patru cai, În timp ce funcționarul ne poftea categoric să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
tragediei care se desfășoară pe scenă, e de un comic irezistibil. Cu toate acestea, mulțimea urlă, se văicărește și, pe cât Îmi dau seama, nu există nici cea mai mică urmă de amuzament pe nici un chip. În afară de acela al pastorului, care catadicsește, În sfârșit, să mă lămurească: — Există Întotdeauna, la aceste ceremonii funebre, un personaj european, și, lucru curios, face parte dintre „cei buni”. Tradiția spune că un ambasador franc de la curtea omeiadă a fost impresionat de moartea lui Husein, martir suprem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
rostite aceste fermecate cuvinte! Nici că fuseseră însoțite de șmecherescul făcut cu ochiul, obișnuita zvâcnire din ochi și din sprâncene, ca de fiecare dată când era vorba de astrala sa persoană. Picioarele crăcănate, pe taburetul din fața fotoliului, absent și important, catadicsind doar să soarbă, la mari intervale, din excelenta cafea Vili, refugiat în filele subțiri din Monde sau Match sau Obs, profesorul nici că înregistra ceva. Cancer, cancer dermatologic, așa scrie aici, tovarăși. Lângă sprânceană, un mic semn roșietic, ca o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
înghițitură. Mihai, cel mai în vârstă dintre noi, care părea și cel mai serios, îi abordă politicos: - Domnilor, nu vă supărați, spuneține și nouă, mai avem mult până la Iași? Uitându-se la noi de parcă văzuseră niște extratereștri, unul dintre ei catadicsi să ne răspundă: - Păi, să tot fie ... Da’ mergeți pe jos?! - Pe jos, că-i mai sănătos. Facem mișcare, că nu strică. Abia stăpânindu-și uluiala ce risca să degenereze într-un hohot de râs având în vedere dificultatea de
Privind înapoi fără mânie by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91574_a_93568]
-
ca...voi! Morală: Se mai întâmplă și-n turmă la noi, Ca unii berbecuți ori tineri...berbeci, Să se uite la stele nu la frumoasele..oi, Șiajung culți ca băiatul! Dar...,,seci"! MĂRUL ȘI PLOPUL Plopul pletos într-o zi Catadicsi, A-i vorbi Ritos și-n doi peri, Ca pentru muritori, Celui mai aproape din meri, Din cei bogați, roditori: Doresc să ți explic, Că ești ceva foarte mic, Nimicul nimic! Nu rezonează în tine nici pic, Din nemuritorul foșnet
Calul cu potcoave roz Epigrame-Fabule-Panseuri by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/468_a_877]
-
își aranjaseră rapid ținuta, luând o poziție aproximativă de drepți. De după colțul clădirii, apăruse cineva care se apropia de ei. Șeful lor, Boris Godunov, pentru că el era cel ce venise, le răspunse cu o înclinare scurtă din cap. Fără a catadicsi măcar să arunce o privire spre cel din lada camionetei, se îndreptă direct către cabina vehiculului. Porni motorul și ieși din curte, pe drumul ce urca sus, în munte. Conducea concentrat, cu dinții încleștați, concentrat la drum. În răstimpul cât durase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
noapte, nu mă mai trezeam să scriu înfiorat că până dimineața am să-mi pierd suflul. Începusem să „produc“, oricât de odios mi-era termenul ăsta tehnic, până la zece pagini pe săptămână, cu un scris curat, neconstrâns, doar dacă mai catadicseam să rad câte un epitet, după o frază care nu încăpea pe-o pagină, dar reușeam s-o conduc ca un scamator. Nu mă întrebam cu zilele ce va rămâne din scriitura asta, destul că dimineața, după două-trei ore de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]