719 matches
-
din Vale avea hărăzite 6 fălci de pământ de un răzăși. Nu putem încheia fără a preciza că biserica din acest sat are rădăcini mult mai adânci căci și în perioada feudalismului existau la Mlenăuți 3 preoți, diaconi și dascăli (Catagrafia Moldovei din 1772-1773) iar mai în depărtare satul și moșia Mlenăuți au fost închinate în unele perioade de timp mănăstirilor Moldovița și mai apoi mănăstirii Solca (1623-1785) care desigur vor fi trimis călugări și preoți pe aceste meleaguri și care
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
pe Bașeu și cu mori și cu eleșteie și cu poieni de fânaț ce se numesc Baranca, cu bălți de pește pe Prut în ținutul Dorohoiului. Ca loc este consemnat și de către D. Cantemir pe harta din „Descriptio Moldavae. în catagrafia pe 1772-1773 este înregistrat „satul Baranca, proprietate a d-lui spătar Mihalache Costache. Avea 35 de case locuite și una pustie. în ele trăiau o față bisericească și 35 de moldoveni. La scutiți sunt trecuți 1 vornic, 1 vătaf. Toți
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
35 de moldoveni. La scutiți sunt trecuți 1 vornic, 1 vătaf. Toți ceilalți sunt scutiți fiindcă s-a format sat nou și încă nu s-a împlinit termenul stabilit. Nici în Condica Liuzilor nu este trecut satul și nici în Catagrafia pe 1774 ci probabil a fost înglobat la Hudești. în schimb, în Condica Liuzilor la o rubrică aparte sunt trecuți 18 breslași ai spătarului Mihalache Costache ot Hudești și 8 breslași ai armașului Ioan Costache ot Hudești. S-ar putea
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
înglobat la Hudești. în schimb, în Condica Liuzilor la o rubrică aparte sunt trecuți 18 breslași ai spătarului Mihalache Costache ot Hudești și 8 breslași ai armașului Ioan Costache ot Hudești. S-ar putea ca aceștia să fie din Baranca. Catagrafiile din 1820 și 1832 nu înregistrează satul Baranca, nici Harta Rusă din 1835. Catagrafiile din 1838 și 1845 trec probabil satul Baranca la Hudești; la fel și statistica populației din 1846. Lipsește și în Dicționarul lui Frunzescu. La 1890 nu
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
18 breslași ai spătarului Mihalache Costache ot Hudești și 8 breslași ai armașului Ioan Costache ot Hudești. S-ar putea ca aceștia să fie din Baranca. Catagrafiile din 1820 și 1832 nu înregistrează satul Baranca, nici Harta Rusă din 1835. Catagrafiile din 1838 și 1845 trec probabil satul Baranca la Hudești; la fel și statistica populației din 1846. Lipsește și în Dicționarul lui Frunzescu. La 1890 nu este recenzat separat, nici în 1912. în cadrul comunei, satul a fost trecut în documentele
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
țigănci vădane 1. Irina 2. Ileana 3. Ioana 4. Lupa 5. Catrina Cuclincioaiei 6. Paraschiva 7. Safta Muniancă 1. Moldova în epoca feudalismului, vo. VII, partea I,pag.499-503, Edit. Știința,Chișinău, 1975. 299 299 3. Locuitorii satului Mlenăuți după Catagrafia din 1774 44 - toată suma caselor - 19scădere rufeturile, însă: o 5 femei sărace o 3 preoți și diaconi și dascăli o 2 mazili o 1 ruptaș o 4 argați a lui Toader Manole, mazil o 1 argat a lui Simion
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
fugar, refugiat, pribeag. Bez(slav) - fără. Birnic - persoană care plătea bir, care era supusă la bir. Biv - fost. Biv vel vornic-fost mare vornic. Brat(slav) - frate. Cahlă deschizătură prin care iese fumul la casele țărănești, coșul de pe pod al sobelor. Catagrafie - recensământ, inventar. Căldărar meșteșugar care repară căldările și alte vase de aramă. Cămătar - persoană care împrumută bani pe camătă(dobândă). Cătun - grup de așezări omenești care au un număr mai mic de locuitori decât un sat. Ceașnic paharnic, care toarnă
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
de demonstrat în prezent, datorită lipsei înregistrărilor statistice din acea perioadă. Cercetările demografice apreciază, totuși, că în timpul colonizării romane densitatea populației ar fi fost de 5-10 loc./Km². Estimări ale populației pentru perioadele mai vechi s-au făcut pe baza catagrafiilor și conscripțiilor, începând cu catagrafiile moldovenești, elaborate la:17721773;1774;1806;1820;1830;1840. Dar calcule precise s-au putut face numai pe baza rezultatelor de la recensămintele populației, începând cu sec. al XIX-lea (1859-1860). Astfel, conform recensămintelor de la începutul
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
lipsei înregistrărilor statistice din acea perioadă. Cercetările demografice apreciază, totuși, că în timpul colonizării romane densitatea populației ar fi fost de 5-10 loc./Km². Estimări ale populației pentru perioadele mai vechi s-au făcut pe baza catagrafiilor și conscripțiilor, începând cu catagrafiile moldovenești, elaborate la:17721773;1774;1806;1820;1830;1840. Dar calcule precise s-au putut face numai pe baza rezultatelor de la recensămintele populației, începând cu sec. al XIX-lea (1859-1860). Astfel, conform recensămintelor de la începutul sec. al XX-lea, densitatea
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
caretași, ceaprazari, cizmari, croitori, medici, dogari, butnari, fanaragii, casapi, lăutari, pecetari, pietrari, sticlari și geamgii, negustori și fabricanți de băuturi spirtoase. În Iași, atelierele și dughenele evreiești erau predominant dispuse pe două mari artere - Ulița Rusească și Ulița Hagioaiei. Conform catagrafiei din 1844, în Iași trăiau 6.168 evrei care prestau activități productive dintre care 2073 erau negustori, 2219 - meșteri și 860 - unii calfe, alții slugi. Pe lângă aceștia, mai existau în Iași, cinci hahami, 30 dascăli, un rabin, un ceauș, șase
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
noștri protopsalți și păstrate, cu sfințenie, În tezaurul nostru național, Își au originea În cântarea bizantină). Preoți Preotul Chiriac Dumitru (1809), slujea la biserica cu hramul „Sfânta Troiță din satul Frenciuci”. Preotul Ioan Popa, nevolnic (1809) . Preotul Ioan, atestat În catagrafia din 1820 . Preotul Gheorghii sân dascălul Teodor Cărari, atestat În catagrafia din 1831 . Preotul Constantin, atestat ca slujitor al bisericii la 1858 . La 1875 biserica cu hramul „Sfânta Treime” din Frenciugi este atestată fără cler Întrun tablou eclesiastic . Preotul Gh.
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
au originea În cântarea bizantină). Preoți Preotul Chiriac Dumitru (1809), slujea la biserica cu hramul „Sfânta Troiță din satul Frenciuci”. Preotul Ioan Popa, nevolnic (1809) . Preotul Ioan, atestat În catagrafia din 1820 . Preotul Gheorghii sân dascălul Teodor Cărari, atestat În catagrafia din 1831 . Preotul Constantin, atestat ca slujitor al bisericii la 1858 . La 1875 biserica cu hramul „Sfânta Treime” din Frenciugi este atestată fără cler Întrun tablou eclesiastic . Preotul Gh. Darie, slujitor În Șendreni la 1878, când căuta și biserica din
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
la 1858 . La 1875 biserica cu hramul „Sfânta Treime” din Frenciugi este atestată fără cler Întrun tablou eclesiastic . Preotul Gh. Darie, slujitor În Șendreni la 1878, când căuta și biserica din Frenciugi, unde era necesar un preot . Același preot Întocmește catagrafia bisericilor cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” din satul Glodeni și „Sfânta Treime” din Frenciugi la 1879 . Preotul Ioan Anghel (ante 26 aprilie 1882-după 30 iunie 1897) Sinodicul bisericii din satul Frenciugi era completat la 26 aprilie 1882 de către preotul Ioan
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
1 ianuarie 2012) s-a Început editarea revistei parohiale sub titlul „Lumina Credinței”, cu apariție sporadică. În 2013, preotul Ionuț Alexandru Figher a absolvit cursurile de definitivat În preoție cu media 9,16. Cântăreți Bisericești Ioan și Ștefan, atestați de catagrafia Întocmită la 1820 . Ștefan săn Gheorghii Rusul dascăl, atestat prin catagrafia de la 1831 . Să fie cel de la 1820? Ștefan, probabil dascălul de la 1831, redacta la 25 februarie 1842 zapisul prin care opt locuitori din satul Frenciugi cumpărau două stoguri de
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
Lumina Credinței”, cu apariție sporadică. În 2013, preotul Ionuț Alexandru Figher a absolvit cursurile de definitivat În preoție cu media 9,16. Cântăreți Bisericești Ioan și Ștefan, atestați de catagrafia Întocmită la 1820 . Ștefan săn Gheorghii Rusul dascăl, atestat prin catagrafia de la 1831 . Să fie cel de la 1820? Ștefan, probabil dascălul de la 1831, redacta la 25 februarie 1842 zapisul prin care opt locuitori din satul Frenciugi cumpărau două stoguri de fân de la Sotir Leondie Cicinca, . Costachi Cozmeiu, atestat la 1858 . Dumitru
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
mai adivărată credință, urmează a me iscălitură și peceti. 1817 genar 15 Arghire spat(ar) <m.p.>. D.J.A.N.I., Colecția Documente, 66 / 20, Original. EDIȚII: Gheorghe Ghibănescu, Surete și izvoade, X, p. 237, nr. CXXII. 7. <1879>, f. a. l. z.Catagrafia bisericii cu hramul „Sfânta Treime” din satul Frenciugi. Inventariu de averia interio(a)ră și exterio(a)ră a Bisericii cu patronul Sf. Treime din cotuna Frenciugi, comuna Parpanița, plas(a) Funduri, jud(ețul) Vaslui. 1 Sf. Pristol cu Îmbrăcămintele
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
de oase, În loc de clei de iepure, dar nu a fost eficient, deoarece au apărut cracluri În zonele Învecinate cu cele restaurate, operațiune care a fost reversibilă fiind aplicate fâșii de tifon Îmbibate În apă călduță. Expert - restaurator Maria Nimerciag 2. CATAGRAFII [Ținutul Vasluiului. Tablă de oamenii ținutului dupe cum s-au scris la velet 1774 iuli 5. Ocolul Fundului] Frenciucii a dumnealui paharnicului Râșcan [Birnicii] 1. Ștefan Cârpăveche 2. Manolachi Gălușcă 3. Ichim Cioară 4.Vasile, morar 5. Andronachi, cojocar 6
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
dar cere aceasta domnul meu? Oare pentru a se scoate asta ca o vină lui Israel?" Dar cuvântul regesc biruind pe Ioab, s-a dus acesta de a cutreierat tot Israelul și venind la Ierusalim, a dat Ioab lui David catagrafia înscrierii poporului și s-au aflat în tot Israelul o mie de mii și o sută de mii de bărbați destoinici de război, iar în Iuda, patru sute șaptezeci de mii în stare de a lua parte la război. [...] Lucrul acesta
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
substanțială creștere demografică. Unele așezări au decăzut, au apărut noi așezări urbane, care aveau la începutul istoriei lor un număr mic de locuitori. A început și în spațiul românesc să se facă înregistrarea locuitorilor și s-au realizat statistici, numite catagrafii, cărora le datorăm informații prețioase cu privire la evoluția demografică: Catagrafia din 1774, statistica austriacă a Moldovei de vest din 1788-1789 (Topographische Beschreibung...), Condica liuzilor din 1803 ș.a. Ele confirmă o creștere a populației târgurilor: Iași, Botoșani, Galați, Focșani, Roman, Bârlad. În
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
noi așezări urbane, care aveau la începutul istoriei lor un număr mic de locuitori. A început și în spațiul românesc să se facă înregistrarea locuitorilor și s-au realizat statistici, numite catagrafii, cărora le datorăm informații prețioase cu privire la evoluția demografică: Catagrafia din 1774, statistica austriacă a Moldovei de vest din 1788-1789 (Topographische Beschreibung...), Condica liuzilor din 1803 ș.a. Ele confirmă o creștere a populației târgurilor: Iași, Botoșani, Galați, Focșani, Roman, Bârlad. În același timp, s-au ridicat orașele Piatra, Huși și
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
populația atrasă din mediul rural, dar și pe o însemnată imigrație. Sporul accentuat al populației orașului Huși a fost o consecință a întăririi funcției administrative, prin mutarea reședinței de ținut de la Fălciu la Huși, în 1834. Datele statistice oferite de catagrafii (recensămintele fiscale din 1820, 1832, 1845) și de recensământul din 1860 au arătat creșteri demografice de două până la cinci ori, în timp scurt, a unor orașe ca Iași, Focșani, Roman, Tg. Ocna, Vaslui, Huși, Bârlad, Tecuci. Fălciu a rămas reședință
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Huși („liudi”) era de 150 („bez (fără, n.a.) neguțitorii de acolo care sînt așăzați la osăbită rînduială”), iar „suma banilor birului unui cifert” era de 510 lei; mai erau 57 de negustori hrisovoliți, care plăteau suma de 780 lei (birul). Catagrafia din 1820 arată că în Huși locuiau 873 familii, iar numărul total al locuitorilor, după aceeași catagrafie, era de 4.365. Din categoriile înscrise, remarcăm existența slugilor, a scutelnicilor și a breslașilor. Ei prestau unele servicii sau își mențineau liberatatea
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
iar „suma banilor birului unui cifert” era de 510 lei; mai erau 57 de negustori hrisovoliți, care plăteau suma de 780 lei (birul). Catagrafia din 1820 arată că în Huși locuiau 873 familii, iar numărul total al locuitorilor, după aceeași catagrafie, era de 4.365. Din categoriile înscrise, remarcăm existența slugilor, a scutelnicilor și a breslașilor. Ei prestau unele servicii sau își mențineau liberatatea de mișcare, plătind stăpânului o anumită redevență, în bani sau în natură. Stăpânii scuteau și diverși meșteri
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
și diverși meșteri, care plăteau o taxă; de asemenea, și în cazul bejenarilor (oameni străini, veniți de peste hotare și stabiliți în Moldova). Până în 1820, nu găsim informații despre birnicii târgului Huși, categorie care reprezenta marea majoritate a contribuabililor. În aceeași Catagrafie, târgurile apar ca un mozaic demografic, compus din elemente românești și aparent străine (sudiții), care nu pot fi clar delimitate de adevărații străini de țară. Tabelul următor înscrie datele publicate de D. Ciurea și Gh. Platon și, printr-o rubrică
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
în diverse categorii între care existau diferite bariere de natură socio-economică. Regulamentul organic, realizat și legiferat în timpul ocupației ruse (1828-1834), organizând sistemul economic pe baze moderne, a dat un impuls deosebit, printre altele, și dezvoltării vieții orășenești în Principate. În Catagrafia din 1831-1832 au fost incluși un număr de 2.421 indivizi, încadrați în diferite categorii. Este posibil ca populația târgului să fi ajuns la 6.000-7.000 suflete, ceea ce reprezintă o creștere apreciabilă față de anul 1820. Gh. Ghibănescu afirma că
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]