315 matches
-
a început să facă turnee prin Japonia, unde a cântat și la premiile "Girls Awards" din Tokyo. Ea a fost cap de afiș la evenimentul spaniol "La Marato" unde a cântat piesa lui Cher intitulată "Strong Enough" tradusă în limba catalana. De asemenea Alexandra Stan a fost invitat de onoare la evenimentul faimos, tot din Spania, numit "Las Pălmaș". Single-ul ei care a urmat pe 18 decembrie 2014 se numește "Vanilla Chocolat" și este un duet cu rapper-ul român
Alexandra Stan () [Corola-website/Science/322192_a_323521]
-
este un cuvânt provenit din limba catalană care desemnează un turn uman aparținând tradiției catalane care este catalogat de UNESCO pe 16 noiembrie 2010 drept bun al patrimoniului mondial imaterial. Obiceiul de a înălța turnuri umane s-a născut în regiunea Campo de Tarragona în secolul XVIII și s-a extins în secolul XX în
Castell () [Corola-website/Science/327376_a_328705]
-
drept bun al patrimoniului mondial imaterial. Obiceiul de a înălța turnuri umane s-a născut în regiunea Campo de Tarragona în secolul XVIII și s-a extins în secolul XX în întreaga Catalonie dar și în alte regiuni vorbitoare de catalană precum Insulele Baleare și Rosellon. Persoanele care participă la acest obicei sunt împărțiți în cete care se numesc în catalană "collas castelleras". Membrii cetelor care înalță castelele se numesc castellers. Pentru ridicarea unui castel e nevoie de un număr mare
Castell () [Corola-website/Science/327376_a_328705]
-
în secolul XVIII și s-a extins în secolul XX în întreaga Catalonie dar și în alte regiuni vorbitoare de catalană precum Insulele Baleare și Rosellon. Persoanele care participă la acest obicei sunt împărțiți în cete care se numesc în catalană "collas castelleras". Membrii cetelor care înalță castelele se numesc castellers. Pentru ridicarea unui castel e nevoie de un număr mare de bărbați și femei de diferite vârste și constituții fizice care se antrenează tot anul pentru întreceri și reprezentații în
Castell () [Corola-website/Science/327376_a_328705]
-
În afară de aceste denunmiri alcătuite din litere se folosesc și alte nume pentru unele tipuri de castele consacrate precum: "carro gros" (4 de 8), catedral (5 de 8), supercatedral (5 de 9 cu folre), vano de pilars etc. Un stâlp, în catalană "pilar", este castelul cu o singură persoană pe nivel. De asemenea pilar se referă la un singur șir uman, parte a nivelurilor de mai multe persoane, pe verticală care intră în componența turnului. Alte combinații care primesc nume speciale sunt
Castell () [Corola-website/Science/327376_a_328705]
-
(n. 29 decembrie 1876, El Vendrell, Tarragona - d. 22 octombrie 1973, San Juan, Porto Rico), numele la naștere în catalană Pau Carles Salvador Casals i Defilló, a fost un renumit violoncelist și dirijor catalan. A făcut numeroase înregistrări ca solist și dirijor, fiind memorabile între altele cele din 1936-1939 ale suitelor pentru violoncel de Johann Sebastian Bach. Pau Casals s-
Pablo Casals () [Corola-website/Science/330865_a_332194]
-
jurat să nu revină în Spania atâta timp cât nu va fi restabilită democrația. Pablo Casals a ales tăcerea ca formă de protest împotriva dictaturii lui Franco din Spania. În Franța Casals s-a stabilit în orășelul Prades (Prada de Conflent în catalană) din Catalonia franceză, la poalele muntelui Canigou, aproape de granița cu Spania, ducând o viață solitară și modestă. Între anii 1939-1942 a efectuat câteva turnee de recitaluri prin zona neocupată de germani din sudul Franței și în Elveția. În 1950 a
Pablo Casals () [Corola-website/Science/330865_a_332194]
-
satul său natal și a fost intern la Șanț Maria del Collell, unde a avut, printre alții, ca profesori pe scriitorul Manel Costa-Pau și pe cantautorul Josep Tero. În timpul tinereții a ajutat în patiseria familiei. A urmat studiile de Filologie catalana la Colegiul Universitar din Girona, o carieră pe care a combinat-o cu unele colaborări în mediile de comunicație locale. Și-a început activitatea fiind corespondent pentru Amer al ziarului "Los Sitios" și a ajuns redactor șef al ziarului El
Carles Puigdemont () [Corola-website/Science/335404_a_336733]
-
anilor 1990, a demarat proiecte de comunicare prin Internet pentru Delegația Guvernului din Girona. Între 1999 și 2002, a fost primul director al Agenției Catalane de Știri, care s-a născut cu obiectivul de a da mijloacelor locale și regionale catalane un serviciu multimedia prin Internet. De asemenea a fost director general al publicației "Catalonia Today", un ziar catalan în limba engleză, la demararea căruia a contribuit. Este autorul cărții "Câtă... què?" (La Campană, 1994), în care analizează cum a fost
Carles Puigdemont () [Corola-website/Science/335404_a_336733]
-
investighează ecoul internațional pe care l-a avut catalanismul în presa internațională, în special în Statele Unite ale Americii și în Europa în timpul franchismului; de asemenea aprofundează alte teme, cum ar fi: declarațiile starețului Escarré, personalitatea lui Josep Tarradellas, victoria naționalistă catalana, utilizarea limbii, tensiunile dintre Spania și Catalonia, independentismul, etc. Puigdemont, de asemenea, a insistat în această temă, scriind o coloană în revistă „Presència”. Mai mult, a publicat diverse eseuri despre comunicare și noi tehnologii și a colaborat cu mass-media. Este
Carles Puigdemont () [Corola-website/Science/335404_a_336733]
-
(în cât. "Territori Català Lliure") este un teritoriu format din localitățile și regiunile (cât. "comarques") catalane care au votat o rezoluție prin care au cerut guvernului și parlamentului catalan să instaureze un stat catalan suveran. Rezoluția prevede că până la înființarea acestui stat se aplică legislația spaniolă (constituție, legi organice și ordinare, decrete și regulamente). Prima localitate
Teritoriul Liber Catalan () [Corola-website/Science/328431_a_329760]
-
Catalana veche sau catalana medievală ("catalanesc", "romanç", ) a fost o limbă romanică vorbită în Evul Mediu, precursoarea varietăților lingvistice autohtone moderne cunoscute precum catalana, valenciana, baleară, limba vorbită în Roussillon și limba vorbită în Alghero. În perioada medievală, limba catalana se
Catalana medievală () [Corola-website/Science/335160_a_336489]
-
Catalana veche sau catalana medievală ("catalanesc", "romanç", ) a fost o limbă romanică vorbită în Evul Mediu, precursoarea varietăților lingvistice autohtone moderne cunoscute precum catalana, valenciana, baleară, limba vorbită în Roussillon și limba vorbită în Alghero. În perioada medievală, limba catalana se vorbea în Principatul
Catalana medievală () [Corola-website/Science/335160_a_336489]
-
Catalana veche sau catalana medievală ("catalanesc", "romanç", ) a fost o limbă romanică vorbită în Evul Mediu, precursoarea varietăților lingvistice autohtone moderne cunoscute precum catalana, valenciana, baleară, limba vorbită în Roussillon și limba vorbită în Alghero. În perioada medievală, limba catalana se vorbea în Principatul Cataloniei, Regatul Valenciei, Insulele Baleare și orașul Alghero din Sardinia, teritorii care făceau parte din Coroana Aragonului. Catalana medievala a prezentat schimbari fonetice de-a lungul istoriei sale documentate; cu toate că acest articol trateaza mai ales fonologia
Catalana medievală () [Corola-website/Science/335160_a_336489]
-
cunoscute precum catalana, valenciana, baleară, limba vorbită în Roussillon și limba vorbită în Alghero. În perioada medievală, limba catalana se vorbea în Principatul Cataloniei, Regatul Valenciei, Insulele Baleare și orașul Alghero din Sardinia, teritorii care făceau parte din Coroana Aragonului. Catalana medievala a prezentat schimbari fonetice de-a lungul istoriei sale documentate; cu toate că acest articol trateaza mai ales fonologia din secolele XIII și XIV, perioadă în care au fost scrise cele patru mari cronici care utilizau forma standard a catalanei medievale
Catalana medievală () [Corola-website/Science/335160_a_336489]
-
Aragonului. Catalana medievala a prezentat schimbari fonetice de-a lungul istoriei sale documentate; cu toate că acest articol trateaza mai ales fonologia din secolele XIII și XIV, perioadă în care au fost scrise cele patru mari cronici care utilizau forma standard a catalanei medievale. Sistemul de scriere din acea perioadă răspundea mult mai mult principiului fonetic decât sistemul actual. Mai mult decât atât, consoanele finale scrise se pronunțau, nu cum se întampla acum în dialectul nord-occidental standard din catalana modernă, cum este dialectul
Catalana medievală () [Corola-website/Science/335160_a_336489]
-
utilizau forma standard a catalanei medievale. Sistemul de scriere din acea perioadă răspundea mult mai mult principiului fonetic decât sistemul actual. Mai mult decât atât, consoanele finale scrise se pronunțau, nu cum se întampla acum în dialectul nord-occidental standard din catalana modernă, cum este dialectul vorbit în Barcelona, unde multe dintre aceste consoane nu se pronunță. Acest fapt se datorează procesului de "amuțire graduală" și până la dispariția totală, suferit de consoanele finale (proces asemanător cu procesul suferit de alte limbi romanice
Catalana medievală () [Corola-website/Science/335160_a_336489]
-
graduală" și până la dispariția totală, suferit de consoanele finale (proces asemanător cu procesul suferit de alte limbi romanice, printre care și româna, în care consoanele finale ale infinitivelor verbale din limba latină s-au pierdut astăzi). Se crede că în catalana medievală au existat două foneme laterale palatale diferite. Primul dintre ele, /ʎ/, se scria doar folosind grafia <"ll"> și s-a menținut neschimbat în majoritatea dialectelor de astăzi. Cel de/al doilea, reconstruit ca /*jl/, provine din grupurile de litere
Catalana medievală () [Corola-website/Science/335160_a_336489]
-
au început să se confunde în anumite dialecte începând cu secolul XIV, în procesul numit betacism. Astăzi, diferența între sunetele /b/-/v/ este prezentă doar în Valencia, în Insulele Baleare și în zona de sud a Tarragonei. Sistemul vocalic din catalana medievală este diferit de catalana modernă din Catalonia, chiar dacă există încă în anumite variante dialectale din insulele Baleare. Este format din următoarele unități. Acest sistem este asemănător cu sistemul din latina vulgară cu excepția faptului că fonemul /e/ din latina vulgară
Catalana medievală () [Corola-website/Science/335160_a_336489]
-
în anumite dialecte începând cu secolul XIV, în procesul numit betacism. Astăzi, diferența între sunetele /b/-/v/ este prezentă doar în Valencia, în Insulele Baleare și în zona de sud a Tarragonei. Sistemul vocalic din catalana medievală este diferit de catalana modernă din Catalonia, chiar dacă există încă în anumite variante dialectale din insulele Baleare. Este format din următoarele unități. Acest sistem este asemănător cu sistemul din latina vulgară cu excepția faptului că fonemul /e/ din latina vulgară s-a centralizat în /ǝ
Catalana medievală () [Corola-website/Science/335160_a_336489]
-
insulele Baleare. Este format din următoarele unități. Acest sistem este asemănător cu sistemul din latina vulgară cu excepția faptului că fonemul /e/ din latina vulgară s-a centralizat în /ǝ/, și posterior / ɛ/ s-a transformat în vocala deschisa /e/. În catalana centrală modernă, fonemul /ǝ/ tonic s-a tranformat în /ɛ/, inversându-se astfel distribuția originală din latina vulgară: /e/ > / ǝ/ > /ɛ/ versus /ɛ/ > /e/ > /e/. Acesta este motivul datorită căruia vocalele "e" deschise și închise din catalană sunt distribuite total
Catalana medievală () [Corola-website/Science/335160_a_336489]
-
deschisa /e/. În catalana centrală modernă, fonemul /ǝ/ tonic s-a tranformat în /ɛ/, inversându-se astfel distribuția originală din latina vulgară: /e/ > / ǝ/ > /ɛ/ versus /ɛ/ > /e/ > /e/. Acesta este motivul datorită căruia vocalele "e" deschise și închise din catalană sunt distribuite total opus celor din portugheză și italiană. În variantele dialectale din insulele Baleare se păstrează încă vocalele / ǝ/ tonice în aceleași poziții pe care le aveau în catalana medievală. Se crede că în perioada preliterară toate variantele catalanei
Catalana medievală () [Corola-website/Science/335160_a_336489]
-
este motivul datorită căruia vocalele "e" deschise și închise din catalană sunt distribuite total opus celor din portugheză și italiană. În variantele dialectale din insulele Baleare se păstrează încă vocalele / ǝ/ tonice în aceleași poziții pe care le aveau în catalana medievală. Se crede că în perioada preliterară toate variantele catalanei se caracterizau printr-o pronunție neutră a vocalelor pretonice (asemănător cu fenomenul care se întâlnește și astăzi în occitana modernă). La începutul secolul XIII, vocalele /a/ și /e/ pretonice din
Catalana medievală () [Corola-website/Science/335160_a_336489]
-
catalană sunt distribuite total opus celor din portugheză și italiană. În variantele dialectale din insulele Baleare se păstrează încă vocalele / ǝ/ tonice în aceleași poziții pe care le aveau în catalana medievală. Se crede că în perioada preliterară toate variantele catalanei se caracterizau printr-o pronunție neutră a vocalelor pretonice (asemănător cu fenomenul care se întâlnește și astăzi în occitana modernă). La începutul secolul XIII, vocalele /a/ și /e/ pretonice din dialectele orientale au început să se confunde în scris. În
Catalana medievală () [Corola-website/Science/335160_a_336489]
-
în scris. În aceste dialecte, confuzia între cele două foneme s-a generalizat pentru toate fonemele /a/ și /e/ atonice, proces care se considera încheiat la începutul secolului XV. Ortografia actuală a limbii catalane pastrează în mare parte grafia din catalana medievală, cu toate că, anumite pronunții au suferit modificări:
Catalana medievală () [Corola-website/Science/335160_a_336489]