603 matches
-
diavolului, dimpotrivă, suntem mohorați. E cazul meu... De aceea seninătatea mea e de scurtă durată: exact cât să mă hotărăsc s-o termin cu mântuirea. Din fericire, mă hotărăsc des și, de fiecare dată, ce pace!"53. Cioran face profeții catastrofice creștinismului, pe care îl vede că pe o religie epuizata, nefuncționala, care nu mai convinge. Creștinismul, cu adevărurile sale senin enunțate, nu ia în calcul îndoială, atitudine firească naturii umane. Scepticul Cioran pune la încercare înseși bazele pe care s-
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
rezultatul glogal este de 0,9x0,9x0,9 = 0,72. Se constată deci că astfel costul defectelor va crește extraordinar de mult în cazul a 100 de operații în lanț, chiar dacă avem 99% conformitate pe fiecare operație, noncalitatea va deveni catastrofică, deoarece conformitatea obținută nu va fi decât de 36% în total! Rezultă deci că un factor vital eliminarea costurilor noncalității. La polul opus, anumite costuri relative obținerii calității, pot să fie benefice: Costurile de detectare a defectelor: în ce măsură putem să
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3159]
-
știe că trebuie mult timp pentru a construi o imagine, pe care nu poți să-ți permiți să o distrugi. Astfel, consecințele bursiere ale unei firme listate la bursă, fie că sunt punctuale sau durabile, ca imagine pot să fie catastrofice. Pentru restul firmelor, în special pentru întreprinderi aparținând unor furnizori de mare anvergură, pot suferi și ele pierderi importante. De altfel, multe rețele mari de distribuție au inclus criterii de mediu în specificațiile de comandă către furnizor. De exemplu, în
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3159]
-
rând ca o parabolă morală menită să argumenteze că pacea sufletească la care tânjea Jonathan nu era decât o formă de egolatrie, cu toate datele unei obsesii maniacale, prag al alienării ireversibile. Pentru eroul nostru întâmplări banale, benigne, capătă dimensiuni catastrofice, aprofundarea psihanalitică a crizei lui Jonathan fiind o probă a artei narative a autorului. Comunicare redusă la un evantai de senzații infinitezimale, vertij și derealizare, efectul de binoclu, tot acest arsenal psihotic este adus în pagină spre a zugrăvi tabloul
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
n-a mai rămas decât grosolănia, raptul/ și rata la apartament sau la mașină.// Destul acum; scârbit de toate cele/ (chiar și de moarte'mi este numai silă)/ eu împletesc cununi de imortele// pentru o ipotetică copilă./ Dar vai, ce catastrofice belele/ adastă omenirea imbecilă!". Sau rama tulburătoarei confesiuni care îi anticipează destinul biologic: Poți să-ți spun că sunt sănătos, deși am reumă,/ podagră, precum și un mic cancer./ Fac necontenite progrese în domeniul/ atât de labil, de alunecos și riscant
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
că veți fi agresat de un psihopat după ce priviți știrile? Sindromul lumii rele Atentate, răpiri de copii, pedofilie, accidente aviatice sau de circulație, erori medicale sau cataclisme: jurnalele de seară oferă o imagine condensată a tot ceea ce se poate întâmpla catastrofic în lume. Omniprezența scenelor de violență determină anumite persoane să își reprezinte lumea ca fiind un loc periculos. Acestea încep să aibă convingerea că pericolul le pândește, că vor fi victimele unei agresiuni și că nu e recomandat să iasă
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
a luat bani pe sub mână în afacerea piețelor imobiliare din Île-de-France?”, „Primarul Y a beneficiat de sprijin politic pentru construirea unei vile în zona protejată?”: exemple de titluri formulate la forma interogativă prezente în presă. Cel mai adesea rezultatul este catastrofic pentru cel interesat. Opinia publică rămâne cu certitudinea că deputatul X e corupt sau că primarul a încălcat legea. Însă de ce avem tendința să derivăm spre afirmație atunci când este vorba de fapt despre o întrebare? Un efect psihologic numit tendință
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
monetary reward tasks”, The Journal of Neuroscience, vol. 24, nr. 17, pp. 4105-4112. 27. De ce oamenii politici își petrec timpul criticându-și adversarul? Memorarea argumentelor negative „Opoziția n-a mai propus nimic concret de cinci ani”; „Programul de guvernare este catastrofic”; „Adversarul meu nu are de propus nici o măsură concretă pentru a redresa puterea de cumpărare a concetățenilor noștri” etc. campaniile electorale (și ansamblul vieții politice) sunt împănate cu acest tip de atacuri și critici. Totuși ne-am putea aștepta ca
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
pieței, legilor și a valorilor economice și filosofice. În schimb, acest proces exploziv al modernității a devenit incontrolabil, astfel încât implozia care caracterizează societatea actuală este o consecință a acestuia: "implozia nu poate fi, pentru noi și astăzi, decât violentă și catastrofică, deoarece ea rezultă din eșecul sistemului de explozie și expansiune care a caracterizat Occidentul de câteva secole"431 (s.a.). Sublinierea eșecului societății precedente susține ideea rupturii sale definitive de presupozițiile ei metafizice, astfel încât Baudrillard insistă în majoritatea textelor sale din
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
societăți simbolice față de care a fost mereu atras); * strategia fatală, care le poate încorpora pe toate celelalte la un loc în mișcarea de a găsi logica unui sistem și nu adevărul său: "strategia fatală este deseori înțeleasă ca o evoluție catastrofică lăuntrică sistemului. În concepția mea, lucrurile stau exact invers. Înseamnă a găsi o formă de joc și de destin care să contracareze tocmai această evoluție implacabilă a sistemului"578. Aceste strategii discursive sunt prezente pe parcursul scrierilor sale, combinarea lor cu
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
eram deloc convins de realismul lor. Mult mai simplu ar fi fost să-l rog pe nelu să acopere gaura aia cu ceva, dar n-o făceam, mi-era rușine să recunosc că mi-e frică. Imaginativ și prăpăstios spre catastrofic eram. Cât despre vise?!... Vai, câte vise mi-au ieșit din tărtăcuță: dădeam cu ele ocol pământului de câteva ori, pavam cu ele lumea! În primii ani, visele erau simple și inspirate strict de diverse situații date: de pildă, visam
Fragmente din năstrușnica istorie a lumii de către gabriel chifu trăită și tot de el povestită by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/8582_a_9907]
-
publica lucrarea despre criză, trecuseră doi ani de la prăbușirile de pe Wall Street. Guénon nu se referea la acel eveniment dramatic pentru milioane de salariați, ci la semnele unei "crize mai profunde din lume" pe care o prezenta în termeni destul de catastrofici. Dezordinea și confuzia domnesc în toate domeniile; ele au atins un punct care depășește cu mult tot ceea ce s-a petrecut înainte și, pornind din Occident, amenință acum să invadeze lumea întreagă; știm bine că triumful lor nu poate fi
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
practica să spunem astfel unui "umanism" non-antropocentric care se deschide creșterii tehnico-științifice fără nostalgii pentru Imemorialul pierdut, dar care nu se supune nici măcar cu docilitate imperativului tehnicii în afara oricărei reguli. O atitudine care practică un limbaj al adevărului, fără evenimente catastrofice, dar nici fără manifestări de optimism nefondate, și care se încumetă la cercetarea de resurse simbolice pentru a resemnifica locuirea omului pe pământ, înrădăcinându-l în natură și istorie. În concluzie, un umanism care, în fața caracterului asimbolic al tehnicii, se
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
imprimă o „stranie armonie” de natură psihopatologică. Concluzia? „Evadarea din real și plonjarea în virtual, conduce la un soi de autism”. Neimplicarea - rațional și conștientizat - a tineretului la realitatea imediată („extra muros”), la problemele majore ale societății pot avea repercursiuni catastrofice. și iată cum, ne-o demonstrează scriitorul Vlad Zografi, capodopere ale dramaturgiei universale pot deveni teme de dezbatere întru explorare și descoperire a enigmelor dinlăuntrul nostru, conștientizând, totuși, că „infinitul își cântă muzica în limitele finitului”, după cum glăsuiește Rabindranath Tagore
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
că este autodidact s-a întâmplat acest lucru. Aș vrea să spun că poate dintr-o anumită candoare care nu exclude luciditatea maximă și spiritul critic dus până la exces. Pentru că el a mai spus lucrurile astea, deși nu la proporțiile catastrofice de ieri. Cât privește atitudinea față de Universitate în ce privește formarea jurnaliștilor, are și puțină dreptate așa cum filologia în general nu te face scriitor, nici jurnalistica nu te face automat jurnalist. Și sunt pline ambele bresle de autodidacți, dacă ar fi să
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
absorbit de moral și legitimat"197. Nimic mai adevărat. Dar această "răstălmăcire" freudiană a "salvării" prin întoarcerea la condiția animalică nu sugerează oare ireversibila disoluție a universului tragic, de vreme ce tragedia e și "o lume a eroilor excepționali și a deznodământului catastrofic"? În ce constă excepționalitatea eroilor lovinescieni? Și ce "catastrofă" le pecetluiește destinul? Înainte de a da un răspuns trebuie să mai precizez că, în orice tragedie, dezvoltarea "intrigii", conflictul dramatic se manifestă ca "recunoaștere" (anagnorisis), ca o răsturnare spectaculoasă ce face
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
Sinelui 204. Mai e nevoie de alte argumente? Și apoi, chiar dacă preia multe elemente din tragedia clasică, melodrama le atribuie o altă funcționalitate și transformă însăși "fatalitatea" într-un principiu arbitrar, care nu mai conduce cu necesitate la un final catastrofic. Așadar, melodrama rămâne un gen experimental prin excelență, cu reguli proprii 205, având drept scop riguroasa punere în scenă a unor "subiecte" oarecare. Ei bine, importanța aceasta covârșitoare acordată "regiei" favorizează improvizația, prelucrarea liberă a textului-suport, în totală contradicție cu
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
funcția cultică a cîntatului multă vreme în decursul istoriei. Situația predomină în colinde. De aici nu înseamnă că trebuie supravalorizat elementul creștin propriu-zis. Fenomenele spirituale din spațiul tradiției și al anonimatului nu cunosc apariții evenimențiale, „de început” și nici rupturi catastrofice în chip de încheiere. Este mai mult decît posibil ca practicile rituale în discuție să-și fi continuat cursul religios, cu origini mult îndepărtate, fără mutații de esență în atingere cu creștinismul. Din contra, tocmai creștinismul a adoptat și adaptat
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
de "mitul cavernei"). Un concept corelat celui de catastrofă este, în viziunea lui Thom, cel de "atractor". Atractorii nu reprezintă altceva decât subansamble din spații dinamice către care converg traiectoriile din toate punctele vecinătăților. "Un punct "u" se va numi catastrofic dacă atractorul dinamicii "c(u)" [adică în acel punct n.n.] încetează să mai fie stabil" (id., p. 69), caz în care este produsă o discontinuitate (v. Fig. 4). Spre exemplu, printr-o analogie cu geostructura, suportul dinamicii unui peisaj montan
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
14). Din punctul meu de vedere, importantă în figura de mai sus este imagistica prin care chiar și reprezentările grafice ale fenomenelor microfizice studiate prin mijlocirea științei complexității ne pot sugera, prin analogie, mișcările sociale și (de)structurările "ambigue", nonlineare, catastrofice, bazate pe atractori stranii. c) Teoria haosului La fel ca și în cazul teoriei catastrofelor în științele exacte, termenul de haos nu are același înțeles cu cel din limbajul comun. Când vorbim despre haos în știința fizicii, încercăm să aprofundăm
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
De asemenea, foarte importantă mi se pare coeziunea ideatică dintre teoriile complexității: ele nu numai că nu se contrazic, ci se coagulează într-un nucleu paradigmatic în care fractalii sunt forme pentru manifestarea haosului, procesele cooperante reprezintă morfologii ale sistemelor catastrofice, sau structurile disipative pot deveni medii pentru crearea unor atractori stranii. 3.3. Morfogenetică și sociologie Cititorul se va întreba probabil de ce ar fi necesar un aparat de cercetare nespecific (încă) științelor sociale în studierea fenomenelor actuale caracteristice societății postindustriale
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
asistăm la apariția unei pleiade de tipuri de conflicte care au ca obiectiv specific segmentarea fractală a dominațiilor globale, prin intermediul mecanismelor atractorilor stranii, între frontiere geopolitice dintre sferele de influență sau de interferență, ceea ce poate genera sau generează deja stări catastrofice și structuri geopolitice disipative. Potrivit premisei enunțate, capitalul geopolitic actual poate consta în schimbări de status/rol statal. Izomodernismul geopolitic nu este altceva decât resegmentarea fractală, haotică, turbulentă, catastrofică sau de atractori a geo-unităților modern-naționale sau etnice, prin noi mecanisme
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
influență sau de interferență, ceea ce poate genera sau generează deja stări catastrofice și structuri geopolitice disipative. Potrivit premisei enunțate, capitalul geopolitic actual poate consta în schimbări de status/rol statal. Izomodernismul geopolitic nu este altceva decât resegmentarea fractală, haotică, turbulentă, catastrofică sau de atractori a geo-unităților modern-naționale sau etnice, prin noi mecanisme globale de reașezare a lumii pe făgașe necunoscute până în prezent. Dacă fenomenologia actuală a sferelor geopolitice indică stări inedite fractale, haotice, turbulente, catastrofice sau de atractori, atunci societatea contemporană
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
altceva decât resegmentarea fractală, haotică, turbulentă, catastrofică sau de atractori a geo-unităților modern-naționale sau etnice, prin noi mecanisme globale de reașezare a lumii pe făgașe necunoscute până în prezent. Dacă fenomenologia actuală a sferelor geopolitice indică stări inedite fractale, haotice, turbulente, catastrofice sau de atractori, atunci societatea contemporană tinde să devină ceea ce numesc "societate izomodernă". Altfel spus, în concordanță cu ipoteza acestei lucrări, lumea globală care se conturează tinde să recupereze, inclusiv pe palier geopolitic, elemente ale axiologiei modernității timpurii și să
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
nu mai fie geo-politic, ci geo-cultural. Totodată, prin fenomenele ample de migrație în marile spații geopolitice (SUA, Uniunea Europeană), dimensiunile etnice ale omului izomodern își pierd din importanță, iar Lebensraum-urile își modifică formele fractale, de autoregenerare culturală. Acestea provoacă uneori stări catastrofice (cum ar fi tulburări de stradă de la începutul secolului al XXI-lea ale minorităților formate de imigranți e.g. în Franța, Marea Britanie sau Spania, inclusiv ale generațiilor de urmași ai imigranților secolelor anterioare dar care și-au păstrat identitatea etnică, religioasă
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]