443 matches
-
33). 7 Oktodoxia: curent academic din aceași familie cu semidoxia și sferto-doxia. Bunele practici constau în devizarea oricărui obiect al cunoașterii în opt părți, fiecare membru al congregației unei "discipline" studiind doar optimea care-i revine, în vederea optimizării procesului de cateheză științifică. Când din motive întemeiate titularul unei optimi (oktarh) lipsește, nici unul dintre ceilalți nu are dreptul de a-l înlocui decât citind fidel textul redactat de cel absent. Dacă nu se găsește un vicar al oktarhului având competențele de lectură
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
și simplu, de cunoaștere a aspectelor religioase ale vieții bisericești. Un astfel de articol este cel aparținând Lilianei Ivan, "Azi, Ortodoxia prăznuiește Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul"84. Deși este un articol cu discurs mixt religios-tradițional, ca scop este unul de cateheză, gen lecție de religie. Astfel de articole sunt nenumărate în presa dintre anii 1989-2011 și nu e nimic de reproșat, însă ele rămân doar la nivelul de dobândire de noi cunoștințe, fără a sluji scopul interiorizării acestora. Sunt de preferat
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
prin intermediul internetului sau al televizorului, însă a afla nu este tot una cu a experia sau a trăi, de aceea în virtutea temei abordate, și anume a discursului religios, pentru creștinul autentic tehnica poate fi considerată caietul pe care notăm prima cateheză ce ne va duce către descoperirea lui Dumnezeu și a noastră. Dacă nu lăsăm imaginarul, curiozitatea să se uite în caietul vecin, acel caiet în care se notează exerciții pur materialiste și chiar patologice tehnica nu va afecta în niciun
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
religios nu poate schimba viziunea în privința credinței și a modului de viețuire în credință. M-ar bucura ca, prin această nouă mișcare de convertire la creștinism (indiferent de confesiune), cinematograful să aducă viețuirea în Hristos sau măcar să joace rolul unor cateheze 40, însă filmul de factură evanghelică folosește aceleași resurse emoționale ca o dramă. Folosesc expresia "factură evanghelică" în ideea de diferențiere de filmul de natură religios-spirituală, cel din urmă, în viziune personală, având ca regizor o persoană mistică, trăitoare în
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
Monitoring and Advodacy Program și Network Media Program, 2005. *** Moltfelnic, Cuprinzând slujbe, rânduieli și rugăciuni săvârșite de preot la diferite trebuințe din viața creștinilor, București, Editura IMBOR, 2002. *** Scrierile Părinților Apostolici, traducere de Dumitru Fecioru, Editura IMBOR, București. Augustin, Prima cateheză, inițiere în viața creștină, Editura Polirom, București, 2002. Austin, John, How to do things with words, Harward Collage, 1975. Bertrand, Claude-Jean, Deontologia mijloacelor de comunicare, traducere de Mihaela Gafițescu, Editura Institutul European, Iași, 2000. Borțun, Dumitru, Săvulescu, Silvia, Analiza discursului
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
înfierea, moștenirea, înfrățirea, să fie mădulare ale lui Hristos, să devină sălaș al Duhului”<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Omilia a III-a a aceluiași rostită către neofiți, Traducere din limba greacă veche de Pr. Marcel Hancheș, în vol. Cateheze baptismale, Editura Oastea Domnului, Sibiu, 2003, p. 59. footnote>. Pentru copii botezul este o pecete (σϕραγίς) a slavei Și o consacrare în slujba lui Dumnezeu. Prin botez, copilul este instituit în paradisul din care a fost alungat Adam<footnote Philip
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
ediție îngrijită de Gabriel Klimowicz, Editura Artă Grafică, București, 1992. Ursache, Petru, Mic tratat de estetică teologică, Ediția a II-a, Editura Eikon, Cluj-Napoca, 2009. Uspensky, Leonid, Teologia icoanei în Biserica Ortodoxă, Editura Anastasia, București, 1994. Vanca, Dumitru, Icoană și Cateheză, Editura Reîntregirea, Alba Iulia, 2005. Vasilescu, Elena Ene D., Icoană și iconari în România: cât Bizanț, cât Occident?, Editura Trinitas, Iași, 2009. Veith, jr, Gene Edward, Starea artelor, Editura Cartea Creștină, Oradea, 2000. Velasco, J. Martín, Introducere în fenomenologia religiei
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
religioase, Editura Polirom, Iași, 1995, pp. 42-44. 223 O propunere personală ce caută să redea locul ființei umane în univers. 224 Jean-Pierre Vernant, Mit și Gândire în Grecia antică, Editura Meridiane, București, 1995, p. 387. 225 Dumitru Vanca, Icoană și Cateheză, Editura Reîntregirea, Alba Iulia, 2005, p. 54. 226 Trebuie menționat că, la origine, acest termen nu făcea o referire directă, așa cum suntem astăzi tentați să facem, la ideea grandorii sau a colosalului, ci desemna un obiect imobil, reprezentat sub forma
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
Conducătorului, Isus Christos sau Karl Marx. Unor clerici, fideli epistolei pierdute, revenirea superstițiilor primitive le dă fiori. Ei nu înțeleg că un text fără imagini ar fi o teorie fără practică. O scrisoare fără poștă. O doctrină de eliberare fără cateheză sau pastorală ori o utopie socială fără "muncă de organizare" socială. Adică un fapt intelectual, nu un fapt politic. Arida escatologie iudaică se poate explica prin certitudinea apartenenței, transmisă prin mamă și legături de consangvinitate. Creștinii nu formează un popor
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
Aur, Comentariile sau Tâlcuirea Epistolei întâi către Corinteni, omilia VI, p. 58) „Credința este sănătatea sufletului”. (Sf. Ioan Gură de Aur, în vol. Problemele vieții, p. 357) ,, Temelia bunei cinstiri de Dumnezeu este credința”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Prima cateheză către cei ce urmează a fi luminați, în vol. Cateheze baptismale, p. 31) ,, Acest fapt este credința: a lua aminte la cele ce nu se văd ca la cele văzute. Căci zice: credința este ființa celor nădăjduite, dovedirea celor ce
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
p. 58) „Credința este sănătatea sufletului”. (Sf. Ioan Gură de Aur, în vol. Problemele vieții, p. 357) ,, Temelia bunei cinstiri de Dumnezeu este credința”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Prima cateheză către cei ce urmează a fi luminați, în vol. Cateheze baptismale, p. 31) ,, Acest fapt este credința: a lua aminte la cele ce nu se văd ca la cele văzute. Căci zice: credința este ființa celor nădăjduite, dovedirea celor ce nu se văd (Evr. 11, 1)”. (Sf. Ioan Gură de
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
nădăjduite, dovedirea celor ce nu se văd (Evr. 11, 1)”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilia aceluiași către cei ce urmează a fi luminați și lămurire clară a celor săvârșite în chip simbolic și închipuite în dumnezeiescul botez, în vol. Cateheze baptismale, p. 47-48) ,, Căci aceasta este credința, când cineva pe cele făgăduite de Dumnezeu - chiar dacă nu sunt văzute cu acești ochi trupești - le socoate mai vrednice de crezare decât cele văzute, ce zac sub ochii noștri materiali”. (Sf. Ioan Gură
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
acești ochi trupești - le socoate mai vrednice de crezare decât cele văzute, ce zac sub ochii noștri materiali”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Urările de bun venit ale aceluiași și lauda celor care au venit din împrejurimile Antiohiei, în vol. Cateheze baptismale, p. 122) „Se numește credință, credința care face semne și minuni. Dar se numește credință și ceea ce ne duce la cunoașterea lui Dumnezeu, potrivit căreia fiecare din noi este credincios”. (Sf. Ioan Gură de Aur, La cuvântul apostolic ce
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
Ioan, Scrisori duhovnicești, cap. 29, în Filocalia..., vol. XI, p. 52) Credincioșia „... nu le răstălmăci pe toate, ci iubește credincioșia”<footnote În concepția Sfântului Chiril al Ierusalimului, „esența credincioșiei constă din două lucruri: din învățături drepte și din fapte bune” (Cateheze, cateheza IV, 2) - n.n. footnote>. (Sf. Vasile cel Mare, Epistole, epist. 42, II, în PSB, vol. 12, p. 192) Credința desăvârșită „Am înțeles că ați ajuns desăvârșiți în neclintită credință, ca și cum ați fi pironiți, cu trupul și cu sufletul, în
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
Scrisori duhovnicești, cap. 29, în Filocalia..., vol. XI, p. 52) Credincioșia „... nu le răstălmăci pe toate, ci iubește credincioșia”<footnote În concepția Sfântului Chiril al Ierusalimului, „esența credincioșiei constă din două lucruri: din învățături drepte și din fapte bune” (Cateheze, cateheza IV, 2) - n.n. footnote>. (Sf. Vasile cel Mare, Epistole, epist. 42, II, în PSB, vol. 12, p. 192) Credința desăvârșită „Am înțeles că ați ajuns desăvârșiți în neclintită credință, ca și cum ați fi pironiți, cu trupul și cu sufletul, în crucea
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
și peste care se poate trece. De aceea toate celelalte ni se par nu numai de prisos, ci și nefolositoare și chiar vătămătoare”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Îmbrățișați pe Priscilla și Aquila și cele următoare, cuvântul I, în vol. Cateheze maritale, p. 144-145) „Cei fără Dumnezeu eretici, care curg ca un lac mare strâns de multă ploaie (...) de unde s-a întâmplat aceasta (rătăcirea lor - n.n.)? Adesea este că din necunoștința și din neînvățătura celor mai mari, că unde sunt păstorii
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
ca de la început să fugiți de asemenea convorbiri cu ei și mai ales, pe cât puteți, dacă timpul îngăduie, fiind întăriți cu mărturiile Scripturii ca și cu niște arme duhovnicești, închideți gura lor cea nerușinată”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Prima cateheză către cei ce urmează a fi luminați, în vol. Cateheze baptismale, p. 33) „Să ne păzim noi de cei ne înșeală cu pielea oilor și dedesubt ascund lupul și înșală pe cei mai leneși”. (Sf. Ioan Gură de Aur, în
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
și mai ales, pe cât puteți, dacă timpul îngăduie, fiind întăriți cu mărturiile Scripturii ca și cu niște arme duhovnicești, închideți gura lor cea nerușinată”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Prima cateheză către cei ce urmează a fi luminați, în vol. Cateheze baptismale, p. 33) „Să ne păzim noi de cei ne înșeală cu pielea oilor și dedesubt ascund lupul și înșală pe cei mai leneși”. (Sf. Ioan Gură de Aur, în vol. Mărgăritarele Sfântului Ioan Gură de Aur, p. 174) „Ascultați
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
a uns pe Tine Dumnezeul Tău cu untdelemnul bucuriei mai mult decât pe părtașii Tăi” (Psalm 44, 9).Dacă Sfinții Părinți spun că harul este ca un creion, pe care dacă îlpui în mișcare, scrie<footnote Sfântul Chiril al Ierusalimului, Cateheza I, 3, PG, vol. 33, col. 373; „După cumcondeiul s-au săgeata are nevoie de cineva care să lucreze cu ele, tot astfel șiharul are trebuință de credincioși”, loc. cit., trad. D. Fecioru, Catehezele, vol. I,București, 1943, p. 60
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
scrie<footnote Sfântul Chiril al Ierusalimului, Cateheza I, 3, PG, vol. 33, col. 373; „După cumcondeiul s-au săgeata are nevoie de cineva care să lucreze cu ele, tot astfel șiharul are trebuință de credincioși”, loc. cit., trad. D. Fecioru, Catehezele, vol. I,București, 1943, p. 60. footnote>, astfel această punere în mișcare este rugăciunea. Însă, ca și în Hristos, Duhul, din plinătatea inimii, mână lalucrare, face trimiși pe primitorii Săi, dacă voința gnomică nu înăbușă această „mânare” (Romani 8, 14
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
ieșire la pășunea darurilor Sale (Ioan 10, 9).În teologia patristică Învierea este, deci, mai de seamă decâtNașterea Mântuitorului: „Bobul de grâu de nu va muri, rămânesingur” (Ioan 12, 24). De aceea, după „dogmele pioase”<footnote Sfântul Chiril al Ierusalimului, Cateheze IV, 2, P.G., 33, col. 456. footnote> ale Sinodului I Ecumenic, Sfinții Părinți au așezat sărbătoarea „Înălțării Sfintei Cruci” spre pomenirea Patimilor sfințitoare ale Mântuitorului,așa cum sunt pomenite îndeosebi în Sfânta Liturghie Ortodoxă, căciprin ele a fost sfințit Numele lui
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
și apără in trarea în lumea Sfintelor Taine ale Bisericii ca naștere, creștere și desăvârșire în Hristos prin Duhul Sfânt. Părinții Bisericii: DionisieAreopagitul în opera sa despre Ierarhia bisericească, Sfântul Maxim Mărturisitorul în Mistagogia sa, Sfântul Simeon Noul Teolog în Catehezele sau și mai ales Nicolae Cabasila în lucrarea sa Despre viața `n Hristos, îl descriu ca pe o poartă de intrare și de rămânere în Hristos.Afirmarea credinței prin Simbol nu este doar un act intelectual,ci presupune întreaga angajare
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
este chemată să sfințească toată creația devenită părtașă la Botezul său. Lucrarea Sfân tului Duh în Biserică este cea de a ține mereu viu pe Hristos și de aface pe fiecare să guste Slava Sa ca Domn.Mărturisirea credinței și cateheza sunt chemate să țină mereu„viu și lucrător” cuvântul lui Dumnezeu, sfințit prin Hristos.Când era vorba de botezul adulților, aceștia rosteau personal laBotez Simbolul de credință după o pregătire corespunzătoare, darodată cu generalizarea botezului copiilor, mărturisirea de credințăa fost
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
și prin obiectivele parteneriatului educațional; activitățile din cadrul acestui proiect au avut un conținut atractiv, stimulând creativitatea, spiritul de echipă, comunicarea între elevi, punând în valoare generozitatea și spiritul civic al persoanelor implicate; prin asimilarea învățăturilor creștine însușite în orele de cateheză s-a urmărit implicarea lor într-o activitate de voluntariat creștin; proiectul a fost susținut prin implicarea părinților elevilor celor două colective, a Parohiei Binecredinciosul Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt și a Centrului de Zi primire bătrâni din cadrul aceleiași
A primi, a dărui, a fi... Pași spre educație by Carmen-Mihaela Pelin, Doina Uncescu, Felicia-Rodica Hărămiță () [Corola-publishinghouse/Science/764_a_1817]
-
alături de cei bătrâni, bolnavi și neputincioși. Elena Apetria-Moruzi Activitatea a fost minunată și a vizat mai multe aspecte - realizarea de felicitări, vinderea lor, ajutorarea bătrânilor cu mici daruri. În săptămâna luminată, părintele le-a oferit elevilor și o oră de cateheză, pregătindu-i pentru Paște, făcându-i să înțeleagă care sunt semnificațiile acestei sărbători. A fost o experiență de viață minunată pentru care mulțumim, cu drag, doamnelor învățătoare. Grecu Florentina Director, Dir. adj, Coordonator proiect, Prof. Ionela BĂRBUȘ Prof. Anca ȚIBULCĂ
A primi, a dărui, a fi... Pași spre educație by Carmen-Mihaela Pelin, Doina Uncescu, Felicia-Rodica Hărămiță () [Corola-publishinghouse/Science/764_a_1817]