547 matches
-
și frică, simulacru real, apărut în legătura dintre sportiv și public. Arta sportivă nu înăbușă puterea de judecată a oamenilor (Arbitrul și Publicul sunt oameni/judecători similari forței metafizice), nu primejduiește echilibrul moral al Sportivilor, ci-i purifică de pasiuni (catharsis), prin participare/eliberare a și sportivilor și suporterilor la competiție. Sportul devine un mod de a face un lucru potrivit unor reguli. Poate pentru a exprima frumosul, diferit de reprezentarea lucrului frumos (abjecția, grotescul, urâtul, oribilul), sportivul oferă o viziune
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
rusesc pentru a da șansă înfloririi europene a Rusiei. El dădea exemplul Japoniei, care a ajuns o mare putere economică și culturală abia după ce a renunțat la veleitățile imperiale. Asemenea, Germania a ajuns prosperă abia după ce a trecut prin puterea catharsis-ului din 1945, purificându-se moral de spiritul războinic. La fel, după căderea comunismului, Rusia trebuia să condamne, ritualic, imperialismul sovietic și toate crimele și cuceririle armate. Referindu-se la Basarabia, Soljenițân considera că e dreptul ei să se unească
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
2); opera (2); operă de artă (2); opere (2); pasiune (2); pictor (2); poem (2); portret (2); -; absolut; abstract; Adam; a admira; alcatel; algoritmică; animal; anului; aria; atelier; atrăgătoare; autor; barcă; bărbatul; bere; boboc; bogată; Cătălin Botezatu; Brîncuși; broderie; bun; catharsis; cărți; chip; cîntă; a clădi; coloană; concepere; concept; constitui; copac; copil; de copil; corola de minuni; a crea ceva; creativă; creion; culori; cunoaștere; cuvînt; dată; descoperire; designer; deștept; distracție; distrugere; diversitate; divertisment; divin; dor; drăguță; a Dumnezeului; efort; egalitate; el
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
al nouălea cer (2); petrecere (2); rîs (2); satisfacție (2); sentimente (2); stare de bine (2); țel (2); vacanță (2); veste bună (2); veșnică (2); zîmbete (2); absolută; alegere; aniversare; aspirație; autostradă; bani și iubire; de bebeluș; casă; căsătorie; căsnicie; catharsis; căutare; ceai; cer; cheie; ciocolată; ciocolate; cîștig; clipe plăcute; Crăciun; credință; cruntă; cumpărată; cuplu; curată; curiozitate; dans; depresie; desen; dispoziție bună; dominantă; dorință; dragostea; ea; emoții pozitive; enormă; eternă; familia; fată; fericită; floare; fluture; frig; frumoasă; frumusețe; găsită; haine; happy
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Viață în această desfășurare, iar Viața este Lumina oamenilor. Trebuie doar să reînvățăm să trăim. Parcurgem așadar o perioadă fractală în viața omului, în această dimensiune. Și mă tem că, înainte de a începe o eră nouă, avem nevoie de un catharsis și mă tem ca acesta să nu fie prin foc. Iată de ce urmăresc în capitolul al III-lea principalele mișcări geopolitice, pentru că suntem din nou în stare mi se pare să dăm foc la planetă, așa cum s-a întîmplat, de
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
și răului, ispita ce a generat păcatul originar, hybris-ul originar și rădăcina fundamentală a întregului rău din ființa umană, dar și arma care ne va duce înapoi acasă. Mă tem însă că pentru asta avem întîi nevoie de un catharsis. d) Violență și distrugere Alienat și însingurat, devenit sclav al materiei, cu un ego hipertrofiat, ce a uitat de Sine, omului îi este afectată sănătatea psihică. Acesta întîlnește disperare, goliciune, lipsă de sens, tot felul de psihoze, crimă și suicid
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
incomod în raport cu obișnuințele, cu locurile comune sau concesiile, compromisurile din epocă. În 1972 își tipărește teza de doctorat, Dramaturgia lui Cehov (Premiul Asociației Scriitorilor din București), în care relevă, aplicat și cu ingeniozitate interpretativă, elementele inovatoare din teatrul scriitorului rus. Catharsis (1981) e o culegere de studii, eseuri în majoritate, despre Boris Pasternak, Anna Ahmatova, Feodor Dostoievski, Aleksandr Pușkin. În eseul final, care dă titlul volumului, e dezvoltată ideea conform căreia literatura modernă se caracterizează printr-un polisemantism programatic, menit să
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290141_a_291470]
-
insolit, la versuri-refren sau la repetiții ce subliniază credințele și trăirile proprii. SCRIERI: Frunze galbene pe acoperișul ud, București, 1969; Dramaturgia lui Cehov, București, 1972; Podul fără felinar, București, 1974; Evadarea, București, 1977; Cântece barbare, București, 1980; Motelul, Iași, 1980; Catharsis, Cluj-Napoca, 1981; Echinox, București, 1981; Excelsior, București, 1981; Povești despre Irina, București, 1985. Traduceri: A.P. Cehov, Piesă fără titlu, în Teatru, pref. trad., București, 1970; F.M. Dostoievski, Opere, vol. XI: Jurnalul unui scriitor, introd. Ion Ianoși, București, 1974; B.V. Tomașevski
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290141_a_291470]
-
a fost Adam?”, RL, 1977, 39; Aurel Bădescu, „Ploaia și anchetatorul”, CNT, 1980, 44; Mircea Bențea, „Cântece barbare”, TR, 1980, 10; Val Condurache, „Motelul”, CL, 1980, 10; Valentin Tașcu, Un poet, un prozator, un dramaturg, ST, 1982, 3; Ioan Lazăr, „Catharsis”, RL, 1982, 32; Cubleșan, Civic - etic, 151-156, 228-231; Faifer, Dramaturgia, 1983, 140-145; Diaconescu, Dramaturgi, 278-282; Ghițulescu, O panoramă, 180-186; Al. I. Friduș, „Povești derspre Irina”, CL, 1986, 1; Rotaru, O ist., III, 998-1001; Aurel Rău, Leonida Teodorescu, ST, 1994, 9
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290141_a_291470]
-
cauzele care au generat stările lor tensionale, conflictuale, gândurile inhibate, anumite tendințeetc., să se poată descărca de „povara” care le grevează inconștientul, să se poată ușura sau elibera din punct de vedere psihic de complexele care-i domină (efectul de catharsis al jocului), ceea ce va contribui la reducerea sau la vindecarea stărilor psihice vizate. Între condițiile și persoanele indispensabile organizării unei psihodrame se enumeră: o scenă (un loc) care permite desfășurarea acțiunii, subiecții amintiți, un director de scenă (psihodramatist), o echipă
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
16. Găsirea resurselor și puterii interioare Intervenția 17. Animalul prietenos (tehnica consilierului interioră Intervenția 18. Urcarea muntelui Intervenția 19. Întărirea eului direcționată spre scop Intervenția 20. Viața unui stejar (o metaforă terapeuticăă Intervenția 21. Viața unui râu Intervenția 22. Încurajarea catharsisului Intervenția 23. Imagerie ghidată pentru catharsis Intervenția 24. Gestionarea catharsisului Intervenția 25. Stabilirea semnalului pentru degetul „da” Intervenția 26. Stabilirea semnalului pentru degetul „da” cu întărirea eului Intrevenția 27. Gestionarea disocierii Intervenția 28. Pacing viitor Intervenția 29. Ratificarea (1Ă Intervenția
[Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
Intervenția 17. Animalul prietenos (tehnica consilierului interioră Intervenția 18. Urcarea muntelui Intervenția 19. Întărirea eului direcționată spre scop Intervenția 20. Viața unui stejar (o metaforă terapeuticăă Intervenția 21. Viața unui râu Intervenția 22. Încurajarea catharsisului Intervenția 23. Imagerie ghidată pentru catharsis Intervenția 24. Gestionarea catharsisului Intervenția 25. Stabilirea semnalului pentru degetul „da” Intervenția 26. Stabilirea semnalului pentru degetul „da” cu întărirea eului Intrevenția 27. Gestionarea disocierii Intervenția 28. Pacing viitor Intervenția 29. Ratificarea (1Ă Intervenția 30. Ratificarea (2Ă Intervenția 31. Regresia
[Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
tehnica consilierului interioră Intervenția 18. Urcarea muntelui Intervenția 19. Întărirea eului direcționată spre scop Intervenția 20. Viața unui stejar (o metaforă terapeuticăă Intervenția 21. Viața unui râu Intervenția 22. Încurajarea catharsisului Intervenția 23. Imagerie ghidată pentru catharsis Intervenția 24. Gestionarea catharsisului Intervenția 25. Stabilirea semnalului pentru degetul „da” Intervenția 26. Stabilirea semnalului pentru degetul „da” cu întărirea eului Intrevenția 27. Gestionarea disocierii Intervenția 28. Pacing viitor Intervenția 29. Ratificarea (1Ă Intervenția 30. Ratificarea (2Ă Intervenția 31. Regresia de vârstă Intervenția 32
[Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
de sine și confortul personal. Cele șase studii de caz și bogăția de tehnici din carte sunt de interes special deoarece reprezintă abordări terapeutice diferite ale unor probleme specifice și oferă clinicianului multe idei pentru gestionarea întăririi eului și încurajarea catharsisului, pentru găsirea resurselor interioare, gestionarea stresului, controlul durerii, tulburărilor de somn și disfuncțiilor sexuale, pentru enurezis, sindormul de stres postraumatic și așa mai departe. Într-adevăr, toate problemele discutate sunt legate de stres și toate au fost antent selectate pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
ample ale cercetărilor contemporane care leagă stresul de sistemul imunitar. Autorul se centrează pe o serie de aspecte și se adresează unor chestiuni importante care de obicei sunt trecute cu vederea sau ignorate în alte cărți. Asemenea aspecte includ gestionarea catharsisului și factorii curativi în psihoterapie. El sprijină în mod convingător punctul de vedere conform căruia fiecare persoană are potențialul de a se implica într-o căutare inconștientă și de a aduce la suprafață resursele și capacitățile inconștiente pentru rezolvarea problemelor
[Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
în psihoterapie este o cerință preliminară pentru practicarea hipnozei, indiferent dacă practicianul este psiholog, medic, psihiatru, dentist sau asistent social. În lumina acestei afirmații se acordă atenție considerabilă discutării unor probleme adesea ignorate în cărțile de hipnoză; de exemplu gestionarea catharsisului și importanța factorilor curativi comuni în psihoterapie. În contextul intervențiilor clinice, am făcut încercarea de a asigura o perspectivă holistică și integrativă care combină abordările tradiționale cu cele Ericksoniene. Deși există puține studii „științifice” în sprijinul a multor din intervențiile
[Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
în momente diferite, funcție de numărul de factori (de exemplu faza terapiei, natura problemei și centrarea terapeuticăă. Analiza lui Clarkson este în mod egal aplicabilă hipnoterapiei ca și altor psihoterapii și asigură o examinare profundă a importanței relației în context hipnoterapeutic. Catharsisul Termenii „catharsis”, „abreacție” sau „descărcare emoțională” pot fi folosiți într-un mod sinonim din punct de vedere cognitiv, deși catharsisul va fi termenul adoptat de preferință în discuția care urmează. Definițiile variază, dar cele mai reprezentative sunt cele două de
[Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
diferite, funcție de numărul de factori (de exemplu faza terapiei, natura problemei și centrarea terapeuticăă. Analiza lui Clarkson este în mod egal aplicabilă hipnoterapiei ca și altor psihoterapii și asigură o examinare profundă a importanței relației în context hipnoterapeutic. Catharsisul Termenii „catharsis”, „abreacție” sau „descărcare emoțională” pot fi folosiți într-un mod sinonim din punct de vedere cognitiv, deși catharsisul va fi termenul adoptat de preferință în discuția care urmează. Definițiile variază, dar cele mai reprezentative sunt cele două de mai jos
[Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
în mod egal aplicabilă hipnoterapiei ca și altor psihoterapii și asigură o examinare profundă a importanței relației în context hipnoterapeutic. Catharsisul Termenii „catharsis”, „abreacție” sau „descărcare emoțională” pot fi folosiți într-un mod sinonim din punct de vedere cognitiv, deși catharsisul va fi termenul adoptat de preferință în discuția care urmează. Definițiile variază, dar cele mai reprezentative sunt cele două de mai jos: O eliberare emoțională sau descărcare după reamintirea unei experiențe dureroase care a fost reprimată datorită faptului că era
[Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
unor asemenea capacități active într-un corp fizic și în lume este compensată de un proces restaurativ care eliberează persoana de tensiunea dizabilitantă (Heron, 1998a, p.6Ă. Este un aspect al psihoterapiei pentru care mulți terapeuți sunt insuficient pregătiți deși catharsisul apare de obicei în toate abordările psihoterapeutice. Catharsis derivă din grecescul katharsis, însemnând „a se curăța” sau „purifica” și joacă întotdeauna un rol important în variatele ritualuri din societate precum și în teatru, religie și sport (Scheff, 1979Ă. Aceste activități furnizează
[Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
și în lume este compensată de un proces restaurativ care eliberează persoana de tensiunea dizabilitantă (Heron, 1998a, p.6Ă. Este un aspect al psihoterapiei pentru care mulți terapeuți sunt insuficient pregătiți deși catharsisul apare de obicei în toate abordările psihoterapeutice. Catharsis derivă din grecescul katharsis, însemnând „a se curăța” sau „purifica” și joacă întotdeauna un rol important în variatele ritualuri din societate precum și în teatru, religie și sport (Scheff, 1979Ă. Aceste activități furnizează o ocazie aprobată social de experiențiere și expresie
[Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
un rol important în variatele ritualuri din societate precum și în teatru, religie și sport (Scheff, 1979Ă. Aceste activități furnizează o ocazie aprobată social de experiențiere și expresie a gândurilor și sentimentelor semnificative care sunt tabu. Multe abordări psihoterapeutice au subliniat catharsisul în grade diferite în cadrul sistemelor lor de reprezentare (Nichols și Zax, 1977; Hawkins, 1986; Heron 1988aă. Catharsisul a fost considerat esența traamentului psihanalitic așa cum a fost demonstrat în faimosul caz al Anei O., descris de Breuer și Freud (1895/1955Ă
[Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
activități furnizează o ocazie aprobată social de experiențiere și expresie a gândurilor și sentimentelor semnificative care sunt tabu. Multe abordări psihoterapeutice au subliniat catharsisul în grade diferite în cadrul sistemelor lor de reprezentare (Nichols și Zax, 1977; Hawkins, 1986; Heron 1988aă. Catharsisul a fost considerat esența traamentului psihanalitic așa cum a fost demonstrat în faimosul caz al Anei O., descris de Breuer și Freud (1895/1955Ă în „Studii asupra isteriei”. În centrul acestor sisteme terapeutice se află credința că descărcarea emoțională a materialului
[Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
că descărcarea emoțională a materialului traumatic reprezentativ aduce eliberarea de tensiunea emoțională, astfel ducând la ameliorarea simptomelor fizice și psihologice. Oricum, trebuie notat că insight-ul este de asemenea considerat o componentă importantă a schimbării terapeutice, cel puțin în majoritatea abordărilor. Catharsisul este în general considerat necesar dar nu și suficient ca și condiție pentru schimbare. Este probabil ca la un anumit moment al prelucrării cu pacientul prin folosirea hipnozei să apară o abreacție emoțională sau catharsis, deși s-ar putea ca
[Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
cel puțin în majoritatea abordărilor. Catharsisul este în general considerat necesar dar nu și suficient ca și condiție pentru schimbare. Este probabil ca la un anumit moment al prelucrării cu pacientul prin folosirea hipnozei să apară o abreacție emoțională sau catharsis, deși s-ar putea ca intenția terapeutului să nu fi fost aceasta. Adesea terapeuții nu sunt pregătiți să gestioneze asemenea izbucniri emoționale și gestionează prost situația deoarece nu au pregătirea necesară sau o înțelegere suficientă a acestor evenimente. Cele mai
[Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]