4,620 matches
-
nici un om cu bun-simț, este ca. o stare de lucruri rezultă în mod strict cauzal dintr-o altă stare de lucruri premergătoare și, fiindcă atât în lumea fizică cât și cea morală, întîmplarea nu este nimic alta decât o legătură cauzală. nedescoperită încă, tot astfel aspirațiunile și sentimentele sânt rezultatul neînlăturat al unei dezvoltări anterioare a spiritului public, dezvoltare ce nici se poate tăgădui, nici înlătura. 0 profesie de credințe politice care ar face abstracție de linia generală descrisă prin spiritul
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
atâtor portofolii, neputința d-lui Brătianu de-a-și reconstitui cabinetul numai din elemente roșii. Întrebarea cea mai naturală ce răsare din toate acestea e: poate o criză ministerială să țină atât de mult fără să-și afle o soluțiune? Formula cauzală a acestor întîmplări, fie-n mare fie-n mic, e următoarea: Incapacitatea e sub radicali erijată în titlu de merit, mărginirea și neștiința brevetate ca titluri de recomandație. Toți fiind egali în privirea acestei părți negative, e natural ca toți
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
să acopere exigențele orașelor; se importă mai multe valori de peste graniță decum se exportă. Deși se pare că balanța comercială n-ar sta în legătură cu viața politică a unei țări, totuși s-ar înșăla acela care ar tăgădui cu totul nexul cauzal între orice fenomen economic pe deoparte și între sistemul de idei ce stăpânește o țară. Venind roșii la putere, se înmulțesc {EminescuOpXI 241} funcțiunile, se măresc lefurile patrioților - dovadă sporiul cu 30 la sută al bugetului cheltuielilor și sporirea analogă
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
propriu. Nu, liniștească-se "Romînul"; nu primim deviza asasinilor, nu legitimăm, nu justificăm nicicând crimele. E o lege constantă a spiritului omenesc, legea cauzalității, care silește pe orice inteligență de-a explica ceea ce se întîmplă. Dar de la o explicare curat cauzală până la scuză, până la legitimare, până la justificare, care implică un act de aprobare din partea simțului nostru de dreptate și a conștiinței noastre, e o deosebire cât cerul de pământ. E în adevăr vrednică de mirare analogia cazului. Paraschivescu era bănuit de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
factor esențial în prevenirea repetării defectelor este capacitatea de a determina ce s-a întâmplat și din ce cauză. Adeseori, cauza unui defect este subtilă și greu de pus în evidență. Analiza defectului se desfasoara astfel încât să cuprindă toate aspectele cauzale care l-ar putea produce și pe baza cărora se pot întreprinde măsurile de corectare. Controlul 100% este costisitor și este recomandat în cazul produselor foarte pretențioase din domeniul nuclear, tehnologiilor spațiale, echipamentelor militare complexe, sistemelor de siguranță a circulației
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3154]
-
viscerală ce mă copleșise la vizionare se convertise, peste noapte, în opusul ei, calmul... judecății. O experiență. Vînzătoarele. Cu cît e mai frumoasă, cu atît e mai ciufută. E, parcă, în lumea asta a lor, a vînzătoarelor, o inexorabilă relație cauzală. Botoasă și mută, cu privire piezișă (ca și cum nu te-ar vedea), nu-ți oferă decît (privilegiat) frumusețea ei. Atît. În rest, achiți și-o ștergi. Era de așteptat (în firavul nostru capitalism) ca pe ciufutele astea să le mai găsești
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
între cronologie și cauzalitate constituie, după toate probabilitățile, motorul cel mai puternic al NARATIVITĂȚII: narațiunea ar reprezenta exploatarea sistematică a erorii post hoc ergo propter hoc, prin care ceea-ce-vine-după-X este interpretat ca ceea-ce-este-cauzat-de-X. Fie că sînt implicite sau explicite, legăturile cauzale pot reflecta o ordine psihologică (de ex., acțiunile unui personaj sînt cauza sau consecința personalității sau stării sale de spirit), o ordine filosofică (fiecare eveniment exemplifică teoria determinismului universal, de ex.), o ordine socială, una politică și tot așa. ¶Aristotle
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
din aceeași secvență sau acțiune (legat de ele în funcție de consecuție sau consecvență). Barthes a pus în contrast funcția și INDICELE, care este legat de alte unități la modul metaforic, mai curînd decît metonimic (legat de ele altfel decît cronologic sau cauzal: de ex., la modul tematic) și a diferențiat două feluri de funcții: FUNCȚII CARDINALE și CATALIZE. Aceeași unitate poate constitui o funcție și un indice. 3. În prima versiune a modelului greimasian al narațiunii, un PREDICAT dinamic (în opoziție cu
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
cu situația care este pertinentă pentru povestire (și îi consideră constituenții ca fiind bine cunoscuți). ¶Horace 1974 [1943]; Sternberg 1978. indice [index]. O unitate narativă legată de alte unități din aceeași SECVENȚĂ sau ACȚIUNE, altfel decît la modul cronologic sau cauzal (să spunem, tematic). Barthes a opus indicele (care presupune corelate metaforice) FUNCȚIEI (care este legată de alte unități în manieră metonimică, și nu metaforică: legată de ele prin consecuție sau consecvență) și a identificat două feluri de indici: indicele propriu-zis
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
double plot]. O INTRIGĂ ce presupune două ACȚIUNI concurente de importanță (mai mult sau mai puțin) egală. ¶Empson 1960. Vezi și CONTRAINTRIGĂ, INTRIGĂ SECUNDARĂ. intrigă episodică [episodic plot]. O INTRIGĂ neliniară; o intrigă în care nu există o puternică continuitate cauzală între un EVENIMENT sau EPISOD și cel învecinat; o intrigă ale cărei elemente sau episoade nu au o legătură necesară sau probabilă între ele. ¶Aristotle 1968 [1965]; Brooks, Warren 1959. intrigă exterioară [external plot]. O INTRIGĂ bazată pe evenimente și
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
într-o altă stare de lucruri la timpul tn), și aceasta este însușirea ei pe drept cuvînt distinctivă. Desigur, relațiile temporale între situațiile și evenimentele care formează o povestire nu sînt singurele posibile: aceste situații și evenimente pot fi legate cauzal, de exemplu. Mai mult, într-o narațiune "adevărată", în opoziție cu simpla relatare a unei serii întîmplătoare de schimbări de stare, aceste situații și evenimente formează și ele un întreg, o SECVENȚĂ ale cărei primi și ultimi termeni majori se
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
cronologie, INTRIGA fiind o narare de evenimente cu accent pe cauzalitate (Forster): "Regele a murit, și apoi a murit regina" e o povestire, în vreme ce "Regele a murit, și apoi regina a murit de durere" este o intrigă. 2. O secvență cauzală de evenimente pertinente pentru un personaj sau personajele care încearcă să rezolve o problemă pentru a atinge un scop. În consecință, deși fiecare povestire este o narațiune (relatarea unuia sau mai multor evenimente), nu fiecare narațiune este cu necesitate o
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
fiecare povestire este o narațiune (relatarea unuia sau mai multor evenimente), nu fiecare narațiune este cu necesitate o povestire (iată, de ex., o narațiune care pur și simplu descrie o secvență temporală de evenimente care nu sînt legate la modul cauzal). ¶Beaugrande 1980; Benveniste 1971 [2000a]; Chatman 1978; Doležel 1976; Forster 1927 [1963]; Genette 1980; Prince 1973, 1982; Shklovsky 1965b [1975]; Stein 1982; Tomashevsky 1965 [1973]. Vezi și POVESTIRE COMPLEXĂ, POVESTIRE MINIMALĂ. povestire atomică [atomic story]. Un șir de MOTIVE guvernate
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
un MOTIV. Propozițiile descriu stări ("X este Y") sau evenimente ("X face Y"). Unele sînt logic esențiale pentru acțiunea narativă și coerența ei cauzal-cronologică, altele nu au această calitate. Ele se combină în SECVENȚE și se pot lega temporal, spațial, cauzal, transformațional ș.a.m.d. ¶Todorov 1981. Vezi și TRANSFORMARE. propoziții coordonate [coordinate clauses]. Propoziții care au SETURI DE DISLOCARE identice. În "Păsările cîntau fără contenire. Clopotele sunau fără încetare. Ion s-a sculat brusc și a intrat în dormitor", primele
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
și a frăției.”. „Din transformații în transformații, omenirea merge într-un progres continuu, a cărui mișcare e cu atât mai repede, cu cât mai mult înaintează”. În concepția lui N. Bălcescu, evoluția societății nu se produce întâmplător, ci prin determinări cauzale interne, potrivit legii progresului legată de lupta pentru eliberare economică și social-politică a poporului pe cale revoluționară. N. Bălcescu vedea în popor forța motrice a istoriei ce tinde să se înalțe prin revoluție. Partida națională - scria el - „voiește a mântui poporul
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Unire și independență. În 1927, el a publicat o istorie diplomatică a războiului și dobândirii independenței noastre de stat, care o deosebește de tot ceea ce se scrisese până atunci prin varietatea documentelor, prin prezentarea multilaterală a evenimentelor, prin surprinderea legăturilor cauzale între acțiuni, prin profunzime și subtilitate. După N. Iorga, politica noastră externă în vremea lui Al. I. Cuza se caracterizează prin încercări de strângere a legăturilor cu Serbia și Grecia, iar pe de altă parte, prin rămânerea, totuși, în orbita
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
care reconstituie un traseu științific, descoperirea este o formă de antrenament intelectual care oferă elevilor posibilitatea de a construi un plan de acțiune prin efort propriu, de a reprezenta mental faptele pe care le analizează și de a stabili raporturile cauzale dintre ele. Trecând dincolo de faza descoperirii, dirijată riguros de pofesor, eseul, recenzia, referatul, proiectul de cercetare și portofoliul devin modalități de învățare, de exprimare a capacității creative, a originalității și, de asamenea, instrumente de evaluare valoroase. 3.1.1. Eseul
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
fizice. "A concepe științific materia în sine ca realitate substanțială a lucrurilor, și nu ca energie în Putere a formelor observa Ludovic de Gaigneron înseamnă a se condamna la a nu înțelege nimic din "trecerea la limită" ce caracterizează actul cauzal și obiectivitatea lui Imago Mundi..."22. Potrivit logicii formulate de Lupasco, energia, "...în constituenții săi fundamentali, posedă totodată proprietatea identității și proprietatea diferențierii individualizatoare..."23. Manifestarea unui fenomen oarecare este echivalentă cu o anume actualizare, cu o tendință spre identitate
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
sa cu Fierz: ne-am cufundat prea adînc în secolul al XVII-lea9. Cu alte cuvinte, dacă civilizația occidentală persistă pe calea periculoasă a unei separări prea brutale a subiectului de obiect, a științei de religie, a fizicii de metafizică, a cauzalului de acauzal, o catastrofă va fi iminentă. SARCINA CEA MAI IMPORTANTĂ A VREMII NOASTRE: O NOUĂ IDEE DESPRE REALITATE Jung, Pauli și Lupasco nu s-au mulțumit să constate existența unui focar de distrugere potențială a civilizației noastre occidentale. Ei
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
Jung și Pauli recunosc că postulatele metodologice ale științei moderne nu sunt compatibile cu fenomenele de sincronicitate. Dar, odată făcută această constatare, căile lor diverg. Jung pare să spere într-o generalizare a acestor postulate, capabilă să explice o ordine cauzală, incluzînd regularități de un tip nou: "relații inconstante prin contingențe"28. În schimb, Pauli pare să abandoneze orice speranță de a găsi o explicație științifică fenomenelor sincronicității acceptînd caracterul non-reproductibil al acestor fenomene: poziția sa e mai aproape de o filosofie
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
fine, se întîmplă ca un personaj să afirme și să infirme propoziția pe care o avansează [...] În această lume răsturnată, lucrul cel mai simplu și lucrul cel mai complex devin la fel de probabile [...] Atunci cînd logica își permite toate libertățile, raportul cauzal face și el la fel. [...] În cazul extrem, Ionesco imaginează o logică fictivă care structurează lumea într-un mod ciudat"12. Dar cel care a pus în evidență cu o mare pertinență influența operei lupasciene asupra teatrului lui Ionesco este
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
35. Referindu-se la sensurile noțiunii de "răspundere", H. L. A. Hart distinge între răspunderea care decurge dintr-un anumit rol și care revine persoanei căreia îi aparțin obligațiile ce rezultă din asumarea acestui rol, spre exemplu, rolul se tată; răspunderea cauzală care poate fi atribuită atât oamenilor, cât și evenimentelor naturale și răspunderea unei persoane care încalcă o normă juridică și trebuie să suporte o sancțiune sau să repare prejudiciul produs 36. Aceste sensuri ale noțiunii identificate de Hart nu se
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
act într-adevăr cauzator ca un act care operează pe o scenă deja fixată; circumstanțele concomitente, ca boala de sânge sunt parte a fixării scenei și nu cauze paralele. Dar evenimentele ulterioare, ca neglijența medicilor, sunt intervenții care rup lanțul cauzal"56. Nu doar existența pedepsei se justifică prin culpabilitate, ci și măsura acesteia trebuie apreciată în funcție de gradul de vinovăție. Corespondența biunivocă dintre vinovăție și pedeapsă, trebuie să se regăsească și între gravitatea primei și cuantumul celei de-a doua. Din
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
valențe ale raportului cauză efect la nivel comunicativ, aspecte ale translării individual colectiv, respectiv ale motivării acesteia etc., elemente raportate la diferite tipuri de context 12, dintre care avem în vedere aici: * contextul circumstanțial (situațional) reperele de tip spațio-tem-poral, modal, cauzal, ,,obiectual" etc. care diferențiază o situație de comunicare de alta; * contextul (a)locutorial (subiectiv) componentele subiective care se constituie în mărci ale locutorului, respectiv interlocutorului (subiectivitatea locutorului și subiectivitatea interlocutorului); * contextul relațional (intersubiectiv) reflectare a intersubiectivității, ansamblu de relații stabilite
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
locul, iar cea de-a doua cauza și timpul 63, se subordonează celui mai general, al diferitelor tipuri de construcții interogative formulate de copii; avem în vedere, în acest sens, după prezentarea lui Jean Piaget: ,,de ce-urile"64: de explicare cauzală (inclusiv finală) ,,răspunsul așteptat implică ideea de cauză sau de cauză finală" (ex. De ce e așa de grea?), vizând explicarea unui element material; de motivare implică o acțiune sau o stare psihică; ,,copilul caută aici nu o cauză materială, ci
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]