644 matches
-
Tânăra se duse la panoul de control. Se așeză pe fotoliul turnant și spuse: - Mergem. Ea trase de levier. Peste o secundă erau în bază. În jur era întuneric. În timp ce ochii se acomodau cu lumina difuză, Gosseyn constată că enorma cavernă de metal era mult mai mare decât cea a Celui Mai Mare Imperiu de pe Venus. Își îndreptă atenția către căpitanul Free. Acesta dădea instrucțiuni prin videofon. Veni la Gosseyn în momentul în care Leej se ridica. Spuse: - Un subaltern al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
Cabinele de examen din rândul exterior păreau niște păstăi plesnite, ca și cum o presiune internă fantastică le-ar fi făcut să explodeze. Peste tot în pereții metalizați se căscau găuri cu marginile zdrențuite, de zece, douăzeci sau treizeci de metri diametru. Caverne întunecate care lăsau să se întrevadă, în fasciculele de lumină palpitând, un amalgam confuz de cabluri și mașinării str ălucitoare, partea exterioară a sistemului nervos al Mașinii moarte. Stând în fața ei, Gosseyn și-a imaginat-o pentru prima oară ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
său este moștenitorul ambițiilor universale ale Japoniei și Germaniei, dar posedă și vocația exploatării lipsite de scrupule pe care o probează Uniunea Sovietică, dincolo de limes-ul central și est-european. Imperiul galben, cel care reușește să împingă armata de rezistență în caverne și în adâncuri de mare, unește pasiunea pentru distrugere cu o artă rafinată a terorii. În rama poveștii lui Jacobs se pot ghici referințele la realitățile pe care național socialismul le adusese în viața Europei ocupate : de la tentația turpitudinii până la
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
pelerinaj de la noi nu există o justificare, o scuză. E și acest fapt un semnal că regimul comunist, în dorința de a crea „omul nou”, a creat un om care se comportă mai lamentabil ca atunci când locuia în grote și caverne, în îndepărtata copilărie a omenirii. Revenind la ziua de 1 Mai, la orele prânzului mi s-au anunțat și au sosit musafiri de suflet. E vorba de Doinița Pintilie (fostă elevă) și soțul ei, care a ținut să mă cunoască
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
Roma, unde Franz Weyergraf și Marie Lapidès și-au dat Întîlnire la Capela Sixtină, dar, În loc s-o viziteze, au preferat să se plimbe la braț prin Orașul Etern. Toată istoria omenirii, crearea lui Adam și a Evei, viața În cavernele preistorice și În orașele lacustre, domniile glorioase ale faraonilor, cucerirea Galiei de către Iuliu Cezar, căderea Constantinopolului, Încleștările cavalerești din Evul Mediu, victoriile lui Napoleon, toate aceste evenimente nu făcuseră altceva decît să pregătească Întîlnirea părinților mei la Roma. Mi-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
chircite eu Îmi sfâșii cămașa de batist fin ce-mi Împodobește pieptul și cu unghiile mi-l brăzdez cu dungi sângeroase, În timp ce o arsură atroce Îmi incendiază buzele reci ca mâinile șarpelui. Un răget surd urcă din cele mai negre caverne ale sufletului meu și irumpe din țarcul dinților mei plini de cruzime - eu, centaur vomitat de Tartar - și aproape că nu se aude zburând nici o salamandră, pentru că-mi țin urletul, și mă apropii de tine cu un surâs atroce. — Draga
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
ucis pe Domnul Nostru Isus Hristos 15. Mă voi duce să cer ajutor contelui d’Anjou 16. Înainte de arest fusese În ordin timp de numai nouă luni 17. Așa au dispărut cavalerii Templului 18. Un colos ciuruit groaznic de fisuri și caverne 19. Ordinul nu a Încetat nici o clipă să dăinuie 20. Centrul invizibil, suveranul ce trebuie să se redeștepte 21. Graalul e o greutate atât de mare 22. Nu mai voiau să li se pună Întrebări 4. HESED 23. Analogia contrariilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
om la tatăl meu, ca să-i ceară bani. Timp în care, nefiind nimeni dispus să garanteze pentru mine, am fost dus la Maschere, închisoarea cu chipuri grotești sculptate în piatră, care păreau să te batjocorească. Patru zile am stat în cavernele acelea săpate-n stânca de deasupra râului Natisone, dormind pe paiele putrede prin care mișunau păduchi și pureci, printre excremente, fără să mă spăl. Împărțeam menajeria cu un om care zgâria încontinuu gratiile cuștii, bolborosind cuvinte de neînțeles. În starea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
Miria. Dar care mamă nu e? A ei avea un magazin alimentar pe Via dello Statuto. Dar avea de gând să-l Închidă, căci chinezii deschiseseră În Împrejurimi toate acele magazine, emporii, bazare sau ce naiba or mai fi fost acele caverne misterioase și Îi furau clientela prin concurență neloială. Mama ei repeta mereu că acest cartier care fusese cândva inima poporului Romei părea acum un adevărat Chinatown. Te simți străin, asediat ca la Fort Apache. Vorbea mereu despre cum era Roma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
Lucas se Îndreptă spre intrarea În grotă. - Oi fi eu Înzestrat, dar nu am răspunsuri la toate Întrebările. Marie cătă fără să vrea spre țărm. Era perioada fluxului slab. Totuși, se Înfioră cînd Îl văzu pe Lucas făcîndu-se nevăzut În interiorul cavernei și, adresîndu-i În minte cîteva cuvinte bine simțite, se duse după el. Era deja În fundul grotei, măturînd bolta cu fascicolul lanternei. - Dacă vrei cumva să cauți scoici, nu e chiar locul cel mai nimerit, Îl luă ea peste picior. - CÎnd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
de a mă perfecționa, libertate absolută și timp și pace ca să meditez la mine însumi și la rațiunea vieții mele. În afară de asta, totul este superfluu... După părerea dumneavoastră, ar trebui să ne întoarcem la preistorie, la sălbăticie. Credeți că omul cavernelor era mai fericit? — Credeți că un om al cavernelor s-ar putea simți mai nefericit decât vă simțiți dumneavoastră? Nu, bineînțeles; dar nu despre asta e vorba. Omul cavernelor era la începuturi și avea nevoie de o lungă etapă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
pace ca să meditez la mine însumi și la rațiunea vieții mele. În afară de asta, totul este superfluu... După părerea dumneavoastră, ar trebui să ne întoarcem la preistorie, la sălbăticie. Credeți că omul cavernelor era mai fericit? — Credeți că un om al cavernelor s-ar putea simți mai nefericit decât vă simțiți dumneavoastră? Nu, bineînțeles; dar nu despre asta e vorba. Omul cavernelor era la începuturi și avea nevoie de o lungă etapă de cunoaștere a lucrurilor noi; de căutare a fericirii, mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
trebui să ne întoarcem la preistorie, la sălbăticie. Credeți că omul cavernelor era mai fericit? — Credeți că un om al cavernelor s-ar putea simți mai nefericit decât vă simțiți dumneavoastră? Nu, bineînțeles; dar nu despre asta e vorba. Omul cavernelor era la începuturi și avea nevoie de o lungă etapă de cunoaștere a lucrurilor noi; de căutare a fericirii, mai târziu... Dar, în cazul meu, am ajuns destul de departe. Nu cred să mă mai intereseze ceva nou. Faptul că omul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
compus întreaga dumitale viață, meriți să-l vezi!... Ieșiră prin stânga, un vestiar inofensiv, mic, hazardat, lambrisat în nuc, mascat cu o perdea cafenie. Trecură de respectivul vestiar și, după 3-4 metri, obținură oușă. Unul dintre brațele Patriciei căzu în caverna poșetei. Se întoarse de acolo c-o cheie. Sora cea autoritară îl privi cu tâlc și deschise. - Asta ca să nu spui că nu se întîlnește artist cu artist! Nu spusese așa ceva. Ar fi fost o tâmpenie. Celălalt artist era, bineînțeles
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
cale ferată, ținînd-o N-V, pieptiș către munți. În munții cei mai apropiați, cei ai Roșcovei, Iarba Fiarelor, ce le adusese și bulendre mai groase, se orientă și, după ce-i cază, o zi, pe cei doi foști pacienți într-o cavernă cu bolta umedă și mai lunecoasă ca o bucată de unt, construi, într-un pinten împădurit, unde nu urca nici animalul, un soi de bordei căscat în pământ, căptușit cu frunze uscate, bine camuflat, acoperit cu cetină și-n 286
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
Dahl și Lindblom, 1953, p. 422]. Totuși, intrigați și curioși în privința acestei mici crăpături, cercetătorii nu au dezarmat în fața posibilei irelevanțe a problemei și au început să îi acorde din ce în ce mai multă atenție. Ceea ce au descoperit, pare acum a fi o cavernă gigantică în care cad aproape toate ideile noastre despre acțiunile sociale. Aproape orice spunem, ori a fost spus vreodată de cineva în privința a ceea ce dorește sau ar trebui să obțină societatea, este amenințat de inconsistența internă” [Plott, 1976, pp. 511-512
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
am ști cu cine luptăm... Ții minte că acum ceva vreme m-au dat afară de la pizzerie ? Amintirea era dintre cele neplăcute, totuși Tili zâmbi. — Oamenilor le era frică de tine... Comandau pizza pentru acasă și se trezeau cu omul cavernelor în fața ușii... Trebuie să-i înțelegi. Măcar dacă ți-ai fi ras barba... Nu eram pregătit... mărturisi Maca. — Ce-are a face ? Te duceai la frizer și harșt ! am văzut și bărbi mai lungi ca a ta... — Nu eram pregătit
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
li se părea că aceasta este calea istorică pe care o vor apuca lucrurile și totodată și dintr-un sentiment sincer de oroare împotriva brutalității. Era însă o deosebire de manifestare între ei. Suflețel se agita furibund, clamând contra "oamenilor cavernelor", zburlindu-și părul cu mâinile, bulbucând ochii ca sub impresia teroarei. Dar asta numai la colțuri de stradă pustii sau între patru ziduri. De asemeni Gulimănescu, într-un stil mai potolit. Dan Bogdan însă, care când îmbrățișa o convingere cu
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
fallere vita, Dives opum variorum, at latis otia fundis (Speluncae, vivique lacus, et frigida Tempe, G. Călinescu Mugitusque boum, mollesque sub arbore somni) Non absunt. Nu le lipsesc liniștea sigură și viața fără amăgiri, bogată în bunuri felurite, tihna adâncă (cavernele, lacurile lucitoare, văile răcoroase, mugetul boilor, somnul dulce sub copaci"). - Mugitusque boum, mollesque sub arbore somni! Minunat! Minunat! (Suflețel avea admirația convulsivă, și la imaginea "mugetului boilor" și a siestei sub arbori delira. Urmaș de țăran, era cu deosebire sensibil
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
corp, săruta mâinile doamnelor înclinîndu-se și descoperindu-se, iar dacă cineva se răstea la el, făcea o figură mai speriată decât se cuvenea, nu riposta și fugea repede pe ușă, mulțumindu-se a reclama altora în afara locului de agresiune. "Oamenii cavernelor, striga el, barbari, care nu știu nici un hexametru din divinul Homer!" Încolo, nu era capabil a face vreun rău cuiva, refuza indignat să comită vreo nedelicateță și era omul cel mai sedentar și mai inofensiv. Andrei Gulimănescu, deși de origine
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
când se fac daniile din documentele amintite mai sus. Deci albinăritul se dovedește a fi pe aceste locuri de durată milenară o practică transmisă din generație în generație, cu reglementări ce atestă o indestructibilă continuitate de viețuire, nu în niscai caverne lugubre, ci pe locuri înfloritoare, ce asigurau posibilități și condiții de viață și propășire. Nu întâmplător, zona a fost locuită stabil încă din epoca pietrei. E de admis, oare, să credem că oamenii din a doua jumătate a secolului al
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ale sistemului nervos central, renale și hepatice. Clinic pacienții prezintă simptome cum ar fi : febră, frisoane, tuse uscată, disociație temperatură - puls. În cazul stadiilor avansate, apar creșterea enzimelor hepatice, diaree, hiposodemie, mialgii, afectarea sistemului nervos central. Radiologic apar infiltrate alvelolare, caverne, revărsate pleurale sau consolidare pulmonară. Confirmarea diagnostică se face prin evidențierea anticorpilor în spută sau lichid bronhoalveolar. Tratamentul de primă intenție constă macrolide, quinolone, tetraciclină, rifampicină sau biseptol. La pacienții transplantați, tratamentul de elecție constă în asocierea azitromicină cu quinolonă
Nursing, nefrologie, urologie şi transplant renal: manual pentru asistenţi medicali by Adina Covic, Elena Scor ţ anu () [Corola-publishinghouse/Science/1774_a_92276]
-
Ați aflat cu siguranță de existența unor grote, ca cele din Lascaux, în care trăiau strămoșii noștri preistorici. Am avut cu toții ocazia să vedem la televizor sau cu propriii ochi urmele de mâini lăsate de strămoșii noștri pe pereții acestor caverne. Picturile din acea epocă înfățișau bărbați sau femei? Cum putem afla? Ați ghicit: grație studiului raportului dintre degetele acestor mâini. Practic, datorită lui, cercetătorii au reușit să determine sexul pictorilor... Studiind urmele mâinilor ancestrale de pe pereții unei grote din Borneo
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
lor, cu o Înspăimântătoare fidelitate, obsesiile morții și ale sinuciderii. Jurnalul de adolescență al Sylviei Plath captează, ca Într-un roman gotic, Întreaga Învolburare a primelor ispite suicidare: Mi-e teamă. Nu sunt rezistentă, ci vulnerabilă. Simt În fundul orbitelor o cavernă amorțită, paralizată, o groapă infernală, o maimuțăreală găunoasă. Nu gândesc niciodată. Nu sufăr niciodată. Nu scriu niciodată. Vreau să mă sinucid, să scap de răspundere, să mă târăsc Înapoi, abject, spre pântece. Nu știu cine sunt, unde mă duc - și tot eu
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
dictatura totalitară În care sunt absolvită de orice responsabilitate personală și mă pot sacrifica Într-un «avânt de altruism» pe altarul Cauzei cu C mare13. Spaima, inconsistența psihică transformată În inconsistență fizică descriu Întreaga teroare a inadaptării la lume. Atracția cavernei - substitut al pântecului matern primordial - transformă realitatea Într-o prezență insuportabilă. Gândirea și scrierea sunt primele victime ale conștientizării obligației de a fi responsabil. Scrisul, ca formă a unui nou tip de raportare la realitate, mărește spaima de alteritate, de
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]