9,618 matches
-
început. ploaia din grindă susurul ploilor arămii. cu acel amestec de vedenii și nepăsare. în acea toamnă în care parcă toate creșteu cu capul în jos. boala se ridica veselă în oase. amurgul tremura la întoarcerea în palmele de vîsc. ceața se lăsa alene pe limbă. realității îi puneam coarne cu fiecare gest. între noi amănuntele creșteau cît zidul, guri căscate ne așteptau din loc în loc. muza, cu mîinile goale, ne tot îndeamnă la primul păcat. pagină cu pagină, murmurul greu
poeme de uitare și descompunere scîndura neagră de cer by Ioan F. Pop () [Corola-journal/Imaginative/11492_a_12817]
-
atunci am băut prea mult și ne-am îmbătat. Am ajuns la stînă, numai eu și Florin, abia în zorii zilei următoare; Mircea și Daniela încă nu se treziseră. Nici nu se luminase bine de ziuă. Era un pic de ceață și firește că ne-am rătăcit. Am luat-o pe o cărare care promitea să scurteze drumul, dar pînă la urmă am nimerit în grădinile unor săteni. Ne lătrau cîinii ca pe urs. Dacă vedeam vreun om în ogradă, îl
Ficțiune ilicită - fără sex by Petru Cimpoeșu () [Corola-journal/Imaginative/11143_a_12468]
-
vibra-nserarea Și când deschise ochii-n întuneric, Dădu pe neașteptate de un înger. Ce-nfricoșat te smulge bucuria Când Dumnezeu răsare din absență Și îți răspunde-n taină rugăciunii... Se ridică nesigură. Bastonul Se clătina ca un catarg în ceață. Se sprijini de zidul încăperii în tălpi îi scăpără deodată drumul: Și cum mergea lăsându-se în urmă, Se pomeni că-ncepe să alerge Și pașii ei din ce în ce mai tineri Se zbenguiră-n joacă o secundă Apoi o luară-n sus
Poezie by Monica Pillat () [Corola-journal/Imaginative/11932_a_13257]
-
DEDICATE CONGRESULUI „ACȚIUNEA UNIONISTA 2012” Autor: Virgil Ciucă Publicat în: Ediția nr. 1912 din 26 martie 2016 Toate Articolele Autorului PICĂTURI DE VIAȚĂ (După o replică a lui George Simion) Suntem picături de viață Preludiu de uragan Alungând pâcla de ceață Vom redeveni ocean Picături din apa vie Inima unui torent Visăm Marea Românie Pe străvechiul continent Picături de apă vie Suntem fluviu în prezent Iar Unită Românie Ni-i supremul argument Împotriva iobăgiei Servim cu devotament Întregirea României N-o
POEME DEDICATE CONGRESULUI „ACŢIUNEA UNIONISTĂ 2012” de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1912 din 26 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380614_a_381943]
-
nici n-aștept mustrări de soartă - lașă amânare scurt poemul ce privirăți e-o demisionare MITOLOGIA AMURGULUI îngerii din cetini zboară - cântul lumii curme orb e cerul peste piscuri - munți pustii de turme mut e gândul de iubire - învelit în cețuri stinși sunt Soarele și Luna - zeii dorm în jețuri stele nu-s să toarcă soarta - spânzuratu-s-au de grinzi nici măcar pe Răstignitul - nu-L mai ai - Iudă - să-L vinzi... din clopotniță cocorii cad greoi la mine-n brazdă pe moșie
SCHIŢE DIN MUNŢII BUCOVINEI (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380570_a_381899]
-
Universul capătă unitate./ Lumea ideilor se prinde în/ lanțul de mire./ În undele cristaline/ rutina se smulge/ spre calea deschisă/ prin piatră./ O cunoaștere se deschide./ Ființă fluidică/ În aerul mișcător,/ Scânteie crescută la văpaie,/ insulă cu priviri ațintite/ în ceață/ coloane în câmpul universal/ al cunoașterii.” Imaginea este una puternică spre desăvârșire, e o multplicare ideatică mai rar întâlnită. Metamorfozarea metaforică și metamorfică este întreținută de un suflu categoric. Se creează un colț anume de gândire, unde odată ce ai pătruns
DANIEL MARIAN DESPRE POEZIA LUI DOREL COSMA de BAKI YMERI în ediţia nr. 1989 din 11 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380658_a_381987]
-
federalizare a Republicii. Acest kremlinez Dodon îl v-a semna. Este foarte clar și după ultima întrevedere a lui Dodon cu Rogozin (chiar și clima a fost împotriva lui Dodon în ziua investirii lui, Rogozin neputând să fie prezent din cauza ceții. Totuși pe la miezul nopții a reușit să aterizeze și să se întrevadă cu Dodon, prezentându-i ultimele indicații ale stăpânului!). Din această dorință exagerată a lacheilor lui Dodon de a prezenta „succesele majore” obținute doar într-o săptămână, mai aflăm
DIN CIOBURI SĂ RECLĂDIM O NOUĂ DREAPTĂ de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380641_a_381970]
-
undeva la răspântiile durerii crabi cu cleștii de aramă decupează altare uitării îi văd îi aud cu tristețea brațelor rotunjite peste aduceri aminte între întunericul luminii și cuvânt oglinzi coapte sub limbile Gheenei rotesc cărările îndoielii și speranței e atâta ceață încerc să mă adun din mine victimă și călău beată de iluzia înțelegerii cu închisorile sfărâmate beau sânge de lună din noaptea răsturnată-n corbi sălbatică înflorire vis și țărână volbură și flori mi-e atâta sete de tine Citește
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380557_a_381886]
-
își scutură frunzișul lumina fumegând pe finister în seară au mai rămas în noi himere amiezile de vara anemică ispită cu tinere dogori rotindu-se cărunte pe umerii prea slabi să poarte rodul grădinilor încă necules în sufletul inundat de ceață șoimii își poartă zborul indecis tot mai aproape de pământ amețiți de efigiile anotimpului când puteau săruta soarele eu cred c-ai învățat să te accepți tu taci să nu-mi tulburi zâmbetul fragil ... Citește mai mult Ecoul pașilor se stingehohotind
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380557_a_381886]
-
668 din 29 octombrie 2012. Sub pietrele roase de timp, Rămășițe ale templelor Distruse de privirile Îngerilor decăzuți. A cincea coloană încă tremură Șubrezindu-și fundația În lacrimile oamenilor uitați De dor și de pasul către Un mâine pierdut În ceața deznădejdii. Amintirile se renasc în șoaptă În memoria aproape mută A zidurilor amorțite De liniște și de mucegai. Dar se aud strigătele Neputinței sfâșiate de dorința De a trăi, dincolo de tăcere. Noi, amintirile, ucise cândva De uitare, așteptăm Lacrimile primăverii
GABRIEL DRAGNEA [Corola-blog/BlogPost/380550_a_381879]
-
a vesti nașterea Celei de-a ... Citește mai mult Amintirile vorbesc în șoaptăSub pietrele roase de timp,Rămășițe ale templelorDistruse de privirile îngerilor decăzuți.A cincea coloană încă tremurășubrezindu-și fundațiaîn lacrimile oamenilor uitațiDe dor și de pasul cătreUn mâine pierdutîn ceața deznădejdii.Amintirile se renasc în șoaptăîn memoria aproape mutăA zidurilor amorțiteDe liniște și de mucegai.Dar se aud strigăteleNeputinței sfâșiate de dorințaDe a trăi, dincolo de tăcere.Noi, amintirile, ucise cândvaDe uitare, așteptăm Lacrimile primăverii ascunseîn conștiința muritorilor rutinați,Blazați și
GABRIEL DRAGNEA [Corola-blog/BlogPost/380550_a_381879]
-
1633 din 21 iunie 2015. „Mda...nene Iancule...am fost și am rămas „o soțietate fără prințipuri”...va să zică, nu le-am avut de prea mult timp și nu le avem nici azi...Nu are nimeni interesul să ne scoată din ceață și ne afundă tot mai tare în imbecilizare, cu pâine și circ...Am avut prințipuri pe vremea dacilor, căci dintre toate neamurile cucerite de romani, suntem singurii care au ajuns subiect de imortalizat în piatră, taman în capitala imperiului, pe
VALERIU DULGHERU [Corola-blog/BlogPost/380645_a_381974]
-
pro Uniunea ... Citește mai mult „Mda...nene Iancule...am fost și am rămas „o soțietate fără prințipuri”...va să zică, nu le-am avut de prea mult timp și nu le avem nici azi...Nu are nimeni interesul să ne scoată din ceață și ne afundă tot mai tare în imbecilizare, cu pâine și circ...Am avut prințipuri pe vremea dacilor, căci dintre toate neamurile cucerite de romani, suntem singurii care au ajuns subiect de imortalizat în piatră, taman în capitala imperiului, pe
VALERIU DULGHERU [Corola-blog/BlogPost/380645_a_381974]
-
de Dorina Stoica , publicat în Ediția nr. 1744 din 10 octombrie 2015. roiuri de gânduri fugare nu mai au unde să meargă că-i frig rătăcesc, rătăcesc apoi zgribulite se ascund în suflet sa nu fie găsite cărarea e-ngustă ceața e deasă soarele-apune noaptea-i pe aici nici greeri nici broaște nu cântă e toamnă ploioasă în pivniță mustul se face-ncet vin. (Dorina Stoica) Citește mai mult roiuri de gândurifugarenu mai au undesă meargăcă-i frigrătăcesc, rătăcescapoi zgribulitese ascund în
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380578_a_381907]
-
mele Locuim împreună în același trup al meu purtat mereu de clipe, răsturnat peste lucruri și mereu uimit dincolo de ele. Zeul învie uneori și lumea e un exercițiu de a privi în noi ca și cum ai privi într-un izvor cu ceață. Căutarea imensă e zeul din mine care învie uneori și care acum te poate vedea așa cum eu nu pot, pentru că nu-mi pot întoarce ochii de la lucruri, nu pot decât să-l simt pe Zeul care învie uneori și care
POEME DE OANA BOC de BAKI YMERI în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380668_a_381997]
-
see." - Mâna ta, Teah, mi-a cuprins disperarea, cărarea râdea, ochii-ți zâmbeau, ochii-ți plângeau, te iubeam dincolo de viață și moarte. Nu se auzeau nici măcar șoapte, doar foșnetul clipelor și sângele buzelor. Mâna mea îți contura chipul învăluit în ceața timpului, zefir de primăvară îți adia lumina din visul tău reconstruit în secvențe-fragmente repetitive, încă nedeslușit, doar mâna o știai, zâmbet fugar al unei clipe, subtil parfum de iasomie. Simțea nevoia să-ți mângâie obrazul, ca și cum ți-ar fi alinat
ŞOAPTELE TIMPULUI, SUBTIL PARFUM DE IASOMIE ... de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/380783_a_382112]
-
Autor: Irina Lucia Mihalca Publicat în: Ediția nr. 392 din 27 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Undeva în timp, în fața rondului intuit surâs parfumat, Prin vitraliul privirii licăriri de stea , ațipind pe banca amintirilor îți ascult sunetul inimii, raze de ceață, dublura mea te-a luat de mână peste pragul Timpului, galbene frunze purtate de vânt pe aleea dintre lumi, miresmele serii ne-nv ă luie pașii-n oglinda din vis umbrele arțarilor duc taina spre nori, încercând să oprim clipa, continuarea
UNDEVA ÎN TIMP... de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/380788_a_382117]
-
VIRGIL CIUCĂ - POEME DEDICATE CONGRESULUI „ACȚIUNEA UNIONISTĂ 2012”, de Virgil Ciucă, publicat în Ediția nr. 1912 din 26 martie 2016. PICĂTURI DE VIAȚĂ (După o replică a lui George Simion) Suntem picături de viață Preludiu de uragan Alungând pâcla de ceață Vom redeveni ocean Picături din apa vie Inima unui torent Visăm Marea Românie Pe străvechiul continent Picături de apă vie Suntem fluviu în prezent Iar Unita Românie Ni-i supremul argument Împotriva iobăgiei Servim cu devotament Întregirea României N-o
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
scriu din servitute!... XXIV. PICĂTURI DE VIAȚĂ, de Virgil Ciucă, publicat în Ediția nr. 1881 din 24 februarie 2016. Picături de viață Pentru Platforma Unionista Actiunea 2012 si George Simion Suntem picături de viață Preludiu de uragan Alungând pâcla de ceață Vom redeveni ocean Picături din apa vie Inima unui torent Visăm Marea Românie Pe străvechiul continent Picături de apă vie Suntem fluviu în prezent Iar Unita Românie Ni-i supremul argument Împotriva iobăgiei Servim cu devotament Întregirea României N-o
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
unul dintre membrii Biroului de Viitorologie București, profesor de psihologie și pedagogie, pasionat cercetător în domeniul știintelor sociale. Ideile și exemplificările sunt atât de interesante și clare, încât prin fața ochilor, mi s-au prezentat multe persoane, venind ca dintr-o ceață și căzând în conul de lumină. Mi-au răsunat în urechi chiar și cuvintele cu care aceștia își argumentau comprtamentul, le-am văzut și fața și mai ales privirile care însoțeau vocea. Lucrarea aduce ca noutate o altă clasificare a
VICLENIA UMANĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1651 din 09 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380793_a_382122]
-
or aduna, mânate dinspre munte, neîmblânzite turmele de nori. Și frigul între noi o să se lase ca draperia peste visu-n care cu brațele întinse pân’ la stele am pus câte-o dorință-n fiecare. Vom trece prin hățisuri reci de ceață și ne-om vedea din ce în ce mai rar ; vom fi ca țărmul pustiit, pe unde doar algele țes umbre de pescar. Dar până când ne-o rugini privirea și vântul ne-o-nvârti sub tăvălug cu verdele iubirii peste inimi să-ncingem în
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
02 octombrie 2014. Sub semnul gândului ce-a-ncărunțit e valea dintre noi tot mai adâncă; copaci suntem și trupul desfrunzit un vânt tăios în palmă ni-l descântă. Norii cerniți o lacrimă-și destramă pe chipul nostru-'mpovărat de ceață, roiuri de fluturi cu sclipiri de-aramă în suflete crispate ne îngheață. Prin bruma deasă clipa se grăbește în toamnă să ne-mbrace pe-amândoi, privește-apoi tăcută și albește când depărtări se surpă între noi. Citește mai mult Sub semnul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
surpă între noi. Citește mai mult Sub semnul gândului ce-a-ncărunțite valea dintre noi tot mai adâncă;copaci suntem și trupul desfrunzitun vânt tăios în palmă ni-l descântă.Norii cerniți o lacrimă-și destramăpe chipul nostru-'mpovărat de ceață,roiuri de fluturi cu sclipiri de-aramăîn suflete crispate ne îngheață.Prin bruma deasă clipa se grăbeșteîn toamnă să ne-mbrace pe-amândoi,privește-apoi tăcută și albeștecând depărtări se surpă între noi.... XXXII. MAI CÂNTĂ-MI ..., de Elena Glodean , publicat în
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
Autorului ATINGEREA CUVÂNTULUI Pe traseul iluzoriu înaintezi prin vântul puternic, abia respiri, mergi și mergi, de nicăieri se-aud voci, întinzi mâna, nu vezi nimic. Un fir fragil între două puncte! Prin sunetele împrăștiate peste tot, lacrimile pier ca aburii ceții dense, compacte, fără un punct de reper, fără urme. Un înger printre nori, în bucla de gânduri, răspândind o lumina radiantă! Cuvântul te frământă - și Cuvântul s-a făcut trup -, în puterea lui stau viața și moartea. Te îmbrățișez, frunză
CUVÂNTUL (POEME) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380789_a_382118]
-
amorțeală, respir adânc clipa aceasta, inimile noastre cu fiecare respirație sunt contopite tot mai mult, până va fi doar una, într-o armonie completă. O ascensiune te cuprinde fără să-ți lase timp, plutire-n azurul mării cerului, prin aburii ceții, o căutare de curenți umezi prin voalurile tale argintii. PUNCTELE DE SUSPENSIE Printre cuvinte și lacrimi atârnate, printre vise și respirații, printre așteptări, șoapte sau regrete, printre jocuri de umbre și suspine adânci, puncte, puncte, puncte... În căutarea ta, suspendate
CUVÂNTUL (POEME) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380789_a_382118]