504 matches
-
inaccesibile. Pentru mine toate acestea au însemnat o imensă facilitate. R.B.: Ați pomenit impresia unduitoare, ambiguă, pe care v-a creat-o România, atunci cînd v-ați referit și la curgerea timpului, mai puțin exactă decît cea din Elveția, țara ceasornicarilor. Dar mi-ați mai povestit, în timp ce ne plimbam aici, la Schloss Solitude, că ați descoperit o anumită congruență între aceste trăsături ale specificului românesc și limba română, pe care ați început să o învățați și care ar face posibilă articularea
Christian Haller Pe urmele mamei - în Bucureștiul de ieri și de azi by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12917_a_14242]
-
o întreită elegie „pentru ființe mici”, pentru „ordinary people”, în această carte în care poți descoperi vulnerabilitatea umană ca pe un dar prețios al ființei care se amăgește. Senzorial și reflexiv, catifelat și prevenitor, Cornel Mihai Ungureanu este aidoma unui ceasornicar de gînduri și reflexe, cu un dozaj izbutit al replicilor, susținînd o intrigă defel extravagantă, punînd tușe fine acolo unde alții ar îngroșa caricatural, cumva delicat pentru un lector (tot mai rar) de teatru, ca și pentru un regizor tînăr
Un ceasornicar: Cornel Mihai Ungureanu by Nicolae Coan () [Corola-journal/Journalistic/2423_a_3748]
-
poate l-or întări curvele cu ceva și el tot bleg. Știa el ce să-i facă, fetelor, li se destăinuia notărița prietenelor ei, dar nu se măritase cu talentele lui de prestidigitator. Totuși decît nimic, ca biata Jeni... Soția ceasornicarului, care-și făcuse loc cu mare greutate în clubul select al doamnelor din oraș, mai mult fiindcă era simpatică și rea de gură, le atrăgea atenția fetelor că o femeie divorțată are avantajul că poate convoca în singurătatea ei toți
Modista și feminismul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7747_a_9072]
-
listă, alcătuită după dicționarele savante ale lui Mircea Horia Simionescu, personaje reale ale lumii literare capătă statut fictiv: "aldulesei, radu - voyeurist/ arun, george - travestit/ baudrillard, jean - polițist/ ș...ț/ boerescu, dan-silviu - culturist/ călinescu, matei - hagiograf/ călinescu, george - grădinar/ cărtărescu, mircea - ceasornicar", șamd, inclusiv "șoitu, grigore - papugiu". Doina Jela e aici autoarea unui roman "rezumat după rețeta autoarei, fiind respectate canoanele impuse de aceasta", Faites ce que vous voulez madame (rezumatul, prezentat sub semnătura Doinei Jela e mai curînd un post-scriptum, un
LECTURI LA ZI by Roxana Racaru () [Corola-journal/Imaginative/13813_a_15138]
-
în grădina Ghetsimani somnul nu știe emoțiile așteptării vina absenței din veghe e mai presus de îndoială aceasta e clipa în care gîndurile, toate gîndurile se transformă în rugăciuni ca apa în vin neurochirugul e un genist zic unii un ceasornicar spun alții o moașă gîndesc eu... cleștele de fier aduce limba înapoi în gură acul înfipt în piept întoarce inima pe un furtun intră oxigen pe un dren se scurge sîngele înnegrit viața circulă prin fire subțiri din plastic vîrîte
Vîntureasa de plastic by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/10718_a_12043]
-
-le la treabă, utilizându-le în narațiune, atunci, când, de exemplu, reconstituie felul în care lucrau frații la fișele pentru dicționar. Traducătorul, Alexandru Al. Sahighian, a reușit să transpună acest joc în românește, cel mai probabil printr-o muncă de ceasornicar, traducând fraze alcătuite din serii de cuvinte cu „a” prin echivalente tot cu „a”: „apoi, din arteziana atât de alegră mai țâșniră: alibi și alifie, afânat și afumat, apogeu și-apoplexie. Alișveriș? O aporie! Își aminti că la Hanau și
Scriitorul și conștiința sa by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/2778_a_4103]
-
mari. Grijulie că treburile riscă să scape de sub control, administrația va obliga în 1734 primăria germană la plata orelor suplimentare lucrate de muncitorii de la fortificații. Cum primăria germană avea un ceas care trebuia întreținut, aceasta va trebui să-i plătească ceasornicarului Klein un salariu anual de 30 de florini (1735). Apicultorii din districtul Ciacova s-au dovedit a nu fi buni cetățeni, fiindcă în 1737 nu și-au plătit impozitul pe albinărit. Asta dacă nu luăm în seamă vreo boală care
Agenda2005-24-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283811_a_285140]
-
introductiv, cronologie și traducere: Tudor Dinu. Editura Omonia, București, 2011. 2 Mihalis Pieris, Metamorfozele orașelor. Antologie poetică-ediție bilingvă. Traducere: Elena Lazăr. Cuvânt înainte al poetului la ediția românească. Epilog: Paola Maria Minucci. Editura Omonia, București, 2011. 3 Stephan Eleutheriadis, Fiul ceasornicarului, Ediție îngrijită de Elisabeta Moraitaki, Editura Omonia, București 2011. 4 Stephan Eleutheriadis, Mangalia in memoriam. Elegias visuals. Elegii vizuale. Ediție îngrijită de Elisabeta Moraitaki. Cuvânt înainte de Dan Grigorescu. Editura Omonia București, 2011.
Călătoriile grecilor by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/5140_a_6465]
-
() este o povestire fantastică pentru copii scrisă de Jules Verne și apărută în 1854 în publicația "Musée des familles". Maestrul Zacharius este un ceasornicar elvețian a cărui casă este construită pe o mică insulă la confluența dintre fluviul Ron și lacul Geneva. Ceasurile sale sunt caracterizate de un grad înalt de precizie și o realizare artistică deosebită, însă recunoașterea primită pentru munca sa l-
Maestrul Zacharius sau ceasornicarul care și-a pierdut sufletul () [Corola-website/Science/321331_a_322660]
-
rămâne Jorge (Jorge Jellinek), un critic de film uruguayan care, în convenția filmului, este un fel de factotum pentru cinematecă, repară scaune, etichetează role, se ocupă de drepturile de autor etc., toate acestea cu un devotament și o minuțiozitate de ceasornicar. Jorge este un burlac care are în jur de 45 de ani și care locuiește cu părinții, trăind mai degrabă în lumea filmului decât în cea reală. Voluminos, cu ochelarii cu lentile mari, fumurii, care-i ascund jumătate din față
Cinemateca – o poveste de dragoste by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5439_a_6764]
-
o parabolă împotriva nazismului. Cine îi mai dă dreptate lui Camus astăzi? Toată gama largă de sensuri pe care o deschide povestea caligrafului trebuie să rămînă neexploatată. Cetatea ficțională perfect închisă este adevăratul merit al prozei lui Alexandru Ecovoiu. Un ceasornicar inventează un ceas care prevestește, cu cîteva bătăi de gong, marile dezastre sau marile fericiri. Ceasul este instalat în curtea ceasornicarului. Tot orășelul în care acesta locuia, este dat peste cap. Oamenii intră în isterie, tot așteptînd prevestirile ceasului. Ecovoiu
Nu interpreta! by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15948_a_17273]
-
povestea caligrafului trebuie să rămînă neexploatată. Cetatea ficțională perfect închisă este adevăratul merit al prozei lui Alexandru Ecovoiu. Un ceasornicar inventează un ceas care prevestește, cu cîteva bătăi de gong, marile dezastre sau marile fericiri. Ceasul este instalat în curtea ceasornicarului. Tot orășelul în care acesta locuia, este dat peste cap. Oamenii intră în isterie, tot așteptînd prevestirile ceasului. Ecovoiu ficționalizează expresia "ceasul rău". Ce îi tulbură cel mai mult pe oameni, este că acest ceas nu are nimic diabolic. Este
Nu interpreta! by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15948_a_17273]
-
ceasului. Ecovoiu ficționalizează expresia "ceasul rău". Ce îi tulbură cel mai mult pe oameni, este că acest ceas nu are nimic diabolic. Este o mașinărie perfectă creată de o minte strălucită. Și nu dă greș niciodată. Ultima bătaie prevestește moartea ceasornicarului și, apoi, ceasul se strică. Nimeni nu mai reușește să-l repare și o imensă frustrare domină orașul. Un regizor dorește să facă filmul vieții sale. Filmează la nesfîrșit o călătorie cu mașina pe o șosea perfect dreaptă, într-un
Nu interpreta! by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15948_a_17273]
-
este capabil să creeze premizele pentru o astfel de lectură. Îi lipsește totuși textul programatic, manifestul. El trebuie să împace aceste două dimensiuni discursive, aparent contradictorii. Altfel, literatura sa riscă să devină insuportabil de "ușoară". O parabolă precum cea a ceasornicarului trebuie să conțină antidotul la "simbol", la "simbolizare": adică ironie, puțin contrapunct sau un manifest premergător (cu astfel de inițiative Calvino își însoțește ficțiunile sale "pure", nu le lasă de izbeliște). Fără acest baraj, lucrurile se complică. Alexandru Ecovoiu rămîne
Nu interpreta! by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15948_a_17273]
-
Lavric Farmecul și blestemul filozofiei provin din liziera ce desparte cuvintele noastre de realitatea lumii în care trăim. Farmecul vine din dispoziția lăuntrică cu care îți poți petrece toată viața despicînd nuanțe și trasînd distincții verbale, cu o migală de ceasornicar și cu o răbdare de anahoret. Blestemul vine din neputința de a te mai rupe vreodată de aceste distincții, ajungînd să trăiești cu încredințarea că realitatea are tiparul cuvintelor pe care le folosești. Și astfel, farmecul filozofiei va căpăta tenta
Cearta universaliilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10294_a_11619]
-
traume sau așa ceva, după care repetă identic prima sinucidere. Buuun, dar aici e punctul unde filmul merge înainte dând cu stângul în dreptul. Această ipoteză ar elucida planul secundar al filmului, dar îl subminează pe cel principal, pentru că el = Julien, un ceasornicar parizian (Jerzy Radziwilowicz) și ea = Marie, a cărei profesie e neclară (Emmanuelle Béart) încep o poveste de dragoste pe când ea e deja "reînviată". Trecând peste acest lucru, se îngroașă gluma când un personaj afirmă că știe despre moartea unui personaj
Topul dezastrelor cinematografice by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11214_a_12539]
-
secol când suflarea scriitoricească autohtonă se întreabă alarmată "de ce nu avem roman?". Mai mult, revenirea la roman îi pare cronicarului o "recădere", de vreme ce "edificiul romanului nostru se înalță și azi pe un strat considerabil de povestire". Criticul devine astfel un ceasornicar migălos care demontează mașinăriile romanești pentru a da la iveală componentele nuvelistice: în Ucenicul neascultător, "George Bălăiță, nuvelist prin vocație și povestitor prin har, construiește atomizant cinci ansambluri autonome și complet diferite unul de altul", în timp ce Daniel Bănulescu ne-ar
Critica de a doua zi by Adrian Terian () [Corola-journal/Journalistic/12302_a_13627]
-
propaganda într-un mod exemplar reunind numele cele mai importante de regizori, scenariști și operatori ai perioadei. O calitate în plus a acestei cărți se relevă prin intermediul discernământul autorului ei, Cristian Tudor Popescu desface cu o finețe remarcabilă, ca un ceasornicar abil, mecanismul subtil al filmului, prinde toate acele infinitezimale și imponderabile care țin de inefabilul acestei arte. Filme precum Reconstituirea, Pădurea spânzuraților, De ce trag clopotele, Mitică?, Faleze de nisip fac obiectul unei analize lipsite de orice parti-pris, care pune în
Iluziile pierdute ale filmului românesc by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4973_a_6298]
-
de o alta..., un lanț imens, fără capăt, unind generații. Sunetul lor nu-i decât o poveste, aceea a oamenilor care de mult nu mai sunt, cărora odinioară cu arătătoarele înfrumusețate de arta vreunui „lacătuș de subțire“ - superbă denumire pentru ceasornicarii trecuți, așa după cum pictorii de-acum două veacuri erau „zugravi de subțire“ - le arătau ore și minute poate vitale, poate searbăde, care își aruncau privirea pe cadran poate nerebdători ori plictisiți, dar pe care aceste ore și minute i-au
Agenda2004-35-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282802_a_284131]
-
bazare și pietoni cu turbane și șalvari“. Alegerile și meșterul Klein După capitularea turcilor, vechiul ceas este schimbat cu un altul mai modern. Administrația de stat a Banatului, constituită după retragerea trupelor otomane, ordonă în noiembrie 1735 să se plătească ceasornicarului, un anume Klein, suma de 30 de florini anual, pentru reglarea și întreținerea „ceasului nou“. Klein devine așadar primul ceasornicar din Timișoara atestat documentar. Nu se cunoaște cu siguranță amplasamentul acestui „ceas nou“; cert este că el funcționa înainte de 1735
Agenda2004-35-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282802_a_284131]
-
altul mai modern. Administrația de stat a Banatului, constituită după retragerea trupelor otomane, ordonă în noiembrie 1735 să se plătească ceasornicarului, un anume Klein, suma de 30 de florini anual, pentru reglarea și întreținerea „ceasului nou“. Klein devine așadar primul ceasornicar din Timișoara atestat documentar. Nu se cunoaște cu siguranță amplasamentul acestui „ceas nou“; cert este că el funcționa înainte de 1735. Béla Schiff, un cunoscut ziarist timișorean din anii 1940, consemna în lucrarea sa „Timpuri de demult, oameni de demult“, apărută
Agenda2004-35-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282802_a_284131]
-
de-astă dată. Mândri de ceasul lor floral încă de la punerea sa în funcțiune acum două decenii, timișorenilor nu le rămâne acum decât să-i admire aranjamentele artistice - utilitatea sa publică dispărând de mult - întrebându-se cu siguranță: „unde sunt ceasornicarii de-altă dată? Ornice florale Moda ceasurilor florale nu datează de azi - de ieri și trebuie să ne întoarcem în timp cu peste 200 de ani în urmă pentru a le întâlni pe primele. Ce-i drept, între ceasurile florale
Agenda2004-35-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282802_a_284131]
-
minuni politice, istorice, literare și miracole pe care le trăim poate fără să știm. - Ați trăit un astfel de miracol? - În fond, toată viața-i un miracol: un infinit ceasornic - uneori deșteptător... Avem nevoie însă și de mai buni meșteri ceasornicari.
Barbu Brezianu: by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14113_a_15438]
-
și, mai ales, cu o subtilă dorință de influențare, de construcție dirijată a personalității iubitei. Eugen Simion afirmă foarte inspirat (în prefața la recenta ediție Holban) că Sandu practică ,gelozia cu bibliografie". El e un analist al sentimentelor iubitei, un ,ceasornicar" al sufletului feminin: , Sunt un ceasornicar pentru sufletul Daniei" - afirmă el foarte preocupat - ,Pun urechea și ascult fiecare sunet venit de la ea. Apoi îl cântăresc îndelung". Așa procedează de fiecare dată, ca un expert al semnalelor afective, greu de interpretat
Ceasornicarul sufletului feminin by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10905_a_12230]
-
dorință de influențare, de construcție dirijată a personalității iubitei. Eugen Simion afirmă foarte inspirat (în prefața la recenta ediție Holban) că Sandu practică ,gelozia cu bibliografie". El e un analist al sentimentelor iubitei, un ,ceasornicar" al sufletului feminin: , Sunt un ceasornicar pentru sufletul Daniei" - afirmă el foarte preocupat - ,Pun urechea și ascult fiecare sunet venit de la ea. Apoi îl cântăresc îndelung". Așa procedează de fiecare dată, ca un expert al semnalelor afective, greu de interpretat. Dacă Sandu iubește cu bibliografie (ca să
Ceasornicarul sufletului feminin by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10905_a_12230]