559 matches
-
Cioculescu, Elena Văcărescu, memorialistă, RL, 1977, 11, 12; C. Popescu-Cadem, Din tainele de familie ale Văcăreștilor, MS, 1978, 2; N. Vasilescu-Capsali, Genealogie și ceremonial, LCF, 1980, 35; Cioculescu, Itinerar, IV, 188-192; Gh. Bulgăr, Din poemele Elenei Văcărescu, ST, 1987, 6; Cella Delavrancea, Dintr-un secol de viață, București 1987, 473-476; Românii, 369-372; Manuela Cernat, Elena Văcărescu și filmul, LCF, 1995, 15; Alexandru Ciorănescu, Domnișoara Văcărescu, ALA, 1995, 299; Popa, Convergențe, 18-30; Maria Platon, Elena Văcărescu - ambasadoare a sufletului românesc, CRC, 1997
VACARESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290397_a_291726]
-
Lahovary, George Acsinteanu, M. Toneghin, G. C. Nicolescu, Anișoara Odeanu, I. Valerian, C. N. Negoiță, Ioana Postelnicu, V. Damaschin, G. Ivașcu, Grigore Tăușan, Tudor Mușatescu, Ioan Massoff, Miron Radu Paraschivescu, Ion Frunzetti, Sandu Eliad, Ovidiu Constantinescu, Mihail Celarianu, Al. Mironescu, Cella Serghi, Traian Cornescu. Revista este ilustrata cu numeroase caricaturi aparținând lui C. Nicol. M. V.
STUDIO TEATRUL NAŢIONAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289999_a_291328]
-
să conțină personajele din poveste. BARBU ȘTEFĂNESCU DELAVRANCEA Barbu Ștefănescu Delavrancea (n. 11 aprilie 1858, București; † 29 aprilie 1918, Iași) a fost un scriitor, orator și avocat român, Membru al Academiei Române și primar al Capitalei. Este tatăl pianistei și scriitoarei Cella Delavrancea, precum și al arhitectei Henrieta (Riri) Delavrancea, una dintre primele femei arhitect din România. Bunicul Barbu Ștefănescu Delavrancea Se scutură din salcâmi o ploaie de miresme. Bunicul stă pe prispă. Se gândește. La ce se gândește? La nimic. Înnumără florile
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
carte și studiile de istorie literară aparțin lui Al. Dima (Structura estetică a lui G. Ibrăileanu), Mihail Atanasescu (Un distins romantic: Matei Caragiale), P. Isvoranu (Ideile lui Titu Maiorescu), Constant Răutu. De asemenea, Const. D. Ionescu recenzează volumul Vraja de Cella Delavrancea, iar Gh. Atanasiu prezintă Pânza de păianjen, un roman al Cellei Serghi. C. Rădulescu-Motru este autorul articolului Filosofia lui Caragiale, cu publicistică sunt prezenți Constant Răutu, Petru Comarnescu (Capitala și provincia), Ion Potopin. Nu lipsesc transpunerile din literatura universală
PROVINCIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289053_a_290382]
-
a lui G. Ibrăileanu), Mihail Atanasescu (Un distins romantic: Matei Caragiale), P. Isvoranu (Ideile lui Titu Maiorescu), Constant Răutu. De asemenea, Const. D. Ionescu recenzează volumul Vraja de Cella Delavrancea, iar Gh. Atanasiu prezintă Pânza de păianjen, un roman al Cellei Serghi. C. Rădulescu-Motru este autorul articolului Filosofia lui Caragiale, cu publicistică sunt prezenți Constant Răutu, Petru Comarnescu (Capitala și provincia), Ion Potopin. Nu lipsesc transpunerile din literatura universală: Petre Stănescu traduce cartea a VI-a din Eneida (Charon, luntrașul infernului
PROVINCIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289053_a_290382]
-
cu Lucian Bratu); D.H. Lawrence, Parfum de crizanteme, București, 1967; Truman Capote, Harfa de iarbă și alte povestiri, București, 1967 (în colaborare cu Constantin Popescu); John Updike, Centaurul, București, 1968; Françoise Sagan, Vă place Brahms?, București, 1971 (în colaborare cu Cella Serghi); J.R.R. Tolkien, O poveste cu un hobbit, București, 1975; Lawrence Durrell, Justine, București, 1983, Balthazar, București, 1983. Repere bibliografice: [Catinca Ralea], SXX, 1980, 10-12 (semnează Antoaneta Ralian, D.I. Suchianu, George Macovescu); Grigore Ilisei, Un mare gazetar: Catinca Ralea, CL
RALEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289121_a_290450]
-
D. Anghel (1957) și George Mihail Zamfirescu (1957) sau de la cartea sa de debut, „schița monografică” George Mihail Zamfirescu (1958), până la edițiile și studiile dedicate lui N. Iorga, Gheorghe I. Brătianu, Mihail Sadoveanu, Al. Kirițescu, I.G. Duca, Victor Ion Popa, Cella Delavrancea, Ion Minulescu, Mateiu I. Caragiale, Liviu Rebreanu, Ionel Teodoreanu, Hortensia Papadat-Bengescu ș.a. Demersul critic al lui R. se împlinește într-o largă viziune asupra fenomenului cultural și istoric românesc, încadrat în cel universal, ca în Interferențe spirituale (1970). Principiul
RAPEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289135_a_290464]
-
nerușinare, pref. edit., București, 1998; Al. Kirițescu, Gaițele, pref. edit., București, 1976 (în colaborare cu Sanda Râpeanu), Gaițele și alte piese de teatru, introd. edit., București, 1986; Gheorghe I. Brătianu, Tradiția istorică despre întemeierea statelor românești, introd. edit., București, 1980; Cella Delavrancea, Scrieri, București, 1982, Dintr-un secol de viață, introd. edit., București, 1987; Victor Ion Popa, Mușcata din fereastră, pref. edit., București, 1984; Marcel Mihalovici, Amintiri despre Enescu, Brâncuși și alți prieteni, tr. Alice Mavrodin, pref. edit., București, 1987; C.
RAPEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289135_a_290464]
-
Julien Benda). Și alte rubrici au, prin semnatarii lor și prin spațiul acordat, o ținută remarcabilă. De cronică dramatică se ocupă asiduu E. Cernătescu și, sporadic, Al. Tzigara-Samurcaș, Mărgărita Miller-Verghy, C.T. Bobeș, Ana Maria Tudury. Cronică muzicală, frecvență, îi revine Cellei Delavrancea și - în ultima perioadă - lui Mihail Andricu, iar Mihail Toneghin, I. Iliu și (începând din 1940) Ionel Jianu acoperă cronică plastică, în vreme ce Alexandru Vianu semnează cronică ideilor. Din ianuarie 1937 D.I. Suchianu începe să-și publice sclipitoarele cronici cinematografice
MOMENT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288232_a_289561]
-
confesiunile fiecărui personaj se derulează în spațiul izolat al unui golf, într-un peisaj de amurg care, alături de dinamica sentimentală (subiectul propriu-zis al prozei), oscilând între pasiune paroxistică și gelozie maladivă, ar părea că provine din romanul interbelic (Anton Holban, Cella Serghi). SCRIERI: Orizonturi dobrogene, Constanța, 1964; Ceasul umbrei, București, 1969; Elementele, București, 1974; Poem scris pe suflarea pământului, București, 1975; Golful sălbatic, București, 1977; Erezii marine, București, 1980; Anamorfoze, București, 1983; Dimineața nuanțelor, București, 1989; Fragilități, Constanța, 1996; Dignidad, Constanța
MOTOC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288261_a_289590]
-
Béla Bartók (Muzica populară românească, traducere de Constantin Brăiloiu), Virgil Gheorghiu, V.I. Popa ( Note despre muzică și teatru), Silviu Cernea ( Iarna în poezia lui Bacovia), N. Davidescu ( Ideea de muzicalitate și poezia modernă). Portrete ale artiștilor conturează în pagini atractive Cella Delavrancea, Gala Galaction, Virgil Gheorghiu, Ion Nonna Otescu, Al. Iordan, Tudor Arghezi, iar B. Lăzăreanu evocă personalități precum Ciprian Porumbescu, George Enescu, Camille Saint-Saëns ș.a. „Cronica muzicală”, „Cronica literară”, „Cronica științifică”, „Știri artistice din țară” și „Cronica străinătății” oferă informații
MUZICA SI POEZIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288342_a_289671]
-
s-a adăugat al șaptelea, cuprinzând corespondența lui Ion Pillat (1998; Premiul Uniunii Scriitorilor), ediția completă va fi reluată - revizuită, adăugită și necenzurată - începând din 2000. Dar P. surprinde cu un volum de memorialistică intitulat Eterna întoarcere (1996; Premiul Fundației „Cella Delavrancea”). Critica a remarcat, dincolo de valoarea documentară a memoriilor, însușirile scriitoricești ale autoarei, ingeniozitatea narativă și harul portretistic. „Ofrandele” aduse celor trecuți în lumea umbrelor, dar și unei epoci apuse, au fost pe drept cuvânt comparate cu paginile din Jurnalul
PILLAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288817_a_290146]
-
83, 85, 42. 2257. Dumitrescu Lucia, 6 apartamente, București, Calea Dudești 18. 2258. Dumitrescu Elenă, 5 apartamente, București, str. Staniloiu 2. 2259. Demetrian Lucia Fecioara, 13 apartamente, București, str. Dr. Marcovici 9; str. G-ral Angelescu 103; 105; 107. 2260. Dona Cella, 6 apartamente, București, str. G-ral Dona 22. 2261. Dragan Ion și Sofia, 11 apartamente, București, Cal. Victoriei 147; str. 1 Mai 98. 2262. Dumitrescu Luiza, 6 apartamente, București, str. Vulturilor 47. 2263. Dumitrescu I. Dumitru, 3 apartamente, București, str. Spătarul
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
de front, pref. edit., București, 1980. Traduceri: Mărgărita Miller-Verghy, Blandina, îngr. și pref. trad., Cluj-Napoca, 1980. Repere bibliografice: Stelian Segarcea, „Barbu Delavrancea”, „Drapelul” (Arad), 1940, 25; Șerban Cioculescu, Finis coronat opus, RL, 1979, 51; Mihai Ungheanu, Delavrancea, LCF, 1986, 35; Cella Delavrancea, Dintr-un secol de viață, îngr. și introd. Valeriu Râpeanu, București, 1987, 552-554; Iordan Datcu, Sub semnul Minervei, București, 2000, 81-83; Dicț. scriit. rom., III, 214-215. I.D.
MILICESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288141_a_289470]
-
alcătuit numeroase prefețe sau studii introductive la ediții sau volume ale unor scriitori din diferite epoci (Gr. Alexandrescu, I. Slavici, Alice Călugăru, Al. Macedonski, Mihai Sadoveanu, Tudor Arghezi, Mihail Sorbul, Lucian Blaga, B. Fundoianu, Damian Stănoiu, Gala Galaction, Mircea Eliade, Cella Delavrancea, Al. Robot, Ana Blandiana, Sorin Titel ș.a.), a întocmit el însuși ediții și antologii. I s-au atribuit Premiul Academiei Române (1959), Premiul Asociației Scriitorilor din București (1986) ș.a. În critica și istoria literară românească M. s-a impus ca
MICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288109_a_289438]
-
ieri și de azi), Tudor Teodorescu-Braniște (Piteștii), Tudor Mușatescu (Suvenir din Câmpulung), N. Carandino (Brăila), Gala Galaction (Turnu Măgurele), I.A. Bassarabescu (Ploieștii), V. Maximilian (Buzăul meu de altădată), Ioachim Botez (Târgul Pietrei, Mizil), H. Nicolaide (Constanța), Aurel Dumbrăveanu (Botoșanii), Cella Delavrancea (Râmnicul Vâlcea), George Voinescu (Vaslui! 2 minute), George Stroe (Viță de Odobești), Eugen Herovanu (Roman), Șerban Cioculescu (Turnu Severin), George Horia (Slatina), Marius Mircu (Bacăul), Sorin Carnabel (Galații), Vlaicu Bârna (Brad), Ion Mincu Lehliu (Bărăganul și Călărașii), Gh. Brăescu
MONDIAL MAGAZIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288235_a_289564]
-
și alte creații, dobândesc, prin roman, un aliat prețios pe frontul de luptă. Așadar, nu numai Mitrea Cocor-ci și Vântul nu se stârnește din senin de Asztalos Istvan, Temelia de Eusebiu Camilar, Grâu Înfrățit de Ion Istrati, Cântecul uzinei de Cella Serghi iar spre sfârșitul anului Drum fără pulbere de Petru Dumitriu, publicat În serial În Viața românească și intrat rapid În programa școlară. Apărut la sfârșitul anului 1949, romanul lui Asztalos Istvan este comentat În presă abia În 1950. Ioanichie
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
oferit un plus de cunoaștere a exploatării, a rădăcinilor sale și a luptei pentru a o nimici, În afară de ceea ce știe el prin propria experiență din timpul trecutelor regimuri. Și răspunsul va fi negativă”. Mihail PETROVEANU 33: „În romanul Cad zidurile, Cella Serghi, Încercând să rupă cu trecutul și să dea o replică romanului precedent Pânza de păianjen, a Încercat să arate desprinderea unei intelectuale de vechea orânduire și alăturarea ei forțelor progresului. Personajul central al romanului, tânăra Mirona Runcu, provine dintr-
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
trecutul și să dea o replică romanului precedent Pânza de păianjen, a Încercat să arate desprinderea unei intelectuale de vechea orânduire și alăturarea ei forțelor progresului. Personajul central al romanului, tânăra Mirona Runcu, provine dintr-o Îmbâcsită familie burgheză. (Ă). Cella Serghi a oglindit societatea capitalistă de la noi și de peste hotare, Într-un spirit profund antirealist, de pe o poziție burgheză. Ea nu biciuie cu puterea năpraznică a urii de clasă chipul hâd al burghezo-moșierimii, deși, prin mijlocirea Mironei, afirmă deseori că
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
și de peste hotare, Într-un spirit profund antirealist, de pe o poziție burgheză. Ea nu biciuie cu puterea năpraznică a urii de clasă chipul hâd al burghezo-moșierimii, deși, prin mijlocirea Mironei, afirmă deseori că nu merită decât un dispreț neîndurător. Dimpotrivă, Cella Serghi Îmbrobodește realitatea și În fond protejează burghezia, folosind tehnica confuziei. (Ă). Personajul romanului Cellei Serghi descoperă lupta de clasă abia la Paris, iar când trebuie să o surprindă În țara noastră, figura comunistului român Vasile este cu totul episodică
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
cu puterea năpraznică a urii de clasă chipul hâd al burghezo-moșierimii, deși, prin mijlocirea Mironei, afirmă deseori că nu merită decât un dispreț neîndurător. Dimpotrivă, Cella Serghi Îmbrobodește realitatea și În fond protejează burghezia, folosind tehnica confuziei. (Ă). Personajul romanului Cellei Serghi descoperă lupta de clasă abia la Paris, iar când trebuie să o surprindă În țara noastră, figura comunistului român Vasile este cu totul episodică și convențională. (Ă). Cella Serghi confundă În mod condamnabil scormonirea sterilă a sufletului, În chip
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
și În fond protejează burghezia, folosind tehnica confuziei. (Ă). Personajul romanului Cellei Serghi descoperă lupta de clasă abia la Paris, iar când trebuie să o surprindă În țara noastră, figura comunistului român Vasile este cu totul episodică și convențională. (Ă). Cella Serghi confundă În mod condamnabil scormonirea sterilă a sufletului, În chip invidualist cu autocritica. (Ă). Metoda antirealistă a scriitoarei se dă pe față și În practica naturalismului și a sentimentalismului. Când spunem naturalism, nu ne gândim numai la scenele de
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
și metoda realismului socialist, punând În centrul preocupărilor ei atitudinea partinică, luarea de poziție, nu decorativ, ci aceea care rezultă din analiza și Înfățișarea realității și apoi din redarea ei artistică, căutând să Înfățișeze limpede lupta dintre nou și Învechit, Cella Serghi va putea, fără Îndoială, să depășească lipsurile romanului Cad zidurile și să creeze acele opere de care are nevoie realmente poporul”. Sergiu FĂRCĂȘAN 34: „ (Ă). Cea mai gravă lipsă a romanului (Negura, vol. 2 - n.n.) este aceasta: Înfățișând caracterul
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
În: Viața românească, nr. 5, mai. Geo Șerban. - Sanda Movilă: „Pe văile Argeșului”. Cronică literară. În: Flacăra, nr. l6 (120), 22 apr. 32. George Munteanu. - Sanda Movilă: „Pe văile Argeșului”. În: Almanahul literar, Cluj, nr. 6, mai. 33. Mihail Petroveanu. - Cella Serghi: „Cad zidurile”. În: Flacăra, nr. 18 (122), 6 mai. Sergiu Fărcășan. - Despre „Negura”, vol.2 și câteva probleme ale criticii literare. Ibidem, nr. 25-26, 17-24 iun. Ovid S. Crohmălniceanu. - „Sfârșitul jalbelor” (roman) de Al. Jar. Cronică literară, I-II
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Nada Florilor ai cărui eroi sunt tineri cunoscuți de autor În adolescența sa. În Editura Tineretului au apărut mai multe cărți care, cu toate că au Încă unele slăbiciuni, servesc educației comuniste a tineretului. Astfel, pot fi citate romanul Cântecul uzinei de Cella Serghi, nuvelele E ușor de ținut minte de I. Jipa, Cuptorul nr. 3 de Ieronim Șerbu, Tăria firului de Maria Rovan etc. Totuși de la Început trebuie spus că asemenea cărți sunt Încă puține, neîndestulătoare (Ă). În Editura Tineretului a apărut
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]