559 matches
-
ses devoirs d’épouse, de mère et de citoyenne. Cette préparation, essentiellement pratique, équivandrait pour la femme au service militaire des jeunes gens. Mais afin que cette jeunesse soit également saine de corps, la Commission d’Hygiène, d’accord avec celle de l’éducation, demande la fiche sanitaire obligatoire dans toutes les écoles. Une preparation toute spéciale de la population pour la défense contre les gaz asphyxiants s’impose en ces temps d’insécurité. Aussi, la présidente de cette commission, s’est-elle
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
Ghilia (Cuscrii, A cincea roată la căruță), Eugen Barbu (Groapa, Șoseaua Nordului), Iulia Soare (Familia Calaff), Remus Luca (Liniștea iernii, Cămașa de mire), Ion Marin Sadoveanu (Ion Sântu), Laurențiu Fulga (Eroica), G. Călinescu (fragment din Scrinul negru), Titus Popovici (Mitru), Cella Serghi (Fetele lui Barotă), Ion Lăncrănjan (Cordovanii), Mihai Beniuc (Hada lui Vârnav, La Porumba), Henriette Yvonne Stahl (epilog la Voica), Tudor Teodorescu-Braniște (Primăvara apele sunt mari), precum și piese de teatru, autori fiind Maria Banuș (Se apropie ziua, Îndrăgostiții), Lucia Demetrius
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290533_a_291862]
-
să conțină personajele din poveste. BARBU ȘTEFĂNESCU DELAVRANCEA Barbu Ștefănescu Delavrancea (n. 11 aprilie 1858, București; † 29 aprilie 1918, Iași) a fost un scriitor, orator și avocat român, Membru al Academiei Române și primar al Capitalei. Este tatăl pianistei și scriitoarei Cella Delavrancea, precum și al arhitectei Henrieta (Riri) Delavrancea, una dintre primele femei arhitect din România. Bunicul Barbu Ștefănescu Delavrancea Se scutură din salcâmi o ploaie de miresme. Bunicul stă pe prispă. Se gândește. La ce se gândește? La nimic. Înnumără florile
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
nu aparține în mod evident latinei. În acest scop autorii execută două operații. Ei publică, paralel cu Dicționariulu, un volum aparte intitulat Glossariu care coprinde vorbele d’in limb’a romana straine prin originea sau form’a loru, cumu si celle de origine indouiosa, introducând în articolele din glosar și derivatele cuvântului respectiv „nelatin”, ceea ce anulează complet viața limbii române: „Vorbele de origine neromanica, ca slava, cinste, iubire, ibovnicu, vremelnicu, stapenire, slujba, slujbasiu etc., nu pot si nu se cade să
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
mai susținut la „Convorbiri literare”, „Cronica” și „Familia”. Este distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor pentru dramaturgie în 1984 (tragedia Vlad Țepeș), în 1990 și 1996 cu Premiul Asociației Scriitorilor din Iași pentru poezie, în 1998 acordându-i-se Premiul Fundației „Cella Delavrancea” pentru Opera Omnia. Scriitor de frapantă originalitate și de valoare certă în toate domeniile în care s-a manifestat, consacrat încă de la debut ca o voce singulară și novatoare în peisajul liric al anilor ’70, I. este totuși foarte
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287578_a_288907]
-
ispezionato né controllato, giacché inesistente. E allora nel tentativo di venir fuori da questo dilemma, îl guardiano decide di sorvegliare se stesso, di vigilare șui suoi stessi compiti, di punirsi e di lodarsi. În fondo dorme în una delle tânte celle vuote come fosse un detenuto, possiede le chiavi di tutte le celle, può aprirle e richiuderle tutte, egli è prigioniero di se stesso, guardiano di se stesso. Crea îl protagonista e l'antagonista della sua vicenda. Propone a se stesso
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
-
de front, pref. edit., București, 1980. Traduceri: Mărgărita Miller-Verghy, Blandina, îngr. și pref. trad., Cluj-Napoca, 1980. Repere bibliografice: Stelian Segarcea, „Barbu Delavrancea”, „Drapelul” (Arad), 1940, 25; Șerban Cioculescu, Finis coronat opus, RL, 1979, 51; Mihai Ungheanu, Delavrancea, LCF, 1986, 35; Cella Delavrancea, Dintr-un secol de viață, îngr. și introd. Valeriu Râpeanu, București, 1987, 552-554; Iordan Datcu, Sub semnul Minervei, București, 2000, 81-83; Dicț. scriit. rom., III, 214-215. I.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288141_a_289470]
-
, Cella (22.X.1907, Constanța - 19.IX.1992, București), prozatoare. Părinții ei sunt Carolina (n. Golestan) și Avram Marcoff, mic agent comercial. Urmează clasele primare la Constanța și la București, unde va face apoi liceul (1919-1927) și Facultatea de Drept (1927-1931
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289642_a_290971]
-
și Avram Marcoff, mic agent comercial. Urmează clasele primare la Constanța și la București, unde va face apoi liceul (1919-1927) și Facultatea de Drept (1927-1931). Un timp a practicat avocatura. Debutează cu reportaje în cotidianul „Gazeta” din 1934, sub semnătura Cella Marin, și publică, rar, în „Reporter”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Universul”, „Democrația”, „Viața românească”, „Femeia”, „Femeia și căminul”, „Frontul plugarilor”, „Dobrogea nouă”, „Flacăra”, „Gazeta literară”, „Tomis”, „Iașul literar” ș.a. Prima carte, romanul Pânza de păianjen, îi apare în 1938, fiind reeditat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289642_a_290971]
-
Mircea Iorgulescu, „Gențiane”, RL, 1971, 31; I. Negoițescu, „Mirona”, F, 1972, 11; Valentin Tașcu, „Mirona”, F, 1972, 11; Crohmălniceanu, Literatura, I (1972), 434-435; Sorin Titel, „Iubiri paralele”, RL, 1974, 45; Boris Buzilă, Mărturii în amurg, Cluj-Napoca, 1974, 185-192; Emil Manu, Cella Serghi și refuzul autobiografiei, O, 1975, 25; Sânziana Pop, Propuneri pentru paradis, Iași, 1975, 210-219; Encicl. jud., XIV, 422-427; Tudor-Anton, Ipostaze, 145-151; Protopopescu, Romanul, 263-264; Crohmălniceanu, Pâinea noastră, 372-377; Piru, Ist. lit., 441-442; Constantin Ciopraga, Demnitatea romanului de dragoste, CL
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289642_a_290971]
-
4; Constantin Ciopraga, Lucrând cu fire de păianjen, CRC, 1987, 46; Cosma, Romanul, I, 286-287; Florin Faifer, Anul trecut la Mangalia, CRC, 1990, 44; Negoițescu, Ist. lit., I, 260; Liana Cozea, Pe firul de păianjen, ST, 1992, 2; Eugenia Tudor-Anton, Cella Serghi, RL, 1992, 30; Poantă, Scriitori, 21-22; Liana Cozea, Fețele Dianei, ST, 1997, 2-3; Micu, Ist. lit., 284; Anna Alexandrescu, Zeii nu coborau din Olimp (Scrisori de la Cella Serghi), Alexandria, 2001; Popa, Ist. lit., I, 275-276; Evelin Folea, Cella Serghi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289642_a_290971]
-
260; Liana Cozea, Pe firul de păianjen, ST, 1992, 2; Eugenia Tudor-Anton, Cella Serghi, RL, 1992, 30; Poantă, Scriitori, 21-22; Liana Cozea, Fețele Dianei, ST, 1997, 2-3; Micu, Ist. lit., 284; Anna Alexandrescu, Zeii nu coborau din Olimp (Scrisori de la Cella Serghi), Alexandria, 2001; Popa, Ist. lit., I, 275-276; Evelin Folea, Cella Serghi - o prezență răscolitoare, ALA, 2002, 633; Dicț. scriit. rom., IV, 214-216. D.Mc.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289642_a_290971]
-
Tudor-Anton, Cella Serghi, RL, 1992, 30; Poantă, Scriitori, 21-22; Liana Cozea, Fețele Dianei, ST, 1997, 2-3; Micu, Ist. lit., 284; Anna Alexandrescu, Zeii nu coborau din Olimp (Scrisori de la Cella Serghi), Alexandria, 2001; Popa, Ist. lit., I, 275-276; Evelin Folea, Cella Serghi - o prezență răscolitoare, ALA, 2002, 633; Dicț. scriit. rom., IV, 214-216. D.Mc.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289642_a_290971]
-
fotografice de pe toate meleagurile pe unde a cutreierat poetul, în țară și în Europa. În același spirit, C. este și autorul unor filme documentare pentru televiziune despre Emil Botta, Al. Rosetti, Henriette Yvonne Stahl, Mihai Beniuc, George Lesnea, Liviu Rusu, Cella Delavrancea, V. G. Paleolog, N. I. Popa, Radu Boureanu, Milița Petrașcu ș.a. SCRIERI: Literatura română în lume (în colaborare cu Constantin Crișan), pref. Pierre de Boisdeffre, București, 1969; Eminescu la Radio, Botoșani, 1970; George Enescu și locurile natale, Botoșani, 1970; Efigia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286462_a_287791]
-
Teodor Scorțescu (Popi), Damian Stănoiu, D.V. Barnoschi, Const. Kirițescu, Tudor Șoimaru, Ticu Archip, Anton Holban, Mihail Sebastian, T.C. Stan, I. Peltz, Ury Benador, Sergiu Dan, Mihail Șerban, N.M. Condiescu, Georgeta Mircea Cancicov, Ion Biberi, Dan Petrașincu, Geo Bogza, Ioana Postelnicu, Cella Serghi ș. a. Nota specifică o dau însă, ca și anterior, scriitorii din cercul revistei. La capitolul proză, sunt de consemnat Mihail Sadoveanu (cu numeroase povestiri și nuvele, romanele Oameni din lună, dat sub pseudonimul Silviu Deleanu, Venea o moară pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290534_a_291863]
-
după terminarea războiului și după căderea vechiului regim, în noiembrie 1944, având ca directori pe Mihai Ralea și pe D.I. Suchianu. În sectorul literar se întâlnesc nume familiare pentru cititorii revistei: prozatorii Mihail Sadoveanu, Hortensia Papadat-Bengescu, F. Aderca, Geo Bogza, Cella Serghi, Ioana Postelnicu și poeții Al. A. Philippide, Demostene Botez, Mihai Codreanu, dar și altele întrucâtva mai noi: Mihai Beniuc, Maria Banuș, Cicerone Theodorescu, Miron Radu Paraschivescu, Geo Dumitrescu, Ion Caraion, Nina Cassian, Eusebiu Camilar, Olimpia Filitti-Borănescu, Ovidiu Constantinescu. Aceeași
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290534_a_291863]
-
Anton Bibescu, Ion Sava, H. Zambaccian ș.a. Poezie semnează Constantin Tonegaru, Petru Sfetca, Ion Vinea, Sanda Movilă, Octav Sargețiu, Isaiia Răcăciuni, George Demetru Pan, Mircea Popovici, Al. Lungu, Adrian Rogoz, Mihail Crama, Ion Negru, Camil Baltazar. Proza este reprezentată de Cella Serghi, Adrian Rogoz, Hortensia Papadat-Bengescu (A fost odată), Monica Lovinescu (Marionete). Revista acordă importanță și traducerilor din alte literaturi decât cea sovietică (William Saroyan, H. Mann, Walt Whitman, Eugene O’Neill, Guillaume Apollinaire, Eugenio Montale, Paul Eluard, Ilya Ehrenburg, H.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286731_a_288060]
-
Voltaire de Ion Biberi, R. Rolland de F. Aderca, W. Faulkner de Edgar Papu, Emerson de Ion Zamfirescu, H. Mann de Eugen Relgis, André Malraux de Camil Baltazar, Thomas Mann de T. Vianu ș.a.). Mai colaborează Victor Eftimiu, Lucian Boz, Cella Serghi, Ioana Postelnicu, Athanase Joja, P.P. Negulescu, Al. Posescu, Ovidiu Constantinescu, Petru Comarnescu, Al. T. Stamatid, Oscar Lemnaru, Mircea Mancaș, Horia Mihai Moșandrei, Ben Corlaciu. M.Pp.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286731_a_288060]
-
în 1951. La începutul anilor '50, traduce împreună cu Eugen Ionescu câteva texte caragialiene: I.L.Caragiale, Théâtre. Une nuit orageuse. M'sieu Léonida face à la réaction. Un lettre perdue, care sunt publicate de editura L'Arche abia în 1994. Împreună cu Cella Minart, sub pseudonimul comun Claude Jaillet, semnează traducerea jurnalului lui Miron Radu Paraschivescu (Journal d'un hérétique) în 1976, la cinci ani după moartea autorului. A traduce înseamnă a transfera semnificații dintr-o limbă în alta concomitent cu adaptarea lor
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
cu piesa În mănăstire), Horia Robeanu ș.a. Periodicul înregistrează cu precădere fenomenul teatral și muzical, acordând spații largi unor interviuri sau comentarii asupra activității unor personalități ca George Georgescu, Aca de Barbu, Traian Grozăvescu, George Enescu, G. Storin, Aristizza Romanescu, Cella Delavrancea, Jean Athanasiu, N. Leonard, Dimitrie Onofrei. Sunt consemnate expoziții de Iosif Iser, Marin H. Georgescu ș.a. Critică literară mai semnează o anume Lucia Daia. V.T.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286584_a_287913]
-
Lahovary, George Acsinteanu, M. Toneghin, G. C. Nicolescu, Anișoara Odeanu, I. Valerian, C. N. Negoiță, Ioana Postelnicu, V. Damaschin, G. Ivașcu, Grigore Tăușan, Tudor Mușatescu, Ioan Massoff, Miron Radu Paraschivescu, Ion Frunzetti, Sandu Eliad, Ovidiu Constantinescu, Mihail Celarianu, Al. Mironescu, Cella Serghi, Traian Cornescu. Revista este ilustrata cu numeroase caricaturi aparținând lui C. Nicol. M. V.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289999_a_291328]
-
rețeta fericirii absolute și, în același timp, "doctrina torturii ființei umane de către un Creator decis să ne vindece de cele pământești", își îngăduia să noteze, cu prilejul primului Paște în detenție, în aprilie 1960: "Mi sembra che in questa seconda cella accada qualcosa di simile a ciò che dovrebbe essere accaduto durante il cammino per Emmaus. Il Redentore non c'è più tra i Suoi, lo sposo è partito. Ma tu, uomo, devi dimostrare fedeltà ad un nuovo tipo di felicità
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
12.1966 - s-a născut Mona Mamulea 14.12.1986 - a murit Constantin Chioralia (n. 1902) 14.12.2007 - a murit Mihai Pelin (n. 1940) 15.12.2004 - a murit Zina Molcuț (n. 1930) 15.12.1887 - s-a născut Cella Delavrancea (m. 1991) 15.12.1900 - s-a născut Sanda Movilă (m. 1970) 15.12.1939 - s-a născut Neculai Cîrlan 15.12.1947 - s-a născut George Pruteanu (m. 2008) 15.12.1951 - s-a născut Andrei Corbea 15
CALENDAR by Nicolae Oprea () [Corola-journal/Journalistic/5053_a_6378]
-
feminină de Elena Zaharia-Filipaș sunt analizate, grupat ori separat, autoare aflate în nișe valorice distincte. Scriitoare de calibru (Hortensia Papadat-Bengescu, Henriette-Yvonne Stahl, Georgeta Mircea Cancicov, Dana Dumitriu, Ileana Vulpescu), promisiuni literare interbelice deturnate de instalarea comunismului (Ioana Postelnicu, Lucia Demetrius, Cella Serghi) și autoare, așa zicând, înduioșătoare ca Sofia Nădejde, venerabilă ,bunică a literaturii feminine de la noi". Ce strânge la un loc aceste nume, care este firul conducător urmat și expus de cercetătoare? Materia volumului iese de fapt dintr-un curs
Femina by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11230_a_12555]
-
cu calm ședințele săptămânale, la care oricine poate participa, și citește, îndrumă, sfătuiește nenumărați aspiranți la gloria literară. Femeile nu lipsesc din acest cadru, ba chiar ele formează o constelație de-sine-stătătoare pe bolta vastă a criticului. De la Hortensia Papadat-Bengescu la Cella Serghi și de la Ioana Postelnicu la Sorana }opa, atâtea și atâtea scriitoare evoluează pe orbita lovinesciană, căutând cea mai convenabilă conjuncție. Citindu-le manuscrisele și cărțile tipărite, criticul desprinde câteva trăsături generale ale literaturii feminine, mărci pe care Elena Zaharia-Filipaș
Femina by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11230_a_12555]