811 matches
-
poate întoarce asupra acestor elemente și le poate considera și reconsidera. În primă instanță eu descopăr că sânt centrat (fixat) pe cele douăsprezece determinații ale fondului intim-străin: sânt centrat pe sexul meu, pe națiunea mea, pe limba mea etc. Sânt "centrat" în măsura în care consider că axa lumii trece, de pildă, prin satul meu, prin masculinitatea mea, prin cuvintele graiului meu sau prin zeii religiei mele. Apoi descopăr că există alte sate, alte obiceiuri, alte limbi, alte peisaje, alte seminții, alte altare și
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
întîmplă așa deopotrivă cu cei care o exercită și cu cei care o suportă. Așadar, cine-i de vină când intri în secretariatul unui cabinet ministerial și vezi poza primului-ministru pusă cu evlavie în trei locuri din aceeași cameră: o dată, centrată și solemnă, pe peretele din spatele secretarei; a doua oară, lipită adolescentin-ștrengărește, asemeni unui afiș cu Jimi Hendrix, pe partea laterală a unui dulap metalic, plin cu dosare, pahare și ceșcuțe de cafea; a treia oară, intim-drăgăstos, poza este fixată într-
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
pe care o putem ușor adapta la problema violenței în general: "Acordul referitor la natura adesea ascunsă a bullying-ului și la impactul lui distructiv nu conduce la concluzia că modul cel mai bun de a-l reduce ar fi campaniile centrate puternic pe bullying. Înainte să ajungem la o asemenea concluzie, trebuie să ne punem două întrebări. În primul rând, suntem convinși că bullying-ul este independent de slăbiciunile generale în gestionarea școlii și a clasei? Altfel, perspectiva pe termen lung pentru
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
dar acestea datează de mai bine de trei decenii. Cât despre opera lui Chaucer, care are totuși un avantaj, este tradusă în întregime în limba română, nu cunoaștem niciun text critic care să își propună o privire de ansamblu și centrată doar pe lucrările acestui mare scriitor englez. De aceea, considerăm că o reluare a cercetării critice a unor scriitori medievali, care aparent par foarte bine cunoscuți, nu poate fi decât benefică. Elementul de originalitate al tezei noastre constă în faptul
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
dar acestea datează de mai bine de trei decenii. Cât despre opera lui Chaucer, care are totuși un avantaj, este tradusă în întregime în limba română, nu cunoaștem niciun text critic care să își propună o privire de ansamblu și centrată doar pe lucrările acestui mare scriitor englez. De aceea, considerăm că o reluare a cercetării critice a unor scriitori medievali, care aparent par foarte bine cunoscuți, nu poate fi decât benefică. Elementul de originalitate al tezei noastre constă în faptul
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
cu care aceștia sunt confruntați. Se manifestă grijă și responsabilitate pentru asigurarea bunăstării salariaților și familiilor acestora. În plan managerial se constată apelarea pe scară largă la managementul participativ, deciziile manageriale fiind adoptate, de regulă, În grup. c) Orientarea cuprinzătoare, centrată intraorganizațional, În raport cu orientarea profesională intra și extraorganizațională. Cultura organizațională de primul tip se caracterizează prin identificarea intensă a salariaților ca interese, așteptări și comportamente cu firma În care lucrează. Salariații consideră că firma se preocupă si e interesată atât de
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
psihotici și la cei alcoolici; din rândul celor psihotici delincvenții periculoși părând a fi recrutați esențialmente dintre deliranții cronici paranoici și dintre schizofreni (61% dintre cei admiși), reunind un polimorfism particular al periculozității lor. în mod clasic, delincvența schizofrenilor pare centrată de rolul impulsurilor necontrolate și hebefreno-catatonie. De regulă, actul antisocial al schizofrenului se caracterizează prin bruschețe, imprevizibilitate, iraționalitate, incoerență, discordanță și ininteligibilitate aparentă, iar atunci când este vorba de o agresivitate fizică, prin violența sa deosebită și înverșunarea particulară asupra victimei
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
Întregi lumi a experienței individului, creează În mod spontan un spațiu al individualității și al mărturisirii. Persoana Întâi e, În fond, un simbol al universului, locul În care Începe și sfârșește ceea ce omul nu poate cunoaște. Prin urmare, un discurs centrat tocmai asupra persoanei Întâi este un discurs asupra universului Întreg. El legitimează, astfel, orice pretenție a acestuia de a ocupa un loc privilegiat Între simbolurile culturale ale lumii. Mai mult decât atât, fiind un apanaj al eului, autoportretul pare forma
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
are nici un fel de relevanță pentru analiză. Mihai Zamfir propunea o tipologie extrem de pertinentă a jurnalului intim, exact din perspectiva care ne interesează În acest capitol: jurnal de existență și jurnal de criză 11. Fără Îndoială, relevant pentru studiul nostru centrat pe sinucidere este jurnalul de criză. Doar el (greu de găsit, de altminteri, În stare pură: nici un autor nu e capabil să noteze, Într-un jurnal intim, doar zbuciumul existenței sau doar fulgurația pură a ideii. Cazurile extreme, un Amiel
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
varietății cauzelor care o determină, a implicării multisau interdisciplinare, a corelării lor diversificate în desfășurarea faptelor, actelor ei și a efectelor emergente, care se intercondiționează, sunt complementare în dezvoltarea personalității. De aici și realitatea necesară a abordării din perspective altfel centrate a acțiunilor educaționale, ca și dificultatea rezultată a cuprinderii complexității lor, a formulării unui corp unitar, comun de ipoteze în concepere și realizare. ► Paradigma și modelul praxiologic apropie interpretarea actelor, a faptelor-puzzle (Kuhn) ale educației, de criteriile științei acțiunii (praxiologia
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
sinonime, totale sau parțiale, rezultând numeroase tipuri și forme de curriculum. Cercetările asupra aspectelor teoretice ale curriculumului se dovedesc a fi anterioare și mult diversificate, față de cele practice ale elaborării și aplicării efective a unui model, pornind de la o paradigmă centrată inițial pe un conținut de învățat ca atare, până în actualitate cu o schimbare de semnificație: nu conținutul informațional este prioritar, ci funcționalitatea, utilizarea lui (în construcții alternative, pe discipline sau transversal), ca prilej, instrument în exersarea, dezvoltarea aspectelor dimensiunilor practice
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
a unei alternative de curriculum, ca în cazul celui actual, prioritar cerut cel centrat pe formarea de competențe sau în alte abordări concretizate în diferite modele de construcție: ► Paradigma tradiționalistă (clasică) a constituit vreme îndelungată baza conceperii și realizării curriculumului centrat pe însușirea unui conținut informațional, de la momentul afirmării sale în practica educațională și până în epoca modernă, mai ales postmodernă. Prima lui reprezentare îl definește ca materie de studiat, pentru transmiterea culturii acumulate de generațiile anterioare, organizată pe discipline și pe
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
Nu se confundă cu programele școlare analitice clasice. Pune accent pe procese și interese ale educaților sau pe activități centrate pe activitatea educaților de rezolvare de probleme sau centrate pe achiziții semnificative în rezolvarea de probleme ale vieții sociale sau centrate pe activități multiculturale, mai mult decât pe conținuturi. • Este o structurare a diferitelor experiențe de învățare, planificate și oferite pentru realizarea obiectivelor predeterminate (finalități, conținuturi, abilități specifice, procese, metode, mijloace, activități de predare și învățare, relații, măsurare, evaluare, criterii de
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
tradiții anterioare în acesta, de sensurile conceptelor specifice înțelese și asimilate potrivit contextului aplicativ, de potențialul educatorilor și a celorlalți parteneri în acceptarea și implementarea lui. Pe acest fond pregătitor, M. Miled face o precizare importantă de natură constructivistă: curriculumul centrat pe competențe, pe experiențe de rezolvare facilitate în variate contexte reale, nu înseamnă doar acest aspect. Este necesară și corelarea lui strânsă cu alte două dimensiuni inițiale, eficient și logic pregătite: precizarea conținuturilor structurate pe conceptele esențiale ale domeniului și
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
educatorilor, în baza profesionalismului lor și generatoare apoi de interpretări, generalizări, modele dezbătute și la nivelul instituției, ca organizație). 3.6. Promovarea unui curriculum centrat pe competențe în profesionalizarea educatorului Deși nu pot fi deosebiri de principiu între un curriculum centrat pe educat, descris mai sus și unul centrat pe formarea educatorului însuși (acum tot în postura de educat), nuanțările sunt marcate de particularitățile elementelor implicate. În experimentul nostru menționat (2005-2008), patru asemenea concretizări ale conceperii și realizării unui curriculum pentru
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
dintre acestea și cu stimularea cercetării concret reflexive a cât, cum, în ce condiții se aplică aici, ce schimburi de experiență și reconstrucții, reglări sunt necesare. Sintetizând referințele mai ample în temă, organizarea și coordonarea, antrenarea, stimularea unei asemenea instruiri centrate acum pe învățare, pe activitatea directă și îndrumată a educatului se pot evidenția ca fapte de ordin metodologic: ► Educații să beneficieze, în mediul creat, chiar inițial de materiale-suport distribuite, sintetizate și accesibilizate, de instrumente pentru cercetarea și manevrarea proprie a
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
scopul învățării, pentru folosirea strategiilor învățării, controlul modului de învățare al educatului, stimularea autoresponsabilizării pentru această învățare, pentru învățarea independentă, ca și găsirea oportunităților pentru autocontrol, autoevaluare. Astfel s-au conturat modele care facilitează aplicarea noilor caracteristici ale învățării: modele centrate pe îndrumare în înțelegerea progresivă, modele centrate pe învățarea experiențială (însoțită de reflecții în acțiune, cu explicitarea scopului învățării și prin folosirea interesului), modele bazate pe învățarea activă (cu dezvoltarea curiozității în cunoaștere, prin reflecție și comentarea concluziilor proprii). Dar
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
în aplicarea lor, prin a învinge rezistența la schimbarea paradigmei clasice, prin accentul pus pe schimbare pentru aplicarea abordării de dezvoltare, pe reorganizarea predării, pe afirmarea noilor roluri. Și de aici pot rezulta soluții variate pentru construirea acestuia: a) context centrat pe cunoștințe, cu predarea clasică a educatorului, unde individualitatea se estompează în clasă, verificarea este comprehensivă, iar materialele folosesc prezentării conținutului, educații sunt antrenați doar în aplicarea cunoștințelor și folosind terminologia specifică domeniului, b) context centrat pe educat, unde acesta
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
construirea acestuia: a) context centrat pe cunoștințe, cu predarea clasică a educatorului, unde individualitatea se estompează în clasă, verificarea este comprehensivă, iar materialele folosesc prezentării conținutului, educații sunt antrenați doar în aplicarea cunoștințelor și folosind terminologia specifică domeniului, b) context centrat pe educat, unde acesta își afirmă individualitatea intereselor, atitudinilor, așteptărilor și valorilor, urmărește sensurile limbajului disciplinei, ia decizii asupra a cât poate lucra, explora, iar educatorul triază ajutorul dat educaților după acestea sau răspunde la întrebările lor în cunoaștere, c
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
educat, unde acesta își afirmă individualitatea intereselor, atitudinilor, așteptărilor și valorilor, urmărește sensurile limbajului disciplinei, ia decizii asupra a cât poate lucra, explora, iar educatorul triază ajutorul dat educaților după acestea sau răspunde la întrebările lor în cunoaștere, c) context centrat pe verificare-evaluare și d) context centrat pe aspectele sociale ale învățării în clasă, bazat pe asumarea de responsabilități în clasă, asumarea de riscuri în prezentarea aspectelor incorecte, angajarea în critica mediului, colaborarea cu educatorul, apelul la tehnologii pentru îmbogățirea experienței
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
intereselor, atitudinilor, așteptărilor și valorilor, urmărește sensurile limbajului disciplinei, ia decizii asupra a cât poate lucra, explora, iar educatorul triază ajutorul dat educaților după acestea sau răspunde la întrebările lor în cunoaștere, c) context centrat pe verificare-evaluare și d) context centrat pe aspectele sociale ale învățării în clasă, bazat pe asumarea de responsabilități în clasă, asumarea de riscuri în prezentarea aspectelor incorecte, angajarea în critica mediului, colaborarea cu educatorul, apelul la tehnologii pentru îmbogățirea experienței, antrenarea în proiecte comune, includerea chiar
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
informațiile date. • Realizarea diferențierii și individualizării, în mod flexibil, pe capacitățile și competențele de bază, cu varierea metodologică, fără constrângeri ale timpului sau ale situațiilor. • Oferirea de către educator, în noul climat, a unui leadership sustenabil, real, de stimulare a învățării centrate pe educat, de includere a acestuia în morala comunității, dar cu introducerea și a educatului însuși în consolidarea unui model propriu de automanagement al acestei învățări. Dacă acum calitatea învățării a devenit o problemă a comunității (școală, clasă), atunci trebuie
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
pe procesele implicate, pentru formarea respectivelor competențe. Ele îl activizează efectiv pe educat și pot primi așadar valențe constructiviste (Joița, 2003, pp. 189-199), în noul context al reconceperii proiectării activităților, de pe poziția educatorului practician. El are noi roluri în activitatea centrată pe educat, căci au fost verificate, atât prin experiment direct, cât și prin acțiuni de formare continuă a educatorilor. Tabel 13: Valențe constructiviste ale metodelor clasice Metode clasice. Condiții de eficiență Procedee de sprijinire a construcției învățării. Situații posibile conturate
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
vor fi verificate, completate, adaptate apoi procesului, evoluției situațiilor de învățare, evoluției educaților. Aceasta va fi o aplicație pentru metodologia înțelegerii a cum au loc schimbările în conceperea practicii educaționale: arată cum se poate aplica o teorie asupra instruirii, învățării centrate pe educat, în anumite condiții ale contextului practic. Dar și cum rezultă alternative metodologice de proiectare și modele practice de proiecte-constructe, raționale, flexibile și personalizate, asigurând-se astfel caracterul științific al practicii și manifestarea profesionalizării educatorului, prin capacitățile, competențele de
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
pedagogice științifice. Paradigma designului clasic (behaviorist, de tip programat), reevaluat astfel va releva atunci înțelegerea, cercetarea, perfecționarea relației: • între baza științifică pedagogică, interdisciplinară (constructivistă acum) și concretizarea ei în proiecte-construct, • între proiectele-instrument flexibilizate conceptual și metodologic și realitatea contextului pedagogic centrat pe educat, necesar formării prioritare a competențelor educaților, • între nivelul formării, afirmării competenței educatorului care implică aici reflecții proprii, acțiuni-cercetare și mobilizarea variatelor resurse achiziționate de către educați, în rezolvarea situațiilor-problemă, în baza facilitării, îndrumării, stimulării, metacogniției, • între experiența analizată critic
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]