7,540 matches
-
departe. Noi continuăm, în ciuda dificultăților și în ciuda indiferenței generale, să ne vedem de treabă. Cred că România va fi prezentată în mod onorabil. Și am observat cu această ocazie încă ceva: nu există până în ziua de astăzi o istorie a cenzurii în România. Este pe bucăți, așa, dar o sinteză, o carte, o teză de doctorat, o... cum să vă spun, o lucrare de referință nu există. Cele mai bune lucrări au fost, la începutul secolului, Cenzura în Moldova a lui
Adrian Marino:"Sunt un autor deviat,nu sunt critic literar" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11501_a_12826]
-
astăzi o istorie a cenzurii în România. Este pe bucăți, așa, dar o sinteză, o carte, o teză de doctorat, o... cum să vă spun, o lucrare de referință nu există. Cele mai bune lucrări au fost, la începutul secolului, Cenzura în Moldova a lui Radu Rosetti, patru comunicări la Academie. Suntem încă în fază chiar pașoptisto-iluministă, în continuare. M.I.: De altminteri, cu procesul împotriva lui Hasdeu, România era oarecum sincronă cu Occidentul. Era perioada în care Baudelaire era condamnat, Flaubert
Adrian Marino:"Sunt un autor deviat,nu sunt critic literar" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11501_a_12826]
-
Profeție împlinită, ajungând judecătorul de temut. Fusese prima femeie ce-l făcuse bărbat și pe care avea să o raporteze la toate ființele de sex opus cunoscute de-a lungul vieții. După multe întortocheli, pricepusem: dacă mai pățeam ceva cu... cenzura. Ori nu mai avea ținere de minte, 85 de ani, uitând că eram liberi-liberi; ori își închipuia că și acum, cine știe cum, mai eram victimele urâcioasei profesii... La stăruințele mele că așa ceva nu mai era cu putință, nici vorbă, constatase cu
Rondul scriitorilor by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11519_a_12844]
-
celor dintâi, dar s-a asigurat în acest fel o mai largă arie de cuprindere a fenomenului literar basarabean. Vasile Vasilache glosează despre devastările istoriei. Demn de tot interesul este eseul confesiv al lui Vladimir Beșleagă despre experiența sa cu cenzura. Serafim Saka meditează despre ,puterea și slăbiciunile scriitorului în fața puterii". Arcadie Suceveanu îl evocă pe George Meniuc, considerat unul din marii precursori, un zeu tutelar. Poetul Nicolae Dabija își exprimă credința în ,salvarea prin cultură ca șansă a popoarelor sărace
Ieșirea din provincialism by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11521_a_12846]
-
optzeciste basarabene (1995) și antologia criticii, despre care tocmai am vorbit. Volumul Raftul cu himere ne relevă un eseist savuros, scriind atractiv despre boemă, negativism, moara ca topos, relicvele islamice în cultura română, absintul în poezie și arte, literatura licențioasă, cenzură - subiecte care nu sunt la îndemâna oricui. Dintre critici, alege trei modele, pe care le analizează cu sentimentul afinităților: Adrian Marino, Nicolae Manolescu și Mihai Cimpoi. O secțiune finală este consacrată unor articole de atitudine, păstrate însă în zona literarului. Eugen
Ieșirea din provincialism by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11521_a_12846]
-
introduce în materia prozelor și în răsfrângerile lor de un umor amar suficiente elemente caracterizante pentru lumea nouă. Între imaginea-stas, cosmetizată, a propagandei și secvențele, aparent fără liant, ale povestirilor există o distanță care nu putea, cred, să scape unei cenzuri vigilente. Autorul a reușit totuși să-și publice cartea, profitând de contextul mai liberal de la jumătatea deceniului șapte și fructificând, în același timp, toate oportunitățile epice oferite de tehnica folosită. Narațiunile sale nu sunt niciodată lineare, duse previzibil dinspre un
Un meci de old boys by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11560_a_12885]
-
dvs. la emisiunea ,%" din seara zilei de 22.06. Dar, având în vedere zootehnia puternic dezvoltată din județul Harghita, poate îi dăruiți un miel - se oblișnuiește... Domnul senator Radu Berceanu: ,Ghiveci național" este , într-adevăr, definiția dvs. pentru ,Moțiunea de cenzură". De unde aveți dicționarul? Coriolan Vraiște, Cluj-Napoca. Propunerea dvs., (după ce ați văzut la televiziune cam ce trăsneală va avea loc după 1 iulie), de a se afla în circulație monezile: leul nou, leul vechi, euro, dolarul american, iar în Harghita și
Frunzăverde, cu crengi cu tot... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11573_a_12898]
-
FRF-ul doar cu cuțitele pe masă. Da, doar așa se păstrează bunele noastre tradiții. Și ale dumneavoastră dintr-un moment al returului. Un senator (îmi pare rău, nu v-am reținut numele), Parlamentul României, cu ocazia dezbaterii ,Moțiunii de cenzură". Da, în Parlament, când ședința se transmite în direct la TVR1, așa se pronunță corect: ,Restituție în integrum". Versiunea ,restitutio" e perimată, depășită de multe și de... mulți. Domnul GiGi Becali, patron F.C.Steaua. Domnul Mircea Sandu, așteaptă noua dvs.
Frunzăverde, cu crengi cu tot... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11573_a_12898]
-
și din conștiințe, vede în el un instrument al partidului în efortul de formare a concepției oamenilor, care nu trebuie ancorată în eventualele nerealizări pasagere, cu siguranță neesențiale, ci orientată spre scopul final, comunismul. Aici este totul, inclusiv temeiul pentru cenzură. În raportul său de la Congresul Scriitorilor, Andrei Jdanov va reproduce destul de fidel teza lui Lunacearski despre realismul socialist ca utopie revoluționară și instrument în mâinile partidului."; ,La noi - continuă Nicolae Manolescu - termenul este consacrat odată cu broșura din 1951 Pentru realismul
Literatură scrisă la comandă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11544_a_12869]
-
curînd, la editura Paralela 45, în colecția "Biblioteca românească". Veche, fiindcă "proiectul" are, aflăm din interviul cuprins în Addenda, luat de Ovidiu Pecican, un anume "trecut". Este, povestea aceasta, o "parabolă" mult prea transparentă ca să fi derutat, la vremea ei, cenzura. Reluată acum, cu eventuale modificări, dă "culoare de epocă" unor impasuri mai mult sau mai puțin mărunte, dar semnificative, totuși, pentru porția de ratare, depășită (de tot, oare?) cu greu, care li s-a servit unor generații. Nuvela" propriu-zisă face
Arta fugii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11647_a_12972]
-
blînde". Sau: "Mai curînd aflu că, în reglementările privind pensionarea scriitorilor, aceștia figurează laolaltă cu frizerii. O veche dorință de-a noastră, deoarece, să recunoaștem, Figaro rămîne o figură simpatică. Oricum, mai agreabilă decît cu colegii cu foarfeca de la fosta cenzură, cu și fără grade la vedere, ce ne-au păzit și cîntat ani în șir cu sîrguință, ocrotiți de vechile așezări și recompensați astăzi cu generozitate de noua legislație". Sau cu iz de (pseudo)modestie: "Nu fac parte dintre autorii
În fața și-n spatele camerei (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11673_a_12998]
-
a marginalilor. Cei doi colegi de generație șaizecistă, din două extreme ale spațiului românesc, au în comun admirația pentru Liviu Rebreanu, simțul moral acut, fibra de opozanți și subversivi, spiritul analitic al prozei, conștiința dramatică a confruntării cu sistemul comunist (cenzura i-a obstrucționat semnificativ), prezentă atât în atitudinea lor ca scriitori, cât și în comportamentul personajelor. Un realism psihologic incisiv, cu valențe sociale și politice ofensive, se orientează tematic spre obsesia adevărului. Nedreptățile sau falsele înțelegeri îndârjesc personajele lor, sensibilizate
Vârful ierarhiei în proza basarabeană by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11698_a_13023]
-
fi editat în 1979 cu titlul modificat în Ignat și Ana. O a treia situație o reprezintă continuarea narațiunii din Zbor frânt într-o cronică de familie, Nepotul, propusă în 1973, dar apărută în 1976 cu titlul iarăși schimbat de cenzură, Acasă (versiunea inițială va fi restaurată într-o reeditare din 1993). Dintr-o proiectată trilogie a unui roman istoric despre Miron Costin au apărut primele două părți: Sânge pe zăpadă (1985) și Cumplite vremi (1990). Nu e aici o fișă
Vârful ierarhiei în proza basarabeană by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11698_a_13023]
-
istoric despre Miron Costin au apărut primele două părți: Sânge pe zăpadă (1985) și Cumplite vremi (1990). Nu e aici o fișă completă de creație, dar vreau să relev cazul, extrem de semnificativ pentru epocă, al unui scriitor basarabean hărțuit de cenzură și de regimul sovietic. Vladimir Beșleagă a fost constrâns să cedeze (autorul și-a recunoscut și repudiat concesiile ideologice) mai mult decât a făcut-o la noi Augustin Buzura, cu care l-am comparat. Realismul psihologic din Zbor frânt e
Vârful ierarhiei în proza basarabeană by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11698_a_13023]
-
din anii care au premers apariției Junimii. Autorul nu se mulțumește cu interpretarea estetică și, eventual, ideologică a textelor literare. El realizează un tablou complet al epocii din care nu lipsesc datele statistice despre piața cărții, mecanismele editoriale, formele de cenzură existente în epocă și chiar dezbaterile privind căile de promovare a cărții. Semnificative pentru ultimul aspect sînt preocupările lui Grigore Pleșoianu, chiar dacă, din punctul de vedere al democrației de azi ideile sale sună complet aberant: "Un Ťciracť al lui Heliade
Cum s-a născut literatura română? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11715_a_13040]
-
autorul ar fi acordat o mai mare atenție unor cărți, tangente cu domeniul în discuție, apărute între timp. Practic, în cele 245 de note din finalul volumului, se face trimitere la o singură carte apărută după anul 1976 (Adrian Marino, Cenzura în România. Schiță istorică introductivă, Editura Aius, Craiova, 2000). Or, între timp au fost publicate cărți importante vizînd perioada literară de la începutul secolului al XIX-lea, condiția scriitorului, relația scriitor-cititor, aspectele teoretice ale comunicării literare. Unele contribuții sînt amintite fugitiv
Cum s-a născut literatura română? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11715_a_13040]
-
I. Ică jr., Edit. Deisis, Sibiu, 1999, p. 268. 22 natură fizică 182. Sfinții Părinți arată că adevăratele cauze ale acestor ispitiri de natură erotică din vis pot fi gândurile și trăirile noastre conștiente, scăpate în somn de sub controlul și cenzura rațiunii, precum și diavolii care, potrivit asceticii răsăritene, se pot atinge de trup și-l pot tulbura cu gânduri și trăiri de desfrânare. Sfântul Ioan Scărarul subliniază: Când ne așezăm în așternut să fim cu multă grijă pentru că în timpul somnului, mintea
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
se amestecă, disproporționat, cu plăceri mature, dospite, pe cît de intense, pe-atît de fade. Nu putem ști care dintre ele va fi scandalizat mai tare, într-o lume a tuturor îndrăznelilor și-a tuturor prejudecăților. Pasajele cu pricina au indignat cenzura care veghea la bunele moravuri și-au mai plătit o dată, peste ani, la tipărirea ediției din 1984, îngrijită și prefațată de Mioara Apolzan, nevoită să le "sară", punînd în loc croșete. În asemenea Wunderkammer vieneze (cabinete de curiozități), "vizitate" în romanul-continuare
Kinderscenen by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11763_a_13088]
-
joc de calitatea informației pe care au furnizat-o abonaților. Guvernul Adrian Năstase și partidul de guvernămînt s-au bucurat la Radio România Actualități de un tratament preferențial care a mers pînă la distorsionarea informațiilor. La radio s-a practicat cenzura sistematic, iar acum Dragoș Șeuleanu face pe miratul, ca și cum el ar fi fost președinte la vreo asociație de bloc, nu la SRR. Dacă Dragoș Șeuleanu ar fi condus Titanicul, poate că n-am fi aflat nici azi de scufundarea sa
Confidențialitate pe bani publici by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11828_a_13153]
-
și vestul est. Curios cum pe bani venind din Occident se practică o perversitate extrem-Orientală! Dar să trecem. Important e că grupuscule tot mai bine organizate din societatea românească, excelent conectate la surse de finanțare externă, tind să instituie o cenzură mai contondentă decât pe vremea lui Ceaușescu. Atunci, de voie, de nevoie, te mai înțelegeai cu băiatul de la partid care-ți citea textele. Astăzi, ești amendat, pus pe liste negre, ostracizat cât ai zice pește. Nici nu ți-ai revenit
Site-uri pe centură by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11830_a_13155]
-
ireproșabile, desfășurate după toate regulile și principiile cunoscute. Nu fac parte dintre aceia care, fără un minim discernământ, văd automat lucrurile în negru. Avem bune ediții din opera multor scriitori. Unele, e adevărat, sunt afectate de ingerința blestematelor croșete, datorate cenzurii comuniste. Cu un efort suplimentar, situația e remediabilă. Nu e aici locul unui bilanț general al edițiilor critice (deși o astfel de analiză detaliată punct cu punct, caz cu caz, ar fi foarte necesară pentru a alcătui un program de
Ediții critice întrerupte by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12909_a_14234]
-
proporțiile extensiunii lui”, (pe care l-am semnalat și noi nu o dată din alte unghiuri!) și anume “atenuarea și erodarea spiritului critic în lumea tot mai încăpătoare a cărții”, în actualitate. Pe bună dreptate, consemnează efectele secundare ale eliberării de cenzură și anume invazia de cărți, reviste, ziare de toată mîna, oglindind o elasticizare excesivă a criteriilor, o inoportună “egalizare” a numelor. Sub pretextul concurenței oneste și al dorinței de-a sluji interesul public, a proliferat o producție mediocră dacă nu
Critică și liberalizare by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12978_a_14303]
-
de conjunctură, prea subiective și arbitrare pentru a avea efectul scontat”. Să precizăm că, în cel puțin egală măsură, trebuie apreciată emanciparea de conjunctură a unor judecăți care nu mai sînt aservite ideologiei, care nu se mai confruntă cu balaurii cenzurii instituționalizate. Cuvîntul de ordine firesc al criticii de după ’89 n-ar putea fi decît revizuirea. Surprinzător, confratele nostru se arată, conform unei scheme uzuale, de acord cu actul revizuirii în teorie, însă cît se poate de mefient cu acesta în
Critică și liberalizare by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12978_a_14303]
-
în mâinile lor șade viitorul. Din păcate, după părerea mea, în loc să dea un exemplu pozitiv tineretului din România, clasa politică dă un exemplu cât se poate de negativ și de acesta se leagă presa din Occident. IM: Înainte de ’89, din cauza cenzurii politice, comunicarea dintre România și restul Europei era inevitabil obstrucționată. Ce se întâmplă, însă, după ’89? Reușesc românii să se facă auziți din punct de vedere cultural? DD: Din păcate, nu se știe prea mult despre activitatea unor oameni din
Dennis Deletant: Accesibilitatea literaturii române în Anglia by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/12991_a_14316]
-
punct de vedere cultural? DD: Din păcate, nu se știe prea mult despre activitatea unor oameni din România care promovează cultura românească. Aș spune că nu numai în cazul României, ci și în cazul celorlalte țări postcomuniste s-a înlocuit cenzura politică cu un fel de cenzură, o cenzură a pieții. Mă gândesc că sunt foarte mulți editori de carte (în orașele de provincie și, bineînțeles, la București) care promovează operele literare ale principalilor scriitori români și le publică în condiții
Dennis Deletant: Accesibilitatea literaturii române în Anglia by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/12991_a_14316]