385 matches
-
acesteia susține că, prin conferirea ope legis în favoarea titularilor de drepturi de autor a dreptului de a solicita triplul unei sume pretinse ca prejudiciu cauzat, fără a fi obligați a demonstra în concret în ce a constat aceasta, fără posibilitatea cenzurării acestei sume, îngrădind părții adverse posibilitatea de a demonstra netemeinicia sau exacerbarea nejustificată a pretențiilor, cu încălcarea principiului reparației integrale a prejudiciului și a acordării despăgubirilor, textul de lege criticat reprezintă o încălcare a prevederilor art. 21 din Constituție. De
DECIZIE nr. 1.029 din 14 septembrie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 139 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/226835_a_228164]
-
6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Astfel, consideră că instanțele de judecată au obligația să soluționeze cauzele deduse judecății fără a condiționa accesul la justiție de achitarea unei taxe de timbru. De asemenea, susține că cenzurarea excepției de neconstituționalitate de către instanța de judecată, în virtutea art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 , reprezintă o îngrădire a accesului liber la justiție în materie de jurisdicție constituțională, singura instanță competentă în materia contenciosului constituțional fiind doar Curtea
DECIZIE nr. 865 din 16 iunie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 şi 20 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru şi ale art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/214246_a_215575]
-
lege criticat, ca atare, ci aplicarea acestuia, aspect care, potrivit art. 2 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 , excedează competenței instanței de contencios constituțional. Curtea Constituțională a statuat în repetate rânduri că nu intră în atribuțiile sale cenzurarea aplicării legii de către instanțele judecătorești, controlul judecătoresc realizându-se exclusiv în cadrul sistemului căilor de atac prevăzut de lege. În acest sens, potrivit art. 126 alin. (1) din Constituție, "Justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin
DECIZIE nr. 1.056 din 14 iulie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 86 din Codul familiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/214270_a_215599]
-
din 17 ianuarie 2007, și prin Decizia nr. 618 din 26 iunie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 596 din 29 august 2007, respingând criticile de neconstituționalitate. Cu acele prilejuri, Curtea a reținut că se solicita cenzurarea unei eventuale interpretări a dispozițiilor ce reglementează activitatea și competența Direcției Naționale Anticorupție, interpretare ce ar determina deturnarea scopului înființării și atribuțiilor specifice acestei direcții, extinderea nelegală a obiectului de activitate și a atribuțiilor sale, substituiri nelegale între organele judiciare
DECIZIE nr. 636 din 11 mai 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 13 alin. (1) lit. b) şi alin. (1^2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcţia Naţională Anticorupţie şi art. 13^2 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/223405_a_224734]
-
6) din Legea nr. 47/1992 , susține că acesta înfrânge prevederile constituționale ale art. 16, art. 21, art. 24 și art. 146 lit. d), precum și art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, deoarece cenzurarea de către instanța de judecată a unei excepții de neconstituționalitate reprezintă "o îngrădire la liberul acces la justiție în materie de neconstituționalitate, singura instanță competentă fiind Curtea Constituțională". Instanța de judecată apreciază excepția de neconstituționalitate ca fiind nefondată. Potrivit prevederilor art.
DECIZIE nr. 258 din 24 februarie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 şi art. 20 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, precum şi ale art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/208962_a_210291]
-
actelor [...] care încalcă dispozițiile sau principiile Constituției", alin. (3) al aceluiași articol stabilind că instanța constituțională "se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată [...]". Curtea Constituțională a statuat în repetate rânduri că nu intră în atribuțiile sale cenzurarea aplicării legii de către instanțele judecătorești, controlul judecătoresc realizându-se exclusiv în cadrul sistemului căilor de atac prevăzut de lege. În acest sens, potrivit art. 126 alin. (1) din Constituție, "Justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin
DECIZIE nr. 1.402 din 16 decembrie 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 7, art. 8 şi art. 53 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/208766_a_210095]
-
actelor [...] care încalcă dispozițiile sau principiile Constituției ", alin. (3) al aceluiași articol stabilind că instanța constituțională "se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată [...]". Curtea Constituțională a statuat în repetate rânduri că nu intră în atribuțiile sale cenzurarea aplicării legii de către instanțele judecătorești, controlul judecătoresc realizându-se exclusiv în cadrul sistemului căilor de atac prevăzut de lege. În acest sens, potrivit art. 126 alin. (1) din Constituție, "Justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin
DECIZIE nr. 709 din 5 mai 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 30 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/213973_a_215302]
-
competența materială a tribunalului de a judeca cereri de nulitate a unei societăți comerciale, contravin art. 124 alin. (2) din Constituție, deoarece este posibil ca aceiași judecători, delegați la oficiul pentru registrul comerțului, să fi îndeplinit anterior obligația de verificare, cenzurare și constatare a legitimității obiectului de activitate a acelei societăți comerciale și a conformității acestuia cu ordinea publică, pronunțând o încheiere de autorizare și înmatriculare. Apreciază că judecarea cererilor de nulitate este de competența curții de apel, aceeași instanță fiind
DECIZIE nr. 30 din 13 ianuarie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 56 lit. c), art. 57 şi ale art. 58 din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/207136_a_208465]
-
actelor [...] care încalcă dispozițiile sau principiile Constituției", alin. (3) al aceluiași articol stabilind că instanța constituțională "se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată [...]". Curtea Constituțională a statuat în repetate rânduri că nu intră în atribuțiile sale cenzurarea aplicării legii de către instanțele de judecată, controlul judecătoresc realizându-se exclusiv în cadrul sistemului căilor de atac prevăzut de lege. În acest sens, potrivit art. 126 alin. (1) din Constituție, "Justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și
DECIZIE nr. 542 din 13 mai 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 56 lit. c), art. 57 şi art. 58 din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/199518_a_200847]
-
Mai susține că "necondiționarea ridicării excepției de nelegalitate unui anumit termen încalcă securitatea și stabilitatea raporturilor juridice și a efectelor actelor administrative". Instanțele care au sesizat din oficiu Curtea Constituțională consideră, în esență, că textele de lege criticate fac posibilă cenzurarea legalității unui act administrativ unilateral cu caracter individual emis anterior intrării în vigoare a Legii nr. 554/2004 , presupunând aplicarea retroactivă a prevederilor acestei legi. Precizează că astfel este permisă "repunerea pe rolul instanțelor judecătorești, în mod repetitiv, fără limită
DECIZIE nr. 698 din 17 iunie 2008 referitoare la respingerea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 alin. (1) şi (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 şi ale art. II alin. (2) din Legea nr. 262/2007 pentru modificarea şi completarea Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/201531_a_202860]
-
prevăd dispozițiile art. 80 alin. (2) din Constituție. În al doilea rând, prin sesizare se tinde la crearea unei noi căi de atac extraordinare, nereglementată de lege, prin care să se repună în discuție hotărâri judecătorești definitive și irevocabile. Or, cenzurarea acestor hotărâri care au putere de lege, în virtutea principiului "res iudicata pro veritatae habetur", de către Curtea Constituțională, în temeiul prevederilor art. 146 lit. e) din Constituție, este inadmisibilă. În continuare, președintele Curții Constituționale dă cuvântul reprezentantului Camerei Deputaților, care solicită
DECIZIE nr. 838 din 27 mai 2009 referitoare la sesizarea formulată de Preşedintele României, domnul Traian Băsescu, privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între autoritatea judecătorească, reprezentată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de o parte, şi Parlamentul României şi Guvernul României, pe de altă parte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/213063_a_214392]
-
actelor [...] care încalcă dispozițiile sau principiile Constituției", alin. (3) al aceluiași articol stabilind că instanța constituțională "se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată [...]". Curtea Constituțională a statuat în repetate rânduri că nu intră în atribuțiile sale cenzurarea aplicării legii de către instanțele judecătorești, controlul judecătoresc realizându-se exclusiv în cadrul sistemului căilor de atac prevăzut de lege. În acest sens, potrivit art. 126 alin. (1) din Constituție, "Justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin
DECIZIE nr. 372 din 17 martie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 9 alin. (2) lit. d) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/212661_a_213990]
-
primului termen de judecată, partea care a atacat cu apel hotărârea nu numai că este privată de calea de atac a apelului, cât și de cea a recursului, ceea ce conduce la irevocabilitatea hotărârii instanței de fond, fără a exista posibilitatea cenzurării acesteia de către o instanță superioară." Consideră că este posibilă "o analiză a neconstituționalității unui text de lege doar cu privire la aplicabilitatea acestuia la anumite situații din practică." De aceea, solicită să se constate că, "prin aplicarea dispozițiilor de lege criticate la
DECIZIE nr. 769 din 12 mai 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 303 alin. 1, art. 302^1 alin. 1 lit. c) şi art. 306 alin. 1 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/212552_a_213881]
-
actelor [...] care încalcă dispozițiile sau principiile Constituției", alin. (3) al aceluiași articol stabilind că instanța constituțională "se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată [...]". Curtea Constituțională a statuat în repetate rânduri că nu intră în atribuțiile sale cenzurarea aplicării legii de către instanțele judecătorești, controlul judecătoresc realizându-se exclusiv în cadrul sistemului căilor de atac prevăzut de lege. În acest sens, potrivit art. 126 alin. (1) din Constituție, "Justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin
DECIZIE nr. 359 din 17 martie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2, art. 10 şi art. 20 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/212584_a_213913]
-
Constituție, a creat posibilitatea ca eventualele măsuri eronate luate de procuror să fie îndreptate de către procurorul ierarhic superior celui care a emis actul atacat. O atare reglementare nu aduce atingere liberului acces la justiție câtă vreme legiuitorul a asigurat posibilitatea cenzurării actelor procurorului de către instanțele judecătorești. În acest sens, prin Decizia nr. 777 din 1 iulie 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 584 din 4 august 2008, Curtea a statuat că dispozițiile art. 278^1 din Codul
DECIZIE nr. 1.223 din 18 noiembrie 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278 şi 278^1 din Codul de procedură penală şi ale art. 29 alin. (3) şi (6) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206738_a_208067]
-
actelor [...] care încalcă dispozițiile sau principiile Constituției", alin. (3) al aceluiași articol stabilind că instanța constituțională "se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată [...]". Curtea Constituțională a statuat în jurisprudența sa că nu intră în atribuțiile sale cenzurarea aplicării legii de către instanțele de judecată, controlul judecătoresc realizându-se, potrivit art. 126 alin.(1) din Constituție, "... prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege". Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit.
DECIZIE nr. 518 din 8 mai 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 116^2 din Legea nr. 84/1995 - Legea învăţământului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/199088_a_200417]
-
ridicată de Alexandru Stoiea într-un apel formulat în cadrul unui litigiu având ca obiect expropriere. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că prevederile de lege criticate sunt neconstituționale, întrucât, potrivit acestora, "instanța de judecată învestită cu cenzurarea operațiunilor de expropriere este oprită să verifice legalitatea și oportunitatea exproprierii și se poate pronunța numai asupra cuantumului despăgubirilor". Curtea de Apel București - Secția a IV-a civilă apreciază excepția ca nefondată, sens în care arată că textele de lege
DECIZIE nr. 1.566 din 6 decembrie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 22 din Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local, precum şi a legii în integralitatea ei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/238598_a_239927]
-
menționate în măsura în care cererea de reexaminare se soluționează de însăși instanța care a dispus măsura sancționatorie. Verificarea sancțiunii amenzii judiciare de către aceeași instanță care a dispus măsura sancționatorie suprimă dreptul părților la un recurs efectiv, întrucât nu există o posibilitate de cenzurare a hotărârii pronunțate de către o instanță superioară. Tribunalul Comercial Cluj consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, argumentele aduse în sprijinul ei de către autor fiind lipsite de temeinicie. Instanța arată că scopul dispozițiilor art. 108^1 alin. 1 pct. 1
DECIZIE nr. 1.419 din 20 octombrie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 108^1 alin. 1 pct. 1 lit. a) şi b) şi art. 108^5 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237525_a_238854]
-
din Codul de procedură civilă a dorit instituirea unei căi de atac particulare, care se califică ca fiind o cale specifică de retractare. Întrucât aplicarea amenzii constituie un incident procedural, ea va fi aplicată de către judecătorii învestiți cu acțiunea principală. Cenzurarea încheierii de stabilire a amenzii de către instanța care a dispus sancțiunea este firească, deoarece aplicarea amenzii nu implică o judecată de fond. Dacă cererea de reexaminare este admisă ca urmare a constatării faptului că sancțiunea a fost aplicată fără temei
DECIZIE nr. 1.419 din 20 octombrie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 108^1 alin. 1 pct. 1 lit. a) şi b) şi art. 108^5 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237525_a_238854]
-
prezent trimiterea, desigur, vizează Legea nr. 263/2010 . În fine, Curtea reține că art. 53 din Constituție nu are incidență în cauză din moment ce nu există nicio încălcare a vreunui drept sau libertăți fundamentale. Nu în ultimul rând, Curtea reține că cenzurarea modului în care casele județene de pensii au înțeles să recalculeze pensiile speciale și, implicit, a deciziilor de recalculare emise în temeiul Legii nr. 119/2010 ține de competența instanțelor judecătorești. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146
DECIZIE nr. 1.285 din 29 septembrie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor şi, în special, ale art. 1 lit. f) şi art. 3 din lege. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236751_a_238080]
-
30 august 2011, Curtea a constatat, din analiza prevederilor art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008 , că acestea permit instanței de contencios administrativ ca, în cadrul acțiunii în constatare cu care a fost sesizată, să procedeze la cenzurarea "Notei de constatare" și să uzeze de toate mijloacele procedurale în cadrul procesului, pentru stabilirea adevărului. A proceda în mod contrar ar echivala cu încălcarea principiile generale de drept, în temeiul cărora instanța de judecată administrează dovezi care să ducă la
DECIZIE nr. 1.416 din 20 octombrie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 lit. b) teza întâi din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236837_a_238166]
-
nr. 47/1992 , pot face obiectul controlului de constituționalitate pe cale de excepție numai legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau ordonanțe. În consecință, controlul constituționalității actelor normative emise de autoritățile administrației publice centrale nu este de competența Curții Constituționale, cenzurarea eventualei nelegalități a acestora revenind instanțelor judecătorești. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
DECIZIE nr. 1.034 din 14 iulie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 din Legea nr. 26/1990 privind registrul comerţului şi ale art. 3 din Normele metodologice nr. P/608-773/1998 privind modul de ţinere a registrelor comerţului şi de efectuare a înregistrărilor, emise de Camera de Comerţ şi Industrie a României şi de Ministerul Justiţiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235292_a_236621]
-
personale cu acesta trebuie să se exercite în condițiile stabilite prin hotărârea judecătorească și în conformitate cu cerințele legii. În cazul ieșirii din țară a cetățeanului român minor, organele poliției de frontieră aplică dispozițiile Legii nr. 248/2005 , nefiind vorba despre o cenzurare a unei eventuale hotărâri judecătorești. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29
DECIZIE nr. 394 din 24 martie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 30 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/232417_a_233746]
-
cererea unei părți de constatare a nulității absolute a unui titlu de proprietate obținut în baza Legii fondului funciar nr. 18/1991 . În motivarea excepției de neconstituționalitate se apreciază că excepția de neconstituționalitate invocată este întemeiată și se arată că cenzurarea, din nou, antitetic, a dreptului de proprietate al uneia dintre părțile unui litigiu, ulterior stabilirii, fie pe cale administrativă, fie pe cale judecătorească a aceluiași drept în favoarea acestei persoane, contravine dispozițiilor art. 44 alin. (1) și (2) din Constituție, potrivit cărora "proprietatea
DECIZIE nr. 830 din 23 iunie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 din titlul VII al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/234897_a_236226]
-
judecată are competența ca, pe baza probelor existente la dosarul cauzei, să stabilească calitatea de persoană îndreptățită să solicite retrocedarea imobilului, potrivit reglementărilor cuprinse în ordonanța criticată. Curtea Constituțională a statuat în repetate rânduri că nu intră în atribuțiile sale cenzurarea aplicării legii de către instanțele judecătorești, controlul judecătoresc realizându-se exclusiv în cadrul sistemului căilor de atac prevăzut de lege. În acest sens, potrivit art. 126 alin. (1) din Constituție, "Justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin
DECIZIE nr. 820 din 21 iunie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (1) şi (11) şi art. 3 alin. (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din Rom��nia, precum şi a prevederilor acestei ordonanţe în ansamblul său. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/234978_a_236307]