404 matches
-
bine. ― Alte vremuri erau pe-atunci, conașule! zise Vasile Zidaru. ― Am fost robi, boierule! strigă iar Marin Stan. Luați-ne iar în robie, că poate așa o fi mai bine de noi! ― Ba v-ați învățat să umblați numai cu cerșitul! strigă Miron Iuga, enervat puțin de stăruința țăranilor. ― D-apoi noi ne-am tot rugat și ne rugăm, că atâta putere avem, făcu foarte umil Lupu Chirițoiu. Cu rugămințile nădăjduim și noi să dobândim mai multă milă! Văzând străfulgerările flămânde
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
alături. Potrivit judecătorilor Curții de Casație, acuzația de sclavie nu poate fi reți nută împotriva mamei, pentru că aceasta nu face parte dintr o bandă de exploatare a mino rilor, ci „cerșea pentru că este săracă”. În plus, ea nu ieșea la cerșit decît în cursul dimineții, între 9 :00 și 13 :00, acordînd astfel un minimum de libertate copilului. Judecătorii Curții de Casație au decis că mama nu poate fi acuzată decît, eventual, de rele tratamente aplicate copilului. Justiția nu poate „penaliza
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
comportamente care intră în tradiția culturală a unui popor”. Această știre de presă a făcut ceva valuri zilele trecute, apoi a fost înghițită de mareea alegerilor. Problema rămîne însă, ba chiar este o problemă delicată și dincolo de cazul concret al cerșitului romilor. Justiția nu se poate amesteca deci în „comportamentele care intră în tra diția culturală a unui popor” ! Mai prudent, Vaticanul sugerează că cerșitul este un „drept uman”, nu unul „cultural” : „A cerși este un drept uman fundamental pentru cei
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
mareea alegerilor. Problema rămîne însă, ba chiar este o problemă delicată și dincolo de cazul concret al cerșitului romilor. Justiția nu se poate amesteca deci în „comportamentele care intră în tra diția culturală a unui popor” ! Mai prudent, Vaticanul sugerează că cerșitul este un „drept uman”, nu unul „cultural” : „A cerși este un drept uman fundamental pentru cei cărora le este foame și frig. Adevăratul sărac are dreptul să încerce să găsească o bucată de pîine și să ceară ajutorul aproapelui său
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
frig. Adevăratul sărac are dreptul să încerce să găsească o bucată de pîine și să ceară ajutorul aproapelui său”, a declarat cardinalul Renato Martino, responsabilul Vaticanului pentru justiție și imigranți. Problema este deci mai degrabă atașarea unui comportament (în speță, cerșitul) unei anumite culturi ca practică tradițională a acesteia și exonerarea lui în virtutea particularității sale. Dreptul la diferență, desigur, dar reprezentanții romilor din România au fost primii care au refuzat atribuirea unei astfel de diferențe propriei lor etnii... În urmă cu
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
trăiască în puf și în îndestulare (ghilimelele le-am pus deoarece nimic nu este întâmplător și cei care au probleme financiare sunt așa din anumite motive care nouă de obicei ne scapă). Este adevărat că sunt unii care fac din cerșit o adevărată afacere dar și ei își vor primi plata lor. Rugați-vă eventual îngerilor înainte de a da de pomană (când vă hotărâți să o faceți) să vă indice sau să vă ajute să întâlniți persoana care chiar are nevoie
Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare =. In: Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare by Dan Alexandru Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/545_a_749]
-
i-ar fi putut oferi, se retrase, și-și văzu de drumul său. Trecură, mulți și mulți, alții, și-i deteră, care bani, care de-ale gurii, umplându-i-se, aproape, coșul din nuiele de mladă cojite. Omul nostru de la cerșit, având un oarecare răgaz, fu cuprins de meditații. Precum văd, și astăzi, îmi merge bine. Este o zi bogată. Și, să mai îmi spună, cumnată-miu, că, a cerși, este și rușinos și ineficient. Pe dracu. Prostul naibii. Dacă nu
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
aleg eu pielcele, îl pofti cel’lalt. Amândoi începură să tacă moșnegește. La o răscruce ne-am despărțit. Mulțumindu-le de tovărășie, ei mi-au răspuns cu cuviință : - ...Și nu bănuiți ! UN REVOLTAT Ocupațiile lui Neculai stau în meditație și cerșit. De pe banca din fața haltei se scoală un om cu chipul îmblânzit de hodină ; uneori cere de pomană ; alteori propovăduiește mântuirea sufletelor. Tuleie de păr galben îi frăgezesc obrajii. De sub borul ciupit al pălăriei răsar câteva smocuri spălăcite. Privirile sale sunt
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
întregi de triburi au dispărut pentru că au consimțit să negocieze cu albii. Alte triburi, ca huanga, au devenit șlehte de „semi-cerșetori-semi-tâlhari“, care agonizează lent... Nu mai au nici mândrie, nici libertate, nici spirit de trib. Cei care nu umblă cu cerșitul prin împrejurimile Misiunilor au sfârșit ca mici pungași prin taberele minerilor sau jefuitori de ferme - clătină din cap, convins. Nu. Yubani-i nu vor cădea niciodată în capcana asta. — Nu e vorba de nici o capcană. Și nu au nimic de făcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
un fel elegant de a da bir cu fugiții. Ia spune‑mi, dacă vezi RĂul umflându‑se În pene, ce faci ? Treci mai departe ? SĂ vezi, de pildă, niște monștri de părinți care Își ciuntesc copilul ca să‑l trimită la cerșit. Nicidecum, spuse Teo Haiduc, zâmbind pentru prima oară. Nu te poți lipsi de război așa cum nu te poți lipsi de apă și de foc. Dacă răul se Înmulțește, cei aflați În suferință trebuie salvați. Însă atunci când te lași pradă emoțiilor
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
democrație, ecologie, minorități și probleme sociale. la ora actuală trebuie să te axezi numai pe asemenea teme dacă vrei să obții vreo finanțare. — Trăiască businessul ! spuse Catinca. Ai Înțeles ? Totul se reduce la produse culturale. Te duci cu proiectul la cerșit spon sorizări sau faci aport ca să obții finanțări. Din două rele ce să alegi ? Adina Dabija 88 — Eu aș alege graffitiul, am spus eu. — Cum adică ? — Arta anonimă, pe ziduri. Un strat gros de graffiti pe toate aceste galantare cu
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
un fel elegant de a da bir cu fugiții. Ia spune-mi, dacă vezi Răul umflându-se în pene, ce faci ? Treci mai departe ? Să vezi, de pildă, niște monștri de părinți care își ciuntesc copilul ca să-l trimită la cerșit. — Nicidecum, spuse Teo Haiduc, zâmbind pentru prima oară. Nu te poți lipsi de război așa cum nu te poți lipsi de apă și de foc. Dacă răul se înmulțește, cei aflați în suferință trebuie salvați. Însă atunci când te lași pradă emoțiilor
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
democrație, ecologie, minorități și probleme sociale. La ora actuală trebuie să te axezi numai pe asemenea teme dacă vrei să obții vreo finanțare. — Trăiască businessul ! spuse Catinca. Ai înțeles ? Totul se reduce la produse culturale. Te duci cu proiectul la cerșit spon sorizări sau faci aport ca să obții finanțări. Din două rele ce să alegi ? — Eu aș alege graffitiul, am spus eu. — Cum adică ? — Arta anonimă, pe ziduri. Un strat gros de graffiti pe toate aceste galantare cu cotlete apetisante de
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
și de zeama doar pe jumătate nimerită, să-i caute mereu cărți noi și să netezească marginile umezite ale paginilor. De aceea, nu crâcnise atunci când Golea îl proptise, deunăzi, pe căruțul cu rulmenți și îl lăsase în fața magazinului Cocor, la cerșit. Se bucura de fiecare bănuț pe care trecătorii i-l strecurau în tolba atârnată de gât, gândindu-se că asta îi face ei viața mai ușoară. De aceea se bucura acum pentru mirosul înțepător și dulceag, în același timp, al
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
și îi unse, cu băgare de seamă, tălpile care se lățeau direct din coapse. — Ești numai o rană, șopti fata. Nu poți să stai toată ziua pe scândura aia... O să-i spun lui Golea să nu te mai trimită la cerșit. Lasă, nu-i spune... O să mă obișnuiesc, se bătătorește. Îl întoarse de pe o parte pe alta și îl înfășă. Apoi îl trase din nou cu scaunul lângă masă. Îi arătă coperta cărții și el încuviință. I-o puse în față
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
capul nostru nu suntem... reluă Fane. Și condica n-o semnezi, dar, dacă trece pe-aici și nu te găsește... — Ce-o să-mi facă ? — Îți ia autorizația... Costică Ologu sări pe loc, ca și cum puțin i-ar fi păsat. — Autorizația ? Pentru cerșit ? N-am nicio autorizație... — Ba ai, spuse la fel de calm Fane Chioru. Fiecare dintre noi are o autorizație, dar nu-și dă seama. Decât când i-o ia. Așa că mai bine stai liniștit și vezi-ți de treabă, că sperii clienții
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Chioru. Am și uitat de când n-am mai auzit vorba asta... La urma urmei, nici nu știi cine e mai vrednic de milă. ăla care dă sau ăl’ de cerșește... ? — ăla care dă, îl lămuri Ologu, are și el de cerșit de la altul. Și apoi : Dacă stau bine și mă gândesc, suntem o gașcă nu chiar de colea. Nu-ți sare banul din buzunar la olog, dai de ciung. Și încă ce ciung, a-ntâia ! Nu-ți place nici de ciung
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
trudit, cu ochii în jos. Abia când ușa se deschise năprasnic, privirile li se întâlniră, cu o spaimă care nu mai lăsa loc lacrimilor. Ce caută ăsta acasă ? răcni Golea. Nici măcar nu s-a întunecat ! De ce nu ești, mă, la cerșit, unde te-am trimis ? — L-au bătut, șopti Melania. L-au călcat în picioare... Golea abia atunci se uită la el cu mai multă atenție. Dar privirile îi trecură repede peste rănile de pe obraz și buzele care începuseră din nou
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
spuse Golea. Mergem noi să-i luăm. — Cum vreți... Poștașul se opri în prag. Unde-i Coltuc ? întrebă. — Dincolo, răspunse iute Golea. Da’ ce treabă ai tu ? — E bine așa, mai spuse poștașul, ieșind. Să nu-l mai trimiteți la cerșit... Poți fi sigur de asta ! strigă Golea în urma lui, trântind ușa. Privi pe fereastră, până se încredință că poștașul ieșise pe poartă. Numără banii pe îndelete. — Uite unde era tolba... râse, îndesând banii în buzunar. Apoi se răzgândi și aruncă
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
comportamentului zilnic, la un nivel corespunzător traiului decent, în rând cu al sătenilor români, alături de care au conviețuit sute de ani. Ei au rămas cu vechea lor mentalitate, aceea de a munci puțin și a trăi de azi pe mâine. Cerșitul la săteni cu ocazia sărbătorilor ori a diferitelor prăznuiri a rămas până azi o practică a vieții lor, excepție făcând doar 2-3 familii în ultimul timp. Și, ca să se înțeleagă și să se interpreteze corect această realitate, în sensul de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
între copiii de diferite vârste, careși caută locul într-o ierarhie bazată pe pumn și fugă. Asta când nu se spurcă pe întrecute cei bătrâni, adică țiganii între 17-50 de ani. Bătrâni de adevăratelea și neputincioși nu se prea văd, cerșitul fiind o "meserie" grea îmbinată cu furtișagul și turnătoria. Oricum, cei mai hoți și mai răi sunt cetățeni ai Madridului, Parisului, Romei (ș.a.) cu acte în regulă. Doar suntem în U.E. Seara, copiii aceștia "amestecați" mai întemeiază câte un joc
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
costume impecabile fără nici o scamă care să le strice aspectul, cu ochelari din aceia „supărați" de boss, cu pas elastic și cu glas sigur, nu miorlăit și milog, ca a unui cerșetor de rând. Acesta are propria lui metodă de cerșit: "El coboară dintr-un jeep BMW negru, spălat, lustruit și dichisit, cu număr neapărat de București, ca să ia ochii prostului, și-ți spune o poveste complicată, dar perfect credibilă, cu un drum la Vatra Dornei și niște carduri care nu
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
deodată să murim! eu m-am schimbat În zdrențe de nebun, am luat un chip Că-l detestau și cîinii; -n acest strai Tata-mi găsii, cu sîngerînde-inele, Far' nestemate, de curînd; și i-am fost ghid, L-am dus, cerșit-am pentru el, l-am consolat; Nicicînd lui o, păcat! m-am dat pe față, Pîn-adineauri, cînd m-am înarmat; Nesigur, dar sperînd izbînda-aceasta, Să mă binecuvînte i-am cerut, și-ntreg I-am spus pelerinaju-mi; frînta, inima-i, Prea
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
și cu gâtul prins în lanțuri, deținutul era târât în public de către dorobanțul de pază care mergea călare. Popasurile se făceau prin cârciumi, unde gardianul și osânditul petreceau împreună, pe cheltuiala acestuia, care, la rându-i, își procura banii din cerșitul prin piețele și ulițele pe care era purtat. În condițiile amintite, istoria bolnavilor mintali în Moldova se confundă, până la un punct, cu istoria penitenciarelor. Într-adevăr, unele instituții de asistență corecțională, de resortul psihiatriei, pot fi identificate retrospectiv numai prin
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Peste 4 ani, ele au fost desființate. Nu avem suficiente informații, până acum, despre aceste case. Aflăm doar dintr-un raport al vornicului Anastasie Panu către Grigore Ghica, Domnul Moldovei, că viața acestor nenorociți era îngrozitoare. Ziua erau mânați la cerșit, iar noaptea dormeau "la butuc". Un început de reformă, schițat sub domnia lui Grigore Ghica (1849-1856), a fost proiectul efectuat de vornicul Anastasie Panu și de specialistul penalist, angajat în acest scop, francezul Ferdinand Dodun des Perrières. Proiectul a fost
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]