737 matches
-
care au trecut ca arendator a crăeștii fabrici de hârtie de la Roșcani (Roskany), pre care au reformat-o după sistema cea mai nouă. Asupra tuturor acestor arătări, iscălitul poate înfățoșa vrednice de credință documenturi. În urmarea întâmplătoarelor păgubiri ce au cercat iscălitul și în nădejdea ca să poată prin a<le> sale iconomice, tehnice și montanistice cunoștințe afla un folos mai mare în aceste Prințipaturi, s-au înduplecat iscălitul a-și lăsa patria; fiindcă iscălitul, pe lângă direcția fabricilor, au căutat și iconomia
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
tău ne farmecă Cu chipul sau cel dulce; Ca fluturul sub auru-i, El sub cosița luce. Da tu-l privești și lacrima În gene-ți strălucește... O, spune, muma tânăra! Ce cuget te răpește? Când ochii mei îl căuta, Eu cerc durere-amara, Gândind ca-n cursul anilor Va fi rob el in tară! Martie de Lucian Blaga Din caier încâlcit de nouri toarce vântul fire lungi de ploaie. Flușturatici fulgi de nea s-ar așeza-n noroi, dar cum li-e
DARURI ŞI GÂNDURI PENTRU MAMA by Lenţa Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/1153_a_2221]
-
osare: la stessa Venere aiuta i forti. Ella favorisce îl giovane che tentă una nuova soglia O la ragazza che solleva îl chiavistello della sua porta] Celor puternici le dă Venus, chiar ea ajutor. Ea îl ajută pe tânăr, de cearcă el noile praguri, Ea, de zăvorul dințat fata-l întoarce la uși. Ovidiu i-a oferit în Ars amatoria (1.665-666,669-670,673-678) o puternică descriere a folosirii violenței în iubire și a modului în care iubita este câștigată prin
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
1504, în BCFPt, FF, C 225 (textul a fost publicat în Salvi, Historie, III, p. 54), în care autorul pistoiez povestește cum un florentin deosebit de bogat i-a spus în timpul mișcărilor dintre anii 1499-1502 "che lui nella sua gioventù haveva cerca buona parte del mondo, et che mai non haveva trovato îl più bel paese del nostro piano et coste di Pistoia, et che queste cose et noștri disordini l'havevono aspettati cento anni, [...] accioché le nostre possessioni cadessino loro în
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
și în același timp ca justificare ultimă a existenței. Arta poetică care deschide cartea îl înfățișează pe poet ca fiind un „pescar de vorbe”, pe care, „pândar” neobosit al cuvintelor, el le cheamă: „Pescar de vorbe, le-amăgesc în mreji, / Cercându-le sfios cu înțelesuri”. „Copil de suflet” al vorbelor, poetul nu își poate găsi un rost în ordinea practică a lumii (Pe lumea-n treacăt), tot ce poate face sunt jocuri de vorbe, adică „mai nimic” (Numai el). În ordine
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288456_a_289785]
-
capul gol, cu o cămășuță și cu izmănuțe până la genunchi. Odată, când m-am dus la scăldat cu băieți mai mari ca mine, care știau să înoate, am mers la apă adâncă. Am intrat și eu în apă, și tot cercând cât de adâncă este apa, am alunecat de pe un prag de pământ de sub apă și m-am dus la fund. M-am și văzut înecat. în apă am deschis ochii, am văzut pragul de pe care alunecasem, m-am prins cu
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
clasei din care face parte: „Un director nu se comportă astfel.”; b. introducerea „obiectului” denumit de substantiv în procesul de cunoaștere, realizând prima treaptă, a detașării, în acest proces: „Și pe câmpul gol el vede un copil umblând desculț/Și cercând ca să adune într-un cârd bobocii mulți” (M. Eminescu, I, 83), „Când l-aude numai dânsul își știa inima lui,/Căci copilul cu bobocii era chiar copilul lui.” (M. Eminescu, I, p. 84) Determinarea maximă semnifică detașarea unui obiect din
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Călinescu) • atribut: „Nu se poate condamna îndeajuns năzuința de a considera genurile ca formule sacrosancte...” (L. Rusu) • complement (direct, indirect etc.) „...În tihnă și în răgaz poți revizui cu privirea toate acele chipuri femeiești, care în zadar se par că cearcă a se ascunde sub negrele lor camelauce.” (C. Hogaș) Realizează aceste funcții sintactice întocmai ca substantivul: fără prepoziție, complementul direct, sau cu prepoziții, atributul și circumstanțialele. În realizarea funcției de atribut cea mai mare frecvență o are, ca și în
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
generează, indiferent de funcția pe care el însuși o realizează: • complement, în baza tranzitivității: „Pământul e-o moară deșartă / Cu larve cerșind-adăpost.” (T. Arghezi) • circumstanțial: „Știe oare ea că poate ca să-ți dea o lume-ntreagă, C-aruncându-se în valuri și cercând să te-nțeleagă Ar împlea a ta adâncime cu luceferi luminoși?” (M. Eminescu) • complement de agent, în baza dezvoltării sensului gramatical pasiv: A plecat imediat, fiind urmat de toți. Gerunziul verbelor copulative participă la realizarea diferitelor funcții sintactice prin constituenți
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cîteva decenii) a fost unul din cei care au dat un nou sens pedepselor și închisorii. A interzis dreptul preoților și călugărilor de a judeca, dar a dat închisorii monahale un nou sens, modern chiar și pentru vremurile noastre: "să cerce a alina durerea, pre goi să-i îmbrace, flămînzii să-i sature, bolnavii să-i caute, pe cei din temniță să-i cerceteze cu milă"246. "De ocară pentru fața noastră este a-i silnici pre ocnași, căci Domnul pre
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
și noi răsplată vom avea în ceruri." "Căutați dară cu dragoste și cumsăcade să vă purtați cu ei și nu-i mai căzniți și voi cu netrebnice chinuri." "Ascultători poruncilor lui Hristos, să vă milostiviți și cu dumnezeiască rîvnă să cercați sufletul lor a-l îndrepta, căci ce puteți voi cu înțelepciune repara, armașii și slugile lor nicicînd nu vor putea face, căci aceștia par plămădiți dintr-o sămînță mai rea decît tîlharii cei mai smintiți." " Cînd fiare puneți tîlharului, cercați
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
y ese alma es el objeto fundamental de mi búsqueda. Porque me interesa la condición humana y la condición solo se puede indagar hoy y aquí. La única posibilidad de alcanzar la universalidad es ahondando en lo que tenemos más cerca". 130 Ernesto Sábato, La cultura en la encrucijada nacional, p. 82: "Borró el asfalto de una manotada/ la vieja barriada que me vio nacer...". 131 Idem: "Yo te evoco, perdido en la vida/ y enredado en los hilos del humo
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
porană. De altfel, astai copilăria. Copiii nau cretinismul beat și serafic pe care lil atribuie literatura confecționată în cofetării. Realitatea există pentru copii mai violent decât pentru omul matur, blazat de ea. Copilul no evită, o înfruntă mereu. Omul matur cearcă so uite, să scape de ea, copilul o caută, o caută și în povești. Dar realitatea conține, pentru copii, miracolul inexistent pentru omul matur. Dacă scaunul de lemn din biroul omului matur ar înflori deodată, supunânduse poruncii de primăvară a
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
exemple din text, două trăsături ale genului epic. 9. Comentează, în 60-100 de cuvinte, următoarea secvență din textul dat: Realitatea există pentru copii mai violent decât pentru omul matur, blazat de ea. Copilul no evită, o înfruntă mereu. Omul matur cearcă so uite, să scape de ea, copilul o caută, o caută și în povești. Dar realitatea conține, pentru copii, miracolul inexistent pentru omul matur. SUBIECTUL al IIlea (30 de puncte) Scrie un text de tip argumentativ de 150-300 de cuvinte
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
întrupări fulgurante ale absolutului care nu alungă suferința, ci o presupun. ÎNCHEIERE În concluzie, apare evident faptul că aceste personaje, obsedate de cunoașterea sinelui și cu noaș terea lumii, trăiesc iubirea ca experiență a sacrului și ca magie. Ei în cearcă săși or doneze epic (jurnalul lui Allan și romanul personajului auctorial), liric sau filozofic (creațiile lui Maitreyi) experiențele trăite, pentru a afla răspunsuri la întrebări grave despre sensul existenței. Prin sinceritatea absolută, prin trăirea devastatoare și prin autenticitatea confesiunii, se
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
fie ofrandă și laudă Dumnezeirii - în transcrieri vehemente ale suferinței și derelicțiunii: „Tare sunt singur, Doamne, și pieziș!” Așteptarea răzvrătită, reproșul aduc Psalmii aproape de amarele tânguiri ale lui Iov. Specific argheziene sunt și accentele de trufie provocatoare, rivalitatea cu Atotputernicul: „Cercasem eu, cu arcul meu,/ Să te răstorn pe tine, Dumnezeu!” Totuși, ieșirea din seria comună a ispitelor „ușoare și blajine”, spre încercarea ultimă, este aleasă pentru a da o forță de șoc mai mare supunerii: „Ți-am auzit cuvântul zicând
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
a lucrărilor elaborate în limba rusă, aducându-le la forma definitivă. Împreună cu altele, concepute în graiul natal, le-a tipărit la Cernăuți cu ajutorul cuscrului său, Silvestru Morariu-Andrievici, străduindu-se, după pilda tatălui, să continue tradiția culturii românești în Bucovina („Eu cercai cu lira mea poetică să vorbesc limba patriei, să dezmierd acel odor scump, cum mama română mă dezmierda...”). Regele Carol I i-a conferit, în 1895, Medalia „Bene Merenti”. Parvenitismul social ori contradicția dintre generația vârstnicilor, apărători ai datinei, conducându
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289846_a_291175]
-
București, 1955; Prețul tăcerii, București, 1957; O fată din cele multe, București, 1958; Timișoara, București, 1961; Pagini pentru ochii limpezi, București, 1965; Aventură în lumea albastră, București, 1966; Uluitoarea transmigrație, București, 1968; Privind cinematografic, București, 1970; Misterioasa sirenă, București, 1972; Cerc și dragoste, Timișoara, 1973; Descoperirea de sine, Timișoara, 1976; Ghiozdanul cu surprize, București, 1977; Povești din degetar, Timișoara, 1978; Stăpânul soarelui, Timișoara, 1982; Fata din tren, București, 1984; Fântână cu apă vie, Timișoara, 1985; Inimi în primejdie, București, 1985; O
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289639_a_290968]
-
insistente și slujbele care pot contracara răul oricât ar fi el de puternic. Dumnezeu este atotputernic și prin rugăciune putem învinge totul. „ Și mi-i spune-atunci povești Și minciuni cu-a ta guriță, Eu pe-un fir de romaniță Voi cerca de mă iubești... (Mihai Eminescu) 6. Nunta tradițional-țărănească de la Hudești Horele din satele comunei, clăcile, șezătorile, hramurile, balurile și în ultimul timp discoteca la care participau și participă flăcăii și fetele mari au fost și sunt prilejuri de cunoaștere reciprocă
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
merinde pe care femeia, grijulie, i-o pregătise de cu seară, și ieși în cerdac. Pentru o clipă se uită spre soare și avu impresia că se privesc ochi în ochi. Simți că i se înmoaie orice răutate din sufletul cercat de greutăți. Se așeză pe prispă de unde aruncă grăunțe pentru orătăniile care se s-au pus pe ciugulit. Apoi, se îndreptă spre grajdul cam dărăpănat unde doi boi bălțați adăstau. Rumegau leneși pentru a-și sătura foamea din mâna de
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
punct de vedere strict sistematic, nu are suficiente argumente pentru a da seama de nivelurile inferioare ale cunoașterii, cele care implică speciile sensibile, imaginile și speciile inteligibile. Soluția pe care o avansez este următoarea: având în minte că Toma în cerca să realizeze o sinteză între gândirea aristoteliciana și cea augustiniana, n-ar mai trebui să existe, pentru lectorul și interpretul de secol XXI, un disconfort intelectual provocat de faptul că, în operele de maturitate cel putin, Toma avansează un model
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
nelle tipologie comportamentali di una tradizione letteraria sana e forțe, così come è stată descritta da Harold Bloom, secondo cui ogni nuovo poeta è afflitto, all'inizio della carriera, da quella patologia malinconica chiamata l'angoscia dell'influenza, della quale cerca di liberarsi attraverso assimilazione e ribellione contro coloro che lo precedettero: per vincere Leopardi bisognava accogliere la sua lezione affermava l'ermetico. Nonostante la contestazione del modello i verși di Quasimodo și possono inquadrare, per la frequenza degli echi e
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
Era conforto / questo suon, mi rimembra, alle mie notti (...) Qui non è cosa / ch'io vegga o senta, onde un'immagin dentro / non torni, e un dolce rimembrar non sorga (Le ricordanze). 279 A notte, șui sedili / stavo supino în cerca della quiete, / e gli occhi con rette e volute di spirali / univano le stelle / che seguivo da bambino / disteso șui ciottoli del Platani (I ritorni); odore di frutta secca șui graticci; mamma, în un angolo în penombra; la parabolă del
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
m'accompagna / s'allontana nell'aria, / onda di suoni e amore; (...) Aspro è l'esilio, (...) tacito passo nel buio / dove mi hai posto / amaro pane a rompere (Vento a Tìndari). 328 Piazza Navona, a notte, șui sedili / stavo supino în cerca della quiete, / e gli occhi con rette e volute di spirali / univano le stelle, / le stesse che seguivo da bambino / disteso șui ciottoli del Platani / sillabando al buio le preghiere. (I ritorni). 329 Talor m'assido în solitaria parte, / sovra
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
terra); Tìndari, mite ți șo / fra larghi colli pensile sull'acque / dell'isole dolci del dio, / oggi m'assali e ți chini în core (Vento a Tìndari). 356 Per me l'isola è oră nella mitologia, vă alla derivă în cerca del suo spazio preciso sulle acque, Salvatore Quasimodo, Sibilla Aleramo, A Sibilla, Rizzoli, Milano, 1983, p. 89. 357 Poi le terre posavano / șu fondali d'acquario / e ansia di noia e vită d'altri moți / cadeva în assorti firmamenti (Verde
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]