38,855 matches
-
volumul VI se reamintește că întreaga ediție va avea în final 20 de volume. Deci, prin cele șapte apărute (I-VI și XI) s-a realizat o treime din proiect. În proiectul inițial au fost cuprinși, de fapt, 54 de cercetători și alți oameni de cultură (ca de pildă Andrei Pleșu, dar și Eta Boeriu, Ștefan Aug. Doinaș, Vasile Drăguț, aceștia din urmă trecuți între timp în lumea celor drepți), în intenția de a realiza comentarii din perspective multiple: ,ar fi
Filologie savantă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11479_a_12804]
-
fără a mai fi însoțit de un studiu introductiv special despre Cartea lui Iosua Navi, Cartea Judecătorilor și Cartea Ruth, pe care le editează. Fiecare volum este prevăzut cu o vastă ,Bibliografie", indicând baza de documente și de referințe a cercetătorilor. Nota asupra ediției explică principiile transcrierii textelor, printr-o riguroasă și ingenioasă metodă interpretativă, ce se desparte categoric de mai vechea metodă a unei simple transliterări. Grafiile chirilice au suferit astfel o transpunere în grafie latină, modernă, fluentă și - ceea ce
Filologie savantă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11479_a_12804]
-
singur. Urmează în fiecare volum o secțiune de note, aparatul critic propriu-zis al textelor, unde sunt înregistrate greșelile de tipar sau de copiere, repetițiile, corecturile făcute de copiști, adaosurile, comentariile marginale ale copiștilor. Cum e normal, notele sunt redactate de cercetătorii care au transcris textele, din dorința maximei fidelități față de surse. Secțiunea de comentarii este redactată și la volumul VI și la volumul XI de către Elsa Lüder, Paul Miron și Gustavo-Adolfo Loria-Rivel, adică de partea germană. E spațiul de desfășurare a
Filologie savantă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11479_a_12804]
-
Catehismul calvinesc. Pentru inițiați, surprizele de a afla detalii despre istoria unui cuvânt românesc sunt nelimitate. La sfârșitul fiecărui volum, printr-un efort tehnic suplimentar demn de toată lauda, există fotocopii ale ,Manuscrisului 45" și ale ,Manuscrisului 4389", astfel încât alți cercetători le pot consulta sau pot verifica transcrierile făcute în această ediție. Înțelegem de ce autorii ediției țin să mulțumească în mod special Editurii Universității ,Al. I. Cuza" din Iași pentru investiția financiară excepțională care a făcut posibilă apariția acestei lucrări. Termenii
Filologie savantă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11479_a_12804]
-
de fondanieni devotați, cum sunt Monique Jutrin, autoarea unui eseu monografic și a numeroase alte studii despre scriitor, și Michel Carrassou, care deține drepturile de moștenitor al lui Fondane. Acestora li s-a adăugat după 1990, printre devotați, Petre Răileanu, cercetător competent al interferențelor dintre avangarda română și cea franceză. În România, B. Fundoianu/Fondane beneficiază, de asemenea, de comentatori și editori atașați memoriei scriitorului, de-ar fi să-i amintim numai pe Mircea Martin, Ion Pop și Geo Șerban. Nefericirea
Libertatea spiritului creator by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11497_a_12822]
-
și Norman Russell în Introducere la cartea sa apărută nu demult 4, învățătura despre îndumnezeire nu s-a bucurat îndeajuns de cuvenita atenție a teologilor, ci conceptul în sine a fost tehnicizat, fiind folosit doar în medii monahale și de către cercetătorii patristici. De asemenea, Peter Bouteneff - cel care a alcătuit Cuvântul înainte la volumul la care facem referire - este de părere că, în decursul timpului, acest termen chiar a fost folosit de unii teologi la voia întâmplării. Aceste motive au stat
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei. In: Nr. 1, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/145_a_96]
-
masiva biobibliografie Tudor Arghezi, în două volume, apărută în 2005 la Editura Institutului Cultural Român. E a patra cercetare de acest fel a lui D. Vatamaniuc, ceea ce stabilește o performanță demnă de cel mai recunoscător elogiu al beneficiarilor, adică al cercetătorilor interesați de investigații în domeniile clarificate de predecesorul lor. O biobibliografie bine făcută e echivalentă cu alcătuirea unei hărți pentru un teritoriu puțin cunoscut până atunci, punând toate semnele necesare de orientare pentru cei care vin. Tudor Arghezi e un
Harta unui continent literar by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11584_a_12909]
-
formele tradiționale. Iar în istoria literară etapele nu pot fi sărite sau arse decât cu riscul enorm al superficialităților voioase și penibile. Iată de ce o cercetare bibliografică de acest fel trebuie salutată, trebuie făcută cunoscută, pentru a fi pusă la îndemâna cercetătorilor. Dacă interesul pentru Arghezi va manifesta într-un viitor apropiat o creștere a cotei, aceasta se va întâmpla, cu siguranță, și datorită biobibliografiei lui D. Vatamaniuc. Acolo unde a lucrat D. Vatamaniuc, domnia sa nu a adus doar o simplă contribuție
Harta unui continent literar by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11584_a_12909]
-
la G. Călinescu e vastă viziune epică și narațiune istorică a destinului unei literaturi se reduce la Al. Piru la o simplă anecdotică. Panorama deceniului literar românesc 1940-1950 e statică, nu dinamică: o epocă moartă pe masa de investigație a cercetătorului. Dacă am reorganiza cartea alfabetic, după numele scriitorilor, făcând-o mai ușor de consultat, ea nu ar pierde nimic - ceea ce dovedește că așa-zisa "panoramă" nu e decât un dicționar ordonat după principiul generațiilor. Dicționarului îi lipsește fiorul epocii, frisonul
Critica de dicționar by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11630_a_12955]
-
G. Călinescu (debut la "Jurnalul literar" în 1939, asistent la catedra lui G. Călinescu în 1946, doctorat cu o teză despre G. Ibrăileanu în 1947). Dar ucenicul e mult prea limitat în perspectiva sa, ca un simplu laborant față de un cercetător. Știe tot despre eprubete, recipiente și preparate, dar experimentul în ansamblul său îi scapă. Opera analizată moare în mâna lui, se muzeifică. De fapt, Al. Piru e un sceptic, pe când G. Călinescu era un epicureu al Literaturii - diferență esențială, care
Critica de dicționar by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11630_a_12955]
-
Călinescu, Camil Petrescu, Vianu, Marin Preda, Nichita Stănescu ș.a." Căci "rinocerii" se "lăfăie" oricum într-un prezent tulbure, într-un efemer ce n-ar putea avea nici o relație substanțială nici cu trecutul, nici cu viitorul! E de mirare că acribiosul cercetător și exeget nu remarcă puținătatea investigațiilor, a examenelor solide de pînă acum avînd ca obiect compromisurile scriitorilor cu ideologia și cu propaganda comunistă, investigații și examene care, cîtuși de puțin reflectînd o "obsesie", constituie o strictă necesitate nu doar a
În fața și-n spatele camerei (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11650_a_12975]
-
în colimatorul d-tale. Dibuind și veștejind impostura pînă-n cele mai dosnice cotloane, în confidențialitatea scrisorilor, a feluritelor hîrtii părelnic de minimă semnificație, în consemnarea unor convorbiri de demult ce s-ar părea că s-au mistuit în uitare etc., cercetătorul dispune de instrumentul unei expresii energice, care ajunge lesne la incandescență pamfletară. Limbă afurisită, dl N. Gheran se joacă cu victimele d-sale balansîndu-le între extreme, tratîndu-le ca pe niște păpuși prea pitorești: "Zile multe și frumoase îi doresc, la
În fața și-n spatele camerei (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11650_a_12975]
-
Torck, Amsterdam), despre diferențele de tratare a femeilor și a bărbaților în interviurile politice (Svetla Cmejrková. Praga), despre dezbaterile unor proiecte publice care lezează interese private (Marianne Doury, Paris) etc. Liliana Ionescu Ruxăndoiu (București) a prezentat rezultatele echipei de tineri cercetători care se ocupă de mai mulți ani de constituirea unui corpus de română vorbită și de interpretarea lui; intervențiile participanților - Ariadna Ștefănescu (despre tipuri de amplificare a acordului), Marioara Ion (despre negocierea comercială), Ioana Cristina Pârvu (secvențele metacomunicative), Carmen Radu
Cooperare și conflict by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11654_a_12979]
-
Andra Șerbănescu (strategiile de disociere în discursul cooperativ) au demonstrat utilitatea demersului și coeziunea școlii bucureștene de pragmatică. Limite de spațiu și imposibilitatea practică de a fi urmărit toate lucrările prezentate pe secțiuni ne împiedică să descriem amănunțit contribuțiile altor cercetători din Italia, Franța, Spania, Germania, Elveția, Austria, Olanda, Belgia, Israel, SUA, România, Moldova. Unele au prezentat rezultatele unor proiecte și experimente asupra cooperării dialogale în transmiterea de informații referențiale (Carla Bazzanella, Torino); altele s-au ocupat de studiul conflictelor dintre
Cooperare și conflict by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11654_a_12979]
-
Ion Simuț Visul lui Constantin Noica din anii '70, de a realiza o copiere exactă a manuscriselor eminesciene pentru a fi pusă la îndemâna bibliotecilor și a cercetătorilor, a fost materializat de Eugen Simion în 2004. Nu știu de ce această victorie culturală a trezit suspiciuni și adversități. Comentarii și interogații e firesc să suscite, dar o opinie negativă nu poate avea decât resorturi anticulturale. Nici un cost nu poate
Manuscrisele eminesciene în facsimil by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11675_a_13000]
-
Există, într-adevăr, în mijlocul nostru o comoară de care abia ne atingem, de teamă să n-o prăpădim: sunt cele 44 de caiete ale lui Eminescu. Ele se păstrează cu grijă, la Biblioteca Academiei, și se împrumută foarte rar, numai cercetătorilor mai în vârstă; caietele își ascund tot mai mult slova lor aleasă, de lumina zilei, și rămân să fie păstrate în cât mai bună stare pentru generațiile viitoare. Dar ele ne privesc pe toți! Ele pot vorbi tuturor, într-un
Manuscrisele eminesciene în facsimil by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11675_a_13000]
-
apariții eșalonate pe cinci ani, după cum speră Eugen Simion. Ediția nu este însoțită de comentarii și de transcrieri ale textului manuscris, pentru că asta ar fi însemnat complicarea procesului tipografic, mărirea numărului de pagini peste o limită acceptabilă. Cititorul obișnuit sau cercetătorul pot face propriile descifrări, estimări, observații, reflecții, interpretări, comparații cu textele din edițiile existente. Nu mi-am propus să relatez, în această simplă cronică de semnalare a unei mari izbânzi editoriale, istoria relațiilor criticii românești cu manuscrisele eminesciene, fie și
Manuscrisele eminesciene în facsimil by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11675_a_13000]
-
și Norman Russell în Introducere la cartea sa apărută nu demult 4, învățătura despre îndumnezeire nu s-a bucurat îndeajuns de cuvenita atenție a teologilor, ci conceptul în sine a fost tehnicizat, fiind folosit doar în medii monahale și de către cercetătorii patristici. De asemenea, Peter Bouteneff - cel care a alcătuit Cuvântul înainte la volumul la care facem referire - este de părere că, în decursul timpului, acest termen chiar a fost folosit de unii teologi la voia întâmplării. Aceste motive au stat
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]
-
Dandanache, omul marilor înnoiri". Fuga de pedanterie e continuu vădită în pagina stilistic electrizată, configurată într-o atitudine ce, de regulă, evită eufemismele, diplomaticeștile meandre, asumată bărbătește. Tot în contul acestei deschideri existențiale trebuie consemnată și atenția - caracteristică - pe care cercetătorul o acordă culiselor vieții literare, puzderiei de "mărunțișuri" ce se ascund în dosul scenei, însă care pot contribui neîndoios la buna înțelegere a spectacolului și a personajelor angajate într-însul. Istoria e însoțită de ceea ce francezii numesc la petite histoire
În fața și-n spatele camerei (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11673_a_12998]
-
Italia până în Turcia și Portugalia, din Cehoslovacia sau Germania până în ... Japonia), iar interesul de care se bucură și azi, nu numai în rândul "fan-ilor" săi reuniți în asociații de tipul "Amicii lui Panait Istrati", dar și printre critici și cercetători, este remarcabil. Au demonstrat-o și comunicările prezentate în cadrul Colocviului Panait Istrati - lo scrittore senza frontiere, organizat în Italia, la Accademia di Romania din Roma, cu prilejul împlinirii a șaptezeci de ani de la dispariția scriitorului. În deschiderea lucrărilor, intervențiile a
Simpozion Panait Istrati la Roma by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/11733_a_13058]
-
mintă atât de prostește. Adică să falsifice cuvinte și expresii și să pună în gura celui pe care l-ar dori exterminat idei ce există doar în mintea lor. Delațiunea cadriștilor româno-americani începe pompos: Suntem un grup de profesori și cercetători de origine română angajați la mai multe universiăți nord-americane". Sigur, matematic vorbind, trei e un grup. Că doi membri, soț și soție (sau frate / soră - nu-mi dau seama), plus al treilea satelit se autointitulează "grup de profesori și de
Nu trageți în patrupede! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11712_a_13037]
-
de origine română angajați la mai multe universiăți nord-americane". Sigur, matematic vorbind, trei e un grup. Că doi membri, soț și soție (sau frate / soră - nu-mi dau seama), plus al treilea satelit se autointitulează "grup de profesori și de cercetători", treacă de la mine: nici măcar n-am să întreb care e "profesor" și care "cercetător"... S-au văzut și lucruri mai bizare. Spre deosebire de domniile lor, eu nu-mi scriu articolele sprijindu-mă în cârja însemnelor academice, asociind pe neîntrebatelea părerilor mele vreo
Nu trageți în patrupede! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11712_a_13037]
-
un grup. Că doi membri, soț și soție (sau frate / soră - nu-mi dau seama), plus al treilea satelit se autointitulează "grup de profesori și de cercetători", treacă de la mine: nici măcar n-am să întreb care e "profesor" și care "cercetător"... S-au văzut și lucruri mai bizare. Spre deosebire de domniile lor, eu nu-mi scriu articolele sprijindu-mă în cârja însemnelor academice, asociind pe neîntrebatelea părerilor mele vreo instituție. Sau, cine știe, te pomenești că numeroasele universități americane la care sunt "angajați
Nu trageți în patrupede! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11712_a_13037]
-
trăim, le provocăm, le suportăm. Într-o imensitate de verde crud, într-un fel de parc de la poalele unei cetăți, un bătrînel, singur-singurel, citește, pe o bancă, un ziar. Cînd ajung în dreptul lui, își ridică brusc privirea, mă pătrunde, adînc, cercetător și-mi face cu mîna, ca o păpușă automată. Mă tulbură toate acestea alcătuite într-un prolog, concret, palpabil, la spectacolul cu Medeea al lui Tompa Gabor, pe care aveam să-l văd, seara, la Teatrul Municipal din Novi Sad
Patima Medeei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11705_a_13030]
-
al predecesorului său) au mers mai departe pe drumul criticii civice, autorul Moromeților dînd impresia a fi "mai curînd preocupat de operația inversă, de recondiționare a imaginii instalării comunismului". Refacerea acestei scrieri ne duce gîndul la rescrierea istoriei, practicată de către "cercetătorii" aserviți partidului, astfel încît trecutul neconvenabil să fie răstălmăcit sau omis. Partea amuzantă a unui asemenea procedeu o reprezintă inevitabila contradicție între rigiditatea schematismului purces din dogmă și mobilitatea "adaptărilor" din mers la mereu schimbatele pretenții ideologice: "Beju, cel care
O revizuire convingătoare by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11744_a_13069]