968 matches
-
ta lui Magister! strigă, în timp ce se îndepărta, dând pinteni calului. Sebastianus se întoarse spre Iustinus Datianus, cel mai vârstnic dintre comandanții de turma, care îi luase locul lui Mataurus în A Cinsprezecea Aripă Ilirică, și-i ordonă să trimită imediat cercetași pe colină pentru a controla mișcările hunilor. Dădu apoi indicațiile necesare pentru a putea îndeplini ordinul primit și, puțin după aceea, urmată de centuria lui Maliban, schimbă ușor direcția spre dreapta și se îndreptă cu cea mai mare rapiditate spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
-se de cei care sunau din corn, ordonă unității sale să se desfășoare în linie de atac și să treacă de la trap la galop, căci îl neliniștea faptul că nu putea vedea ce se întâmpla pe celălalt versant al colinei. Cercetașii pe care-i trimise în avangardă și care se distingeau limpede pe coasta acoperită de iarbă nu ajunseseră încă pe culme și, deci, nu puteau să transmită nici o informație. Pe de altă parte, nu era timp de pierdut. într-adevăr
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
Ilirica. Curând, după ce traversase un drumeag bătătorit, unitatea sa începu urcușul coastei, care, din fericire, se arăta lung și nu avea să supună caii la mari eforturi, singura neplăcere fiind terenul oarecum dificil, încă îmbibat de ploaia din seara precedentă. Cercetașii dispăruseră după culme, însă unul dintre ei apăru curând pe fundalul maiestuos al norilor, anunțând, prin gesturi grăitoare și frenetice ale brațelo,r că din partea cealaltă dușmanul se apropia. Bătălia, deci, începuse. — Pregătiți javelinele! strigă Sebastianus. Abia ajuns pe creastă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
-l facă să găsească o fiică, ei bine, mai devreme sau mai târziu, avea să știe să-i găsească și o mamă. Către prânz, mingan-ul văzu Saône. Un mic pod de piatră, în apropierea unui burg mărunt, permitea trecerea, iar cercetașii îi raportară lui Balamber că Utrigúr deja traversase. Din toate părțile, războinicii împrăștiați prin câmp se adunau acum către sat. Nu erau toți hiung-nu: în dreapta, de pildă, Balamber observă, la o distanță de circa două sute de pași, un șir lung
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
Când termină, Kay vorbi din nou: - Sunt aproape sigură că nimeni nu bănuiește prezența dumneavoastră. Adăugă, după un moment: Vom începe cam peste o oră. Va lua cel puțin trei ore ca să parcurgem cele patruzeci de mile prin nisip. Câțiva cercetași au pătruns până la câteva sute de metri de casă, fără a fi respinși. Totuși, au respectat ordinele și n-au făcut nici o încercare de a pătrunde în curte. Încheie: - Încep să cred că precauțiile noastre au fost ridicole, dar sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85100_a_85887]
-
primul colț și pe strada laterală care duce spre Fifth Avenue, lumea se îngrămădea pe câte două, trei șiruri, la marginea trotuarului și pe carosabil, părând să aștepte defilarea unor trupe, sau a unor surori de caritate, sau a unor cercetași, sau mai știu eu a cui, care ar fi urmat să-și părăsească locul de adunare din Lexington sau Third Avenue și să mărșăluiască pe lângă ei. — Oh, Doamne! Și acum ce mai e? a întrebat doamna de onoare. M-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
mi-a fost dat s-o aud vreodată. Toți cei din mașină am sărit literalmente ca arși. În momentul acela treceau niște cohorte, cu surle și cu tobe, alcătuite din ceea ce părea a fi o sută și mai bine de cercetași afoni toacă. Cu o degajare aproape criminală, băieții atacaseră marșul Drapelul nostru de-a pururi. Doamna Silsburn și-a astupat, în mod înțelept, urechile cu palmele. O eternitate de secunde larma a fost insuportabilă. Numai glasul doamnei de onoare s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
șofer de răzmerița noastră. Îmi amintesc perfect că parada cu tobe și trâmbițe continua și că zgomotul nu se atenuase nici un pic. Doamna de onoare și doamna Silsburn conduceau cortegiul nostru spre Schrafft. O dublă călăuză - aproape o avangardă de cercetași - care se îndreptau spre sud, pe partea de est a lui Madison Avenue. După ce i-a dat indicații șoferului, locotenentul le-a ajuns din urmă. Sau aproape. Se ținea cu un pas în spatele lor, pentru a-și putea scoate discret
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
văioaga din dreapta. Are vegetație care permite mișcarea. Ai la dispoziție treizeci de minute. Comandantul grupei de avangardă a executat ordinul cu rapiditate. ― Voi, cei rămași, ochii în patru la orice mișcare - le-a ordonat Dumitru. Cele treizeci de minute acordate cercetașilor i s-au părut lungi cât o noapte de vară cu fulgere și trăsnete... Când s-au întors cercetașii, Dumitru a ascultat raportul comandantului grupei: ― Am reușit să ajungem destul de aproape de gardul celei de a doua case dinspre noi. Dincolo de
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
ordinul cu rapiditate. ― Voi, cei rămași, ochii în patru la orice mișcare - le-a ordonat Dumitru. Cele treizeci de minute acordate cercetașilor i s-au părut lungi cât o noapte de vară cu fulgere și trăsnete... Când s-au întors cercetașii, Dumitru a ascultat raportul comandantului grupei: ― Am reușit să ajungem destul de aproape de gardul celei de a doua case dinspre noi. Dincolo de gard am văzut că sunt cuiburi de mitraliere grele și peste tot mișunau mulți militari, care fumau în voie
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
se duse la bar, turnă încă un rând și se întoarse afișând un nou zâmbet: fratele mai mare încerca să-l liniștească pe fratele mai mic. — Știi cum merge jocul, domnule detectiv. Pentru numele lui Dumnezeu, nu mai fă pe cercetașul indignat. Danny ignoră paharul și încercă să detecteze semne de teamă în ochii lui Gordean. Un bărbat alb, zvelt, de patruzeci și cinci, cincizeci de ani. Peste un metru optzeci, cu o coamă impresionantă de păr cărunt. Nici un fel de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
căpitanului Oană. - Per niente, commandante, răspunse Angelo. Mia piacere. 17 februarie 1476, după amiaza, Balcanii sârbești Veștile Începuseră să vină asemeni valurilor Mării Adriatice În zilele În care insula San Giorgio nu se mai vedea din cauza vânturilor care purtau furtuna. Cercetașii trimiși de Angelo se Întorceau În goana goanelor, ridicând trâmbe de zăpadă sub copitele cailor. La două ceasuri de marș spre nord-est, soseau peste două mii de spahii, urmați de trei regimente de ieniceri. Alte valuri de oaste turcească se apropiau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
echipe de cercetare pe ambele flancuri și plasează un observator pe cea mai Înaltă poziție! Vreau o panoramă asupra armatei turcești și asupra defileului din est! Semnale vizuale, cu steaguri! Giuliano execută ordinul În grabă. Două echipe de câte cinci cercetași dispărură În codri. Un observator dotat cu lunetă de mare precizie și cu cele două steaguri roșii de semnalizare fu ajutat să urce În vârful celui mai Înalt brad de pe creastă. În mai puțin de cinci minute, Apărătorii ridicară o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
de pace și de Întoarcere acasă. Dar, pe măsură ce se apropiaseră de Dunăre, frigul se Întorsese și acum Întregul univers părea Înghețat. Iar În dimineața de 23 februarie, fluviul le apăruse În față ca un uriaș animal adormit sub povara zăpezii. Cercetașii transilvani Încercaseră puterea gheții și ea se dovedise suficient de Închegată pentru trecerea cavaleriei. Trecuseră deja două mii de cavaleri ai regelui Matei Corvinul, iar acum trecea grupul Apărătorilor, În mijlocul cărora se afla căpitanul Oană. Rănitul fusese la un pas de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
ochii, ca să vadă un imperiu în care se vorbesc o sută de limbi, cu toate că rasele care-l alcătuiesc au un singur suflet și o singură minte. Bine ați venit! Aplauze pe ici și colo. Crainicul coboară de pe podium. Soldații și cercetașii pun în scenă nașterea Imperiului, trăgând Britannia pe o plută mare în centrul spațiului. După ce fac acesta, realizează medalioane cu dezvoltarea Imperiului, asistați în fiecare situație de localnici din teritoriile nou cucerite. Luptătorii mauri realizează o haka, apoi se predau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
pun în scenă nașterea Imperiului, trăgând Britannia pe o plută mare în centrul spațiului. După ce fac acesta, realizează medalioane cu dezvoltarea Imperiului, asistați în fiecare situație de localnici din teritoriile nou cucerite. Luptătorii mauri realizează o haka, apoi se predau cercetașilor îmbrăcați în ofițeri de marină. Zulușii dau năvală cu săbii și scuturi ascunse, apoi cad răpuși de cavaleria glorioasă a reginei Victoria. Cavaleria face circuite în jurul stadionului, trăgând gloanțe oarbe ca într-un spectacol cu scene din vestul sălbatic. Spectacolul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
apă și mă așez ca să mă gândesc. Vorbele lui Fann Sora cea Mare m-au descurajat, dar dorința mea nu s-a diminuat. Aflu de la Fann că în octombrie Curtea imperială va viziona candidatele. Guvernatorii din toată țara vor trimite cercetași pentru a strânge fete frumoase. Cercetașilor li s-a ordonat să întocmească liste cu nume. — Pe mine m-au sărit! îi zic lui Fann Sora cea Mare. Aflu că în acest an, de selecție se ocupă casa imperială și că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
gândesc. Vorbele lui Fann Sora cea Mare m-au descurajat, dar dorința mea nu s-a diminuat. Aflu de la Fann că în octombrie Curtea imperială va viziona candidatele. Guvernatorii din toată țara vor trimite cercetași pentru a strânge fete frumoase. Cercetașilor li s-a ordonat să întocmească liste cu nume. — Pe mine m-au sărit! îi zic lui Fann Sora cea Mare. Aflu că în acest an, de selecție se ocupă casa imperială și că frumusețile din fiecare stat sunt trimise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
palanchine, iar voi nu sunteți aici? îl întreb. Cărăușul se aruncă la pământ și se ploconește ca un prost. Însă nu-mi răspunde la întrebare, așa că nu folosește la nimic să insist. — Vino înapoi, Yehonala, țipă Nuharoo. Sunt sigură că cercetașii și iscoadele noastre au verificat siguranța templului. Templul pare a fi bine pregătit pentru sosirea noastră. Acoperișul vechi a fost lustruit și înăuntru s-a făcut curățenie. Mai-marele călugărilor este un bărbat cu înfățișare blândă, cu buze subțiri și obraji
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
care stătuseră pe poziții la Himeji intrară în Okayama, iar clanul Ukita trimise încă zece mii de oameni. Astfel, cu o forță combinată de treizeci de mii, Hideyoshi înaintă, prudent, în Bitchu. După ce străbătu numai o leghe, se opri, așteptând rapoartele cercetașilor; după alte două leghe, se opri din nou, pentru o recunoaștere. Toți ostașii auziseră veștile despre strălucitele victorii din Kai, așa că, înaintarea aceea precaută îi frustra pe mulți. Unii declarară în grabă că fortărețele și Castelul Takamatsu puteau fi capturate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
Kobayakawa. Nu vom rupe tratatul, făcându-ni-l pe Hideyoshi dușman pentru a doua oară. La vremea când consfătuirea secretă se sfârși, era seara zilei a patra. În timp ce reveneau în tabără, cei doi generali se întâlniră cu un grup de cercetași de-ai lor. Ofițerul de la comandă arătă agitat, în întuneric, spunând: — Cei din Ukita au început să-și retragă trupele. Ascultând raportul, Kikkawa țistui din limbă. Prilejul trecuse deja. Kobayakawa citi gândurile fratelui său mai mare. — Mai ai unele regrete
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
fiind de la sine înțeles că se cade ca Sebei să preia o linie a primei formațiuni de luptă, iar Ukon s-o preia pe cealaltă. Aștept din partea amândoura să izbândiți fapte pe măsura vorbelor voastre. Pe tot parcursul consfătuirii, soseau cercetași să dea raportul. — Seniorul Mitsuhide s-a retras de la Horagamine și și-a adunat forțele în regiunea din jurul satelor Yamazaki și Enmyoji. De asemenea, a părut să se regrupeze spre Castelul Sakamoto, dar azi dimineață a început, dintr-o dată, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
nelinișteau. A doua zi dimineață, părăsi tabăra de la Shimo Toba și urcă, prin Trecătoarea Horagamine, în Yamashiro, loc unde stabilise să-și unească armata cu cea a lui Tsutsui Junkei. — Tsutsui Junkei n-a fost zărit încă? își întreba Mitsuhide cercetașii, la intervale regulate, pe tot parcursul zilei. Întrucât Mitsuhide fusese în cârdășie cu Tsutsui Junkei încă dinaintea atacului asupra Templului Honno, nu avusese nici nu motiv să se îndoiască de loialitatea aliatului său - până acum. La căderea nopții, încă nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
sunt aici, răspunse Dengo. — N-are de ce să nu stea de vorbă cu tine. Obține un răspuns de la el, chiar dacă va fi noaptea, târziu. Am înțeles, stăpâne. Dengo porni imediat spre Koriyama. Înainte de a apuca să se întoarcă, însă, sosiră cercetași anunțând că forțele lui Hideyoshi se îndreptau spre răsărit, iar avangarda ajunsese deja în provincia vecină, Hyogo. — Cu neputință! Trebuie să fie o greșeală! izbucni Mitsuhide, când auzi vestea. Nu-i venea să creadă că Hideyoshi putuse încheia pace cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
lui, fără o vorbă. Stătea căzut peste gâtul calului. Lui Tatewaki i se păru ciudat, dar îl urmă totuși, asemenea celorlalți. Galopară astfel, pe drum, fără nici un incident, cale de vreo trei sute de metri. După ce-i ajunseră din urmă pe cercetași, cei treisprezece oameni continuară să înainteze, cu Mitsuhide în poziția a șasea din față. Dintr-o dată, calul lui Murakoshi se cabră. În aceeași clipă, sabia lui scoasă din teacă lovi în partea din stânga șeii. Se auzi un dangăt sonor, când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]