887 matches
-
cineva, acum mulți ani, poate zece, sau poate cincisprezece , o chemare nerostita...? Dacă da, atunci sigur vom renaște, sigur vom fi iarăși ceea ce am fost, si mai mult decât atât! Dacă da.... Mă trezește un scârțâit de portița....., iar în cerdacul mic apar oameni... Nu mai contează când au deschis poartă sau dacă au sărutat ulucile arse de soare... Ei sunt aici, suntem aici, si asta e tot ce contează.... Le zîmbesc, și împreună intrăm în casă.... Seară, în curtea cu
CERUL CU STELE de MIRELA PENU în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377726_a_379055]
-
în casă și în suflet pe Dumnezeu. Așa am trăit eu, cu Dumnezeu în casă, străduindu-mă să nu îl supăr! Eu is taranca, ca moșii mei,. Am săpat pământul și am crescut animale. Am stat în casa asta cu cerdac, m-am îmbrăcat cu ileacă și batic, am țesut velințe și am copt cozonaci ! Da' ce mai sunt copiii mei? Că nici nu știu ...! Față e măritata peste două sate da se duce la oraș, la muncă;Costică, al mijlociu
CIOBURILE de MIRELA PENU în ediţia nr. 1556 din 05 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377735_a_379064]
-
să moștenești pământul,Nu vezi steluțele de gheță!Dă-mi mâna ta, să nu-mi pierd rândul,Cu o privire mă ... XXIII. MĂICUȚA MEA, de Ionel Davidiuc , publicat în Ediția nr. 758 din 27 ianuarie 2013. În noaptea asta în cerdac, Când luna-ți potrivea cununa Acum la optzeci și opt de ani, Nu sunt și eu să-ți sărut mâna. Dar am plecat foarte grăbit, În zbor, cu gândul călător Și la ureche ți-am șoptit Cât te iubesc, cât
IONEL DAVIDIUC [Corola-blog/BlogPost/377604_a_378933]
-
și-am crescut Și am plecat de lângă tine Dar locu-n care m-am născut Și chipul tău, sunt tot cu mine. Mă rog mereu la Dumnezeu, Ca, pân-acum, să te-ocrotească, ... Citește mai mult MĂICUȚA MEAÎn noaptea asta în cerdac,Când luna-ți potrivea cununaAcum la optzeci și opt de ani,Nu sunt și eu să-ți sărut mâna.Dar am plecat foarte grăbit,În zbor, cu gândul călătorși la ureche ți-am șoptitCât te iubesc, cât mi-e de
IONEL DAVIDIUC [Corola-blog/BlogPost/377604_a_378933]
-
un chip de tânăr îngândurat, cu frunte și plete eminesciene: un „luceafăr”. În interior, desenele, vignetele perpetuează motive patriarhale: peisaje cu copaci, o fată așezată la o margine de lac, o cruce înălțată peste semănături, o casă de țară cu cerdac, un drumeț cu toiag, un ciobănaș cu turma, doi câini de vânătoare, felurite motive decorative vegetale. O notă patriarhală și provincială - pe alocuri de pronunțată nuanță sămănătoristă - dau publicației și unele titluri de texte (Despărțire, Cântec trist, S-a rupt
GANDIREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287146_a_288475]
-
când vehiculul se răsturnă brusc și, trăgând după el cei trei cai și pe vizitiu, alunecă Într-o prăpastie Înspăimântătoare În care atât omul, cât și animalele rămaseră pe tot timpul nopții. Cât despre mine, m-am refugiat Într-un cerdac (În coliba locuită de grăniceri) și acolo mi-am petrecut noaptea. Dimineața, prin eforturile soldaților și cu ajutorul unui mare număr de boi aduși din satul vecin, echipajul meu a fost scos din prăpastie. Cine oare și-ar fi putut Închipui
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Găsește cuvinte cu sens asemănător pentru: fredonează, alene, speriat, cuvânt 7. Scrie cuvinte înrudite cu substantivul pădure (familia lexicală) 8. Scrie un text cu titlul “La teatru” TESTUL NR. 8 1. Citește cu atenție textul: “Copiii l-au zărit de pe cerdac Cum se mișca domol pe sub gutui Și toți au alergat în jurul lui. Iar el a-ncremenit pe loc, posac Cum îl prinsese vremea pe cărare. Ca o perniță sferică în care O fată rea, ca să se joace, A-nfipt o sumedenie de
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]
-
soțul și oaspeții lui cu fața descoperită. Acest caracter deschis al unei case creștine, diferit de caracterul Închis al celei musulmane, se vede și la exteriorul caselor. Astfel, dacă privim balcoanele caselor de țară, boierești sau țărănești din România (foișorul, cerdacul) sau foișoarele sârbești (doxat), constatăm că este vorba Întotdeauna despre balcoane deschise. Le regăsim printre slavii creștini sau printre greci, le-am studiat până În sudul Peloponezului. La casele musulmane, fie că este vorba despre săteni, despre orășeni, despre simpli țărani
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
au dus o campanie activă, vizibilă de avertizare a populației. Casele țărănești din zonă mai păstrează elemente din arhitectura locuințelor vechi apărând sub forma caselor cu 2 camere, tindă la mijloc și pridvor sau case cu trei, patru camere și cerdac. Foarte puține case mai au acoperișul din paie sau stuf (vezi foto 2), majoritatea (40%) fiind acoperite cu azbest, țiglă în aproximativ 35% din cazuri, și restul cu tablă. Majoritatea caselor au temelia construită din ciment și prundiș și pereții
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
Sfatul de sub mesteacăn se opri. Oamenii îl priviră pe Zalomir iar unii își săltară căciulile. Ciungul înaintă șovăielnic. - Don’ procoror, zise el cu glas gros, fă-ne, rogu-vă, dreptate. - Ce este ? se interesă Zalomir. Prinzând inimă, oamenii înaintară sub cerdac. - Apoi, primarele... ! - Ce primare, vătăman de hoți ! izbucni un glas. - Ne-o belit de tot, întări sfios altul. - Și ce-ce vreți de la mine ? se bâlbâi Zalomir. - Apoi dreptate, boierule, că nu mai putem răbda. Ne ține în chingi cu
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
nu zic vorbă mare... Zalomir își dădu seama că, în închipuirea oamenilor, rolul său luase proporții. De aceea se răsti, ridicându-se pe vârfuri : - Umblați cu amenințări? Păi cine vă pune să vă împrumutați? Din ușa odăii celei mici, în cerdac ieși și Iordache, gros și mare, mirosind a argăseală. Se uită la oameni cu ochi subțiați și zise domol : - Oameni buni, nu-i potrivit să vă adresați lu’ don’ procoror. El face anchetă pentru Melinte, Dumnezeu să-l ierte, că
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
dat în șură, ori în pod, în găvăună? De-ar fi-n lume numai mâțe - tot poet aș fi? Tot una: Mieunând în ode nalte, tragic miorlăind - un Garrick, Ziua tologit în soare, pândind cozile de șoaric, Noaptea-n pod, cerdac și streșini heinizînd duios la lună. Filosof de-aș fi - simțirea-mi ar fi vecinic la aman! În prelegeri populare idealele le apăr Și junimei generoase, domnișoarelor ce scapăr, Le arăt că lumea vis e - un vis sarbăd - de motan
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
perii, Tu în cap nu ai grăunțe, numai pleavă și puzderii. Bine-ți pare să fii singur, craiu bătrân fără de minți, Să oftezi dup-a ta fată, cu ciubucul între dinți? Să te primbli și să numeri scânduri albe în cerdac? Mult bogat ai fost odată, mult rămas-ai tu sărac! Alungat-o ai pe dânsa, ca departe de părinți În coliba împistrită ea să nasc-un puiu de prinț. În zadar ca s-o mai cate, tu trimiți în lume
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
fac pe episcop să creadă că vorbele mele sunt vorbele japonezilor și că dorințele mele sunt dorințele japonezilor. Pentru aceasta...” Velasco se întoarse la mănăstirea unde ședeau cu toții. Când intră în odaia japonezilor, solii împreună cu însoțitorii lor erau adunați în cerdac și se uitau în jos la șuvoiul de oameni și de trăsuri care forfoteau în jurul turnului Giralda, mândria locuitorilor din Sevilia. Pe râul Guadalquivir se adunaseră o sumedenie de vase, iar negustorii își vindeau marfa târguindu-se cu glasuri vioaie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
mândria locuitorilor din Sevilia. Pe râul Guadalquivir se adunaseră o sumedenie de vase, iar negustorii își vindeau marfa târguindu-se cu glasuri vioaie. Văzându-l pe Velasco, însoțitorii se înclinară și ieșiră în liniște. Alăturându-se celor trei soli în cerdac, Velasco le arătă vapoarele care pluteau sub soarele blând de toamnă în susul și în josul râului Guadalquivir și le spuse că multe vase aveau să plece către tot felul de meleaguri. Apoi zise: — Peste două zile o să plecăm spre capitala Spaniei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
fi răzgândit peste noapte, slujbașii n-au mai trecut prin camera lor. După purtarea lor era limpede că li se poruncise să nu mai intre în vorbă cu ei. Parcă am fi întemnițați, nu? zise Nishi uitându-se afară din cerdac cu o umbră de furie în priviri. Simțea că slujbașii îi păzeau oarecum. Stând în camera scăldată de lumina amurgului, samuraiul putea să-și închipuie vag de ce erau tratați în asemenea fel. Poate pentru că nu-și îndepliniseră însărcinarea de soli
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
și pătrunzătoare. Lângă el stăteau trei însoțitori. Printre aceștia, samuraiul descoperi chipul uscățiv al lui Matsuki Chūsaku de care se despărțiseră în Mexico. Din cine știe ce pricină, Matsuki însă ocolea privirea plină de uimire a samuraiului și stătea cu fața înspre cerdac. — Ați făcut drum lung și istovitor. Pesemne că abia așteptați să vă întoarceți la casele voastre, începu senior Tsumura exprimându-și recunoștința față de cei doi. Însă, din porunca Măriei Sale, de anul trecut încoace toți cei veniți din țări străine trebuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
uscat. Matsuki ieși ultimul. Se opri o clipă aruncând o privire fugară către samurai și apoi se făcu nevăzut. Rămași singuri, samuraiul și Nishi stăteau, ca și mai înainte, așezați cuviincios cu mâinile pe genunchi. Înăuntru era liniște, iar din cerdac razele soarelui se prelingeau pe podeaua de lemn. — Am spus... zise Nishi cu ochii înecați în lacrimi, am spus ce nu trebuia să spun. — Ei, gata! Oricum Sfatul Bătrânilor tot ar fi aflat. „Înțeleg ce-ai simțit când ai strigat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
Ilustrați în enunțuri scrierea corectă a formelor s-a și sa. Ariciul Otilia Cazimir Aseară, prin grădina amorțită, Din tufe de pelin cu frunze mici A apărut în taină un arici,O mică vietate ghemuită. Copiii l-au zărit de pe cerdac Cum se mișca domol pe subt gutui, Și toți au alergat în jurul lui. Iar el a-ncremenit pe loc, posac, Cum îl prinsese vremea pe cărare, Ca o perniță sferică în care O fata rea ca să se joace A-nfipt o sumedenie
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
drumul mare łuica de-aur și nicicând Pe haiducii lați în spete, lăutari pe îndelete, N-o să-i mai auzi cântând. Han uitat la drum de țară, han cu streașina afară, Han pustiu și părăsit, Dacă nimeni nu coboară, în cerdacul de-odinioară — Eu la tine am venit Ca să-mi fii, han vechi, tovarăș, ca s-adorm la vatră iarăși, Să mă scol în zori aici... Soare, pretutindeni soare: nici un om, dar prind să zboare Până-n suflet rândunici. Cerințe: 1. Scrieți
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
prin brațe: era întâiul avânt. Putea, urcându-se pe scăunel, să-și moaie degetul în gavanosul cu dulceață, de pe măsuță, ca mai apoi, după ce și l-a supt, să-l întindă și mamei; era întâia dărnicie. Putea păși singur în cerdac: era întâia pribegie. În curând pașii lui se căzniră prin ogradă; ulița îl privea înduioșată pe sub poartă, făcându-i semne cu portița: îl chema la ea. El nu putea ajunge până acolo. Supărarea curcanului îl speria ca o furtună; se-nnoura
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
lui se căzniră prin ogradă; ulița îl privea înduioșată pe sub poartă, făcându-i semne cu portița: îl chema la ea. El nu putea ajunge până acolo. Supărarea curcanului îl speria ca o furtună; se-nnoura curcanul în pene - el fugea în cerdac. Purta rochiță pe atunci și se numea Puiuțu. „Straiele băiețești îi fură întîia armură; chivăra de hârtie, întâia coroană; o vargă, întâiul sceptru; și alungarea curcanului, întâia biruință. În chipul acesta ajunse voievod al ogrăzii: ograda era el. Și se
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
ați tăiat ziua ... - Și ce, voiai să te pup?! Văzând că îl privesc în continuare cu nedumerire, s-a adresat celorlalți din cancelarie: - Ia dați-vă mai aproape să vă povestesc ceva frumos! Ieri după amiază, eram cu Velișcu în cerdac la Hârtopanu la un pahar de vin și cum ne uitam noi așa melancolic în lungul străzii, pustie la ora aia, numai ce văd că ies din școală doi copii cu traistele de gât. E, mă gândesc, i-o fi
Privind înapoi fără mânie by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91574_a_93568]
-
ascundeau după ceilalți copaci, eram un student silitor și, în plus, un adevărat cavaler care își conducea iubita acasă, bucurându-se puțin timp de plăcerea de a se despărți în poarta casei, până când, într-o bună seară, a apărut în cerdac bunica ei, care, foarte „amabilă”, i-a spus nepoatei: - Nu mai ține fată băiatu’ în poartă, că poate vrea și el să intre să-ți cunoască familia! Femeie deșteaptă, îmi ghicise exact dorința, numai că taman de-a-ndoaselea. Dar cum aveam
Privind înapoi fără mânie by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91574_a_93568]
-
coaste. Domnul director îmi șoptea la ureche că e de ajuns, deoarece din aceeași sticlă trebuie să bea toți nuntașii, eu reușind performanța de a bea cât pentru jumătate dintre ei. Am fost conduși la o masă separată, așezată în cerdacul casei, plină cu tot felul de bunătățuri. Era clar că mă bucuram de o atenție specială după felul în care mă priveau ceilalți. Am servit câte ceva, am închinat două-trei pahare cu vin, după care am primit o altă propunere: - Ce
Privind înapoi fără mânie by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91574_a_93568]