KorAP: Find »[drukola/base=cerebelos & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...11 12 13 ...17 >

425 matches

Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360

la dispoziție puncte de referință pentru întocmirea programului de recuperare, adecvat afecțiunii și stadiului de evoluție pe care le prezintă pacientul. La originea tulburărilor de coordonare sunt notate tulburările de sensibilitate superficiale sau profunde, inconștiente sau conștiente, tulburările vestibulare sau cerebeloase, precum și tulburările psihologice sau afective, în sensul că pacientul nu se poate concentra asupra acțiunilor sale, este anxios și nesigur (Dailly et al., 1980). Semnele subiective ale tulburărilor de coordonare, mai ales la copii, se manifestă prin gesturi dizarmonice, neîndemânare

[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
afectări unilaterale vocea are aspect bitonal, iar când sunt implicate ambele corzi vocale, pacientul este afon. Tulburări disartrice mai sunt întâlnite în parkinsonism, ce se caracterizează printr-o voce rigidă, fără modulații și într-o cadență crescută, precum și în unelesindroame cerebeloase, caz în care vocea are caracter sacadat, exploziv și necoordonat. 5. Tulburări gnozice și praxicetc "5. Tulburări gnozice și praxice" Agnozia este considerată, alături de afazie, una dintre manifestările clinice dereferință ce caracterizează frecvent traumatismele cranio-cerebrale. Prin acest termen se înțelege

[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
deficitul motor rămâne în limite mai mult sau mai puțin grave. III. Sindroamele ataxice se caracterizează prin tulburări de coordonare și abateri accentuate ale coordonării posturii, mai mult sau mai puțin reductibile, clasificate în două mari grupe, care cuprind ataxia cerebeloasă congenitală și diplegia ataxică. Ataxia cerebeloasă congenitală se caracterizează prin tremor static și intențional, tulburări de mers, mișcări rigide, dismetrie, dificultăți de acomodare la mediu. O altă caracteristică a acestor copii o reprezintă tulburările metabolice și de termoreglare. Se consideră

[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
mult sau mai puțin grave. III. Sindroamele ataxice se caracterizează prin tulburări de coordonare și abateri accentuate ale coordonării posturii, mai mult sau mai puțin reductibile, clasificate în două mari grupe, care cuprind ataxia cerebeloasă congenitală și diplegia ataxică. Ataxia cerebeloasă congenitală se caracterizează prin tremor static și intențional, tulburări de mers, mișcări rigide, dismetrie, dificultăți de acomodare la mediu. O altă caracteristică a acestor copii o reprezintă tulburările metabolice și de termoreglare. Se consideră că la originea acestor tulburări stau

[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
acomodare la mediu. O altă caracteristică a acestor copii o reprezintă tulburările metabolice și de termoreglare. Se consideră că la originea acestor tulburări stau factori genetici. Din punct de vedere clinic, diplegia ataxică se prezintă ca o asociere între semiologia cerebeloasă și cea piramidală. Predomină tulburările de echilibru, dismetria, cocontracția (dissinergia musculară), după cum se mai poate întâlni hipotonia membrelor superioare cu spasticitate la nivelul membrelor inferioare. Tratamentul kinetoterapeutic în infirmitate motrică cerebrală este considerat ca fiind de bază, cu condiția să

[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557

prima dată denumirea de „scleroză în plăci“ a fost VULPIAN în 1866. Meritul cel mai mare în descrierea bolii ca și o mielită cu caracter ondulant a fost CHARCHOT în 1862. El descrie simptomele de bază a bolii ca: semne cerebeloase (tremor intențional, voce sacadată), semne vestibulare (nistagmus) și semne piramidale (reflexe cutanat plantare în extensie). O serie de elevi ai lui CHARCOT au continuat lucrările și cercetările în domeniul SM: BOURNEVILLE (1869), GERARD și LEO (1868). UTHOFF a studiat primul

Scleroza multiplă by Petru Mihancea (2005) [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
simptome întâlnite au fost: deficitele motorii, constând în tetraplegie, hemiplegie, paraplegie, și diplegie. Au urmat, în ordinea frecvenței, tulburările de coordonare și de echilibru, însoțite de tremurături cu caracter intențional, toate acestea conturând tabloul clinic al unei ataxii de tip cerebelos. Au urmat apoi: tulburările de vedere (chiar cecitate), mioclonii localizate sau generalizate, convulsii tonico-clonice, contracturi în extensie a membrelor, uneori hipotonie generalizată și tulburări 64 vegetative, dintre care cel mai des întâlnite au fost tulburările de respirație și tulburările sfincteriene

Scleroza multiplă by Petru Mihancea (2005) [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
Comparații clinice între EAE a câinelui și SM Din punct de vedere clinic, EAE la câine și SM se apropie foarte mult. Atât în EAE, cât și în SM sunt întâlnite simptomele: deficite motorii (tetraplegie, paraplegie, hemiplegie, monoplegie, diplegie), ataxia cerebeloasă, tulburări de vedere și tulburări sfincteriene. În ambele afecțiuni, factorii meteorologici au o influență negativă. Evoluția celor două boli diferă una de alta. Dacă în EAE simptomele dispar în urma tratamentului, fără să mai revină (dacă nu se administrează din nou

Scleroza multiplă by Petru Mihancea (2005) [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
cordoanelor posterioare ale măduvei, la nivelul umflăturilor cervicale. Se întâlnește la 20-35 % din SM și constă în apariția la flexia rapidă a capului a unor senzații bruște asemănătoare descărcării electrice la nivelul trunchiului, membrelor superioare și chiar inferioare. 4. Sindromul cerebelos. A fost descris ca o manifestare caracteristică în SM încă de CHARCOT și a fost introdus în tetrada simptomatică pentru 89 diagnosticul acestei boli: sindrom cerebelos, piramidal, vestibular și nevrita optică retrobulbară. Atingerea cerebeloasă este menționată în 10% din cazuri

Scleroza multiplă by Petru Mihancea (2005) [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
bruște asemănătoare descărcării electrice la nivelul trunchiului, membrelor superioare și chiar inferioare. 4. Sindromul cerebelos. A fost descris ca o manifestare caracteristică în SM încă de CHARCOT și a fost introdus în tetrada simptomatică pentru 89 diagnosticul acestei boli: sindrom cerebelos, piramidal, vestibular și nevrita optică retrobulbară. Atingerea cerebeloasă este menționată în 10% din cazuri. Se manifestă prin tulburări ale staticii și ale mersului în caz de atingere a vermixului cerebelos, sau prin incoordonare motorie în caz de leziune emisferică cerebeloasă

Scleroza multiplă by Petru Mihancea (2005) [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
superioare și chiar inferioare. 4. Sindromul cerebelos. A fost descris ca o manifestare caracteristică în SM încă de CHARCOT și a fost introdus în tetrada simptomatică pentru 89 diagnosticul acestei boli: sindrom cerebelos, piramidal, vestibular și nevrita optică retrobulbară. Atingerea cerebeloasă este menționată în 10% din cazuri. Se manifestă prin tulburări ale staticii și ale mersului în caz de atingere a vermixului cerebelos, sau prin incoordonare motorie în caz de leziune emisferică cerebeloasă sau a căilor cereberoase. Sindromul cerebelos cinetic nu

Scleroza multiplă by Petru Mihancea (2005) [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
introdus în tetrada simptomatică pentru 89 diagnosticul acestei boli: sindrom cerebelos, piramidal, vestibular și nevrita optică retrobulbară. Atingerea cerebeloasă este menționată în 10% din cazuri. Se manifestă prin tulburări ale staticii și ale mersului în caz de atingere a vermixului cerebelos, sau prin incoordonare motorie în caz de leziune emisferică cerebeloasă sau a căilor cereberoase. Sindromul cerebelos cinetic nu poate fi confirmat clinic numai în absența unui deficit motor parțial al membrului studiat. El poate fi mascat de atingere bilaterală piramidală

Scleroza multiplă by Petru Mihancea (2005) [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
cerebelos, piramidal, vestibular și nevrita optică retrobulbară. Atingerea cerebeloasă este menționată în 10% din cazuri. Se manifestă prin tulburări ale staticii și ale mersului în caz de atingere a vermixului cerebelos, sau prin incoordonare motorie în caz de leziune emisferică cerebeloasă sau a căilor cereberoase. Sindromul cerebelos cinetic nu poate fi confirmat clinic numai în absența unui deficit motor parțial al membrului studiat. El poate fi mascat de atingere bilaterală piramidală severă asociată. În cursul evoluției bolii, sindromul cerebelos static sau

Scleroza multiplă by Petru Mihancea (2005) [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
retrobulbară. Atingerea cerebeloasă este menționată în 10% din cazuri. Se manifestă prin tulburări ale staticii și ale mersului în caz de atingere a vermixului cerebelos, sau prin incoordonare motorie în caz de leziune emisferică cerebeloasă sau a căilor cereberoase. Sindromul cerebelos cinetic nu poate fi confirmat clinic numai în absența unui deficit motor parțial al membrului studiat. El poate fi mascat de atingere bilaterală piramidală severă asociată. În cursul evoluției bolii, sindromul cerebelos static sau cinetic poate fi acompaniat de o

Scleroza multiplă by Petru Mihancea (2005) [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
leziune emisferică cerebeloasă sau a căilor cereberoase. Sindromul cerebelos cinetic nu poate fi confirmat clinic numai în absența unui deficit motor parțial al membrului studiat. El poate fi mascat de atingere bilaterală piramidală severă asociată. În cursul evoluției bolii, sindromul cerebelos static sau cinetic poate fi acompaniat de o dizartrie cerebeloasă și de un tremor intențional care dă un grav handicap funcțional. 5. Tulburări legate de nervii cranieni. În afară de nervul optic, foarte frecvent atins în SM și alți nervi cranieni pot

Scleroza multiplă by Petru Mihancea (2005) [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
nu poate fi confirmat clinic numai în absența unui deficit motor parțial al membrului studiat. El poate fi mascat de atingere bilaterală piramidală severă asociată. În cursul evoluției bolii, sindromul cerebelos static sau cinetic poate fi acompaniat de o dizartrie cerebeloasă și de un tremor intențional care dă un grav handicap funcțional. 5. Tulburări legate de nervii cranieni. În afară de nervul optic, foarte frecvent atins în SM și alți nervi cranieni pot fi prinși de leziunile caracteristice a SM. Leziunea nu este

Scleroza multiplă by Petru Mihancea (2005) [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
semnul Lhermitte; 2. Simptome motorii reprezentate de deficitul motor de tip piramidal, spasticitate și contracții spastice; 3. Simptome vizuale datorită nevritei optice care se manifestă prin pierderea monoculară a vederii, însoțită destul de des de durere și scotom central; 4. Simptome cerebeloase cu ataxie, tulburări de coordonare, tremurătură de tip cerebeloasă, dizartrie cerebeloasă; 5. Simptome date de lezarea trunchiului cerebral: diplopie, dizartrie, disfonie, disfagie, parestezii faciale, pareză facială, oftalmoplegie internucleară, nevralgie trigeminală și vertij; 6. Alte simptome, care mai frecvent apar în

Scleroza multiplă by Petru Mihancea (2005) [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
de tip piramidal, spasticitate și contracții spastice; 3. Simptome vizuale datorită nevritei optice care se manifestă prin pierderea monoculară a vederii, însoțită destul de des de durere și scotom central; 4. Simptome cerebeloase cu ataxie, tulburări de coordonare, tremurătură de tip cerebeloasă, dizartrie cerebeloasă; 5. Simptome date de lezarea trunchiului cerebral: diplopie, dizartrie, disfonie, disfagie, parestezii faciale, pareză facială, oftalmoplegie internucleară, nevralgie trigeminală și vertij; 6. Alte simptome, care mai frecvent apar în stadiile mai tardive ale SM: crize paroxistice cu durată

Scleroza multiplă by Petru Mihancea (2005) [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
piramidal, spasticitate și contracții spastice; 3. Simptome vizuale datorită nevritei optice care se manifestă prin pierderea monoculară a vederii, însoțită destul de des de durere și scotom central; 4. Simptome cerebeloase cu ataxie, tulburări de coordonare, tremurătură de tip cerebeloasă, dizartrie cerebeloasă; 5. Simptome date de lezarea trunchiului cerebral: diplopie, dizartrie, disfonie, disfagie, parestezii faciale, pareză facială, oftalmoplegie internucleară, nevralgie trigeminală și vertij; 6. Alte simptome, care mai frecvent apar în stadiile mai tardive ale SM: crize paroxistice cu durată de secunde

Scleroza multiplă by Petru Mihancea (2005) [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
CHARCOT, în 1896 a fost primul care a propus 4 criterii clinice pentru diagnosticul SM. Această tetradă este reprezentată de: mers cerebelo-spastic, nistagmus, vorbire sacadată și tremor intențional. De-alungul anilor clinicienii au sintetizat simptomele SM în trei mari sindroame: piramidal, cerebelos și vestibular, dar prezența acestor trei sindroame nu înseamnă diagnostic sigur de SM. Sindroamele respective se găsesc concomitent și în alte afecțiuni neurologice. După consultații multiple la diferite simpozioane internaționale, BAUER (1980) a propus diferite criterii clinice de diagnostic în funcție de

Scleroza multiplă by Petru Mihancea (2005) [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
diagnostic. Dimpotrivă, o tulburare omologă la o femeie de 60 de ani trebuie să ne orienteze spre alte cauze posibile (vasculare în special). Să adăugăm la aceasta că simptomatologia variază după vârsta de debut a SM. Astfel tulburările vizuale, oculomotorii, cerebeloase și vestibulare sunt relevatorii la un subiect tânăr și evoluția lor este regresivă în 80% din cazuri. După 45 de ani, SM debutează adesea în mod insidios, prin tulburări motorii ale membrelor inferioare, evoluând în mod progresiv (50% din cazuri

Scleroza multiplă by Petru Mihancea (2005) [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
sau infarctizare la tineri cu boli ca: sindromul anticorpilor fosfolipidici, LESD, CADASIL, boala TAKAYASHU, sifilis meningo-vascular sau disecție de carotidă, etc. Infecții diverse cum ar fi cea cu HTLV 1 sau boala LYME pot prezenta asemănări izbitoare cu SM. Ataxia cerebeloasă, ca manifestare paraneoplazică la tineri poate pune probleme și mai mari, deoarece în acest caz, în LCR se înregistrează Ig.G crescute. Bolile demielinizante monofazice cum ar fi encefalomielita acută diseminată, sindromul DEVIC postviral și unele cazuri de mielită transversă

Scleroza multiplă by Petru Mihancea (2005) [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
ale complexelor imue circulante în ser, dar mai ales în LCR, reprezintă un marker al severității SM. E. Diagnosticul diferențial al SM În general diagnosticul formelor tipice de SM este ușor de stabilit, pe baza simptomelor cardinale din seria piramidală, cerebeloasă și vestibulară, 145 pe baza precocității abolirii reflexelor cutanate abdominale (după unii autori un simptom aproape patognomonic), pe baza apariției la indivizii tineri și a evoluției în puseuri cu remisiuni trecătoare a simptomelor (spontane sau terapeutice). Adesea însă polimorfismul simptomatic

Scleroza multiplă by Petru Mihancea (2005) [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
pozitivitatea reacției WASSERMANN în sânge și lichid sunt relevatoare. Paraplegia spasmodică familială a lui STRÜMPELL-LORRAIN se caracterizează prin prezența paraplegiei cu mare contractură, absența semnelor cerebelo-vestibulare și desigur, prin caracterul familial. Formele de SM cu predominanța ataxiei și a semnelor cerebeloase trebuie cu grijă diferențiate de boala lui FRIEDREICH și degenerescențele spino-cerebeloase, pe baza elementelor caracteristice acestor boli: caracterul familial, evoluție mai lungă, modificări trofice (picior scobit, cifoscolioză), reflexele osteotendinoase abolite în boala lui FRIEDREICH, etc. SM cu tulburări de sensibilitate

Scleroza multiplă by Petru Mihancea (2005) [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
manifestă, în afară de semne neurologice de trunchi cerebral, care o aseamănă cu SM și prin semne specifice ei: uveită, prelifebrită, hemoragii retiniene, episoade de stomatită, ulcerații scrotale și febră. Tabloul clinic al sarcoidozei, care cuprinde și semne neurologice de trunchi cerebral, cerebeloase, piramidale poate da confuzie cu SM. Adenopatiile hilare, leziunile oculare, cutanate ușoare și parotidiene, care apar în sarcoidoză, ne ajută în stabilirea diagnosticului. Lupusul eritomatos diseminat și poliartrita nodoasă, prin polimorfismul lor evolutiv, cu recidive, leziuni diseminate în întreg sistemul

Scleroza multiplă by Petru Mihancea (2005) [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]