KorAP: Find »[drukola/base=cerebelos & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...11 12 13 ...19 >

451 matches

Corola-website/Law/169056_a_170385

plasmatică (hemofilie), trombocitară sau vasculară. IX. Aparat renal: 1. glomerulonefrite acute sau cronice; 2. glomerulonefroză cronică; 3. pielonefrite cronice; 4. sindrom nefrotic; 5. insuficiență renală acută sau cronică; 6. scleroză renală primitivă sau secundară. X. Neurologice: 1. abces cerebral sau cerebelos operat ori neoperat; 2. sindroame vestibulare centrale; 3. boli degenerative metabolice congenitale sau dobândite; 4. tumori vertebromedulare operate sau neoperate; 5. sechele neurologice după traumatisme vertebromedulare; 6. hernie de disc operată, cu sau fără sechele; 7. sifilis nervos; 8. epilepsie

ORDIN nr. 724 din 9 iulie 2005 privind stabilirea baremelor medicale pentru dobândirea calităţii de detectiv particular. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/169056_a_170385]
hernie de disc operată, cu sau fără sechele; 7. sifilis nervos; 8. epilepsie; 9. hemoragie subarahnoidiană, cu sau fără sechele neurologice evidente; 10. accidente vasculare ischemice; 11. anevrism arterial cerebral; 12. encefalite și sechele encefalitice; 13. sindroame extrapiramidale; 14. sindroame cerebeloase și cerebromedulare; 15. sindroame pseudobulbare; 16. pareze și paralizii de orice natură; 17. leuconevraxite; 18. scleroză laterală amiotrofică; 19. siringomielie, siringoglobulie și hematomielie; 20. atrofii musculare mielopatice; 21. miopatii; 22. miastenie; 23. hemispasm facial; 24. nevralgie esențială a trigemenului; 25

ORDIN nr. 724 din 9 iulie 2005 privind stabilirea baremelor medicale pentru dobândirea calităţii de detectiv particular. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/169056_a_170385]
Corola-website/Law/167794_a_169123

că aceasta a solicitat Curții să evalueze gravitatea relelor tratamente aplicate, având în vedere urmările acestora asupra stării de sănătate a reclamantului, având în vedere că acestea au condus la o patologie neurologică severă, inclusiv hipertensiune intracraniană și o tumoare cerebeloasă survenite ca urmare a edemului cerebral difuz constatat imediat după violențele din noaptea de 27 spre 28 ianuarie 1997. 94. Curtea observă că în perioada 1997-1998 reclamantul a fost internat de mai multe ori pentru afecțiuni cardiace. La data de

HOTĂRÂRE din 12 octombrie 2004 în cauza Bursuc împotriva României (Cererea nr. 42.066/98). In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/167794_a_169123]
1999 a fost victima unui accident rutier în urma căruia a suferit o contuzie toracică și fractura brațului drept, iar șoferul autoturismului a decedat. În mai 2000 reclamantul a fost supus unei intervenții chirurgicale la nivelul creierului, în vederea înlăturării unei tumori cerebeloase. În iulie 2000, tumoarea a recidivat, iar reclamantul a fost supus unei noi intervenții chirurgicale. 95. Curtea arată în continuare că decesul reclamantului a avut loc la data de 24 ianuarie 2001, la 4 ani după traumatismul cerebral suferit în

HOTĂRÂRE din 12 octombrie 2004 în cauza Bursuc împotriva României (Cererea nr. 42.066/98). In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/167794_a_169123]
Corola-website/Law/215307_a_216636

preconizată (Clasa III, Nivel C). - Nu se poate face nici o recomandare în ceea ce privește terapia hipotermică la pacienții cu infarcte cu efect de masă (Clasa IV, GCP). - Se recomandă că ventriculostomia sau decompresia chirurgicală să fie luate în considerare pentru tratamentul infarctelor cerebeloase care comprima trunchiul cerebral (Clasa III, Nivel C). Edemul cerebral cu efect de masă este principala cauză de deteriorare precoce și deces la pacienții cu infarcte mari supratentoriale. Edemul cerebral amenințător de viață apare între zilele a 2-a și

GHID*) din 2 septembrie 2009 de diagnostic şi tratament pentru bolile cerebro-vasculare - Anexa nr. 1*). In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/215307_a_216636]
că vârsta de peste 50 de ani este un predictor de prognostic prost. Intervalul de timp până la intervenția chirurgicală, lateralitatea infarctului, semnele clinice de herniere înaintea operației și implicarea altor teritorii vasculare, nu au afectat prognosticul în mod semnificativ [448]. Infarctul cerebelos: ventriculostomia și chirurgia decompresivă sunt considerate tratamentele de elecție ale infarctelor cerebeloase înlocuitoare de spațiu deși lipsesc SCR. Că și în infarctul supratentorial înlocuitor de spațiu, operația trebuie efectuată înaintea apariției semnelor de herniere. Prognosticul pentru supraviețuitori poate fi foarte

GHID*) din 2 septembrie 2009 de diagnostic şi tratament pentru bolile cerebro-vasculare - Anexa nr. 1*). In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/215307_a_216636]
Intervalul de timp până la intervenția chirurgicală, lateralitatea infarctului, semnele clinice de herniere înaintea operației și implicarea altor teritorii vasculare, nu au afectat prognosticul în mod semnificativ [448]. Infarctul cerebelos: ventriculostomia și chirurgia decompresivă sunt considerate tratamentele de elecție ale infarctelor cerebeloase înlocuitoare de spațiu deși lipsesc SCR. Că și în infarctul supratentorial înlocuitor de spațiu, operația trebuie efectuată înaintea apariției semnelor de herniere. Prognosticul pentru supraviețuitori poate fi foarte bun, chiar și la pacienții care sunt în comă înaintea chirurgiei. PREVENȚIA

GHID*) din 2 septembrie 2009 de diagnostic şi tratament pentru bolile cerebro-vasculare - Anexa nr. 1*). In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/215307_a_216636]
amiloida); 2. secundară (15-20%) și se datoreaza rupturii anevrismelor, malformațiilor arteriovenoase (MAV), angioamelor, cavernoamelor cerebrale, tratamentului anticoagulant, antitrombotic, cirozei hepatice, neoplaziilor, traumatismelor, vasculitelor, bolii Moya-Moya, trombozei sinusurilor venoase, eclampsiei, endometriozei cerebrale, coagulopatiilor. Localizarea hemoragiei intracerebrale: - 50% profund - 35% lobar - 10% cerebeloasa - 6% în trunchiul cerebral Mortalitatea în primul an este diferită în funcție de localizare, astfel: - 51% în hemoragia profundă, - 57 % în hemoragia lobara - 42 % în hemoragia cerebeloasa - 65% în hemoragia din trunchiul cerebral. Numai 20% dintre bolnavii cu hemoragie cerebrală sunt independenți

GHID*) din 2 septembrie 2009 de diagnostic şi tratament pentru bolile cerebro-vasculare - Anexa nr. 1*). In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/215307_a_216636]
trombozei sinusurilor venoase, eclampsiei, endometriozei cerebrale, coagulopatiilor. Localizarea hemoragiei intracerebrale: - 50% profund - 35% lobar - 10% cerebeloasa - 6% în trunchiul cerebral Mortalitatea în primul an este diferită în funcție de localizare, astfel: - 51% în hemoragia profundă, - 57 % în hemoragia lobara - 42 % în hemoragia cerebeloasa - 65% în hemoragia din trunchiul cerebral. Numai 20% dintre bolnavii cu hemoragie cerebrală sunt independenți funcțional la 6 luni. FACTORI DE RISC Factorii de risc cei mai importanți sunt: - HTA (70-80%). Rolul HTA și efectul benefic al tratamentului antihipertensiv sunt

GHID*) din 2 septembrie 2009 de diagnostic şi tratament pentru bolile cerebro-vasculare - Anexa nr. 1*). In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/215307_a_216636]
în 30 de zile de la debutul simptomatologiei sunt: - mărimea și localizarea sângerării inițiale (hemoragia profundă este asociată cu mortalitate mai mare). Volumul de 30 - 60 cmc - are rata mortalității mare,în timp ce volumul ┌─────────────┬────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │ │ Rata mortalității Volum │ Hemoragia │ Hemoragia │ Hemoragie │ │ │profundă │lobara │cerebeloasa │ ├─────────────┼─────────────────────┼───────────────────┼──────────────────────┤ │ 30-60cmc │ 64 % │ 60 % │ 75% │ ├─────────────┼─────────────────────┼───────────────────┼──────────────────────┤ │ └─────────────┴─────────────────────┴───────────────────┴──────────────────────┘ Studiul retrospectiv arată că 35-52% decedează în prima lună, iar tratamentul în unitățile de urgențe neurovasculare scade mortalitatea la 28-38%. - Scor GLASGOW (Glasgow Comă Score) la admisie, vârsta mai mare de 80 ani, localizarea infratentoriala, prezența

GHID*) din 2 septembrie 2009 de diagnostic şi tratament pentru bolile cerebro-vasculare - Anexa nr. 1*). In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/215307_a_216636]
și numai o reducere reactiva a fluxului cerebral legată de oligoemie și diaschizis. CRITERII DE DIAGNOSTIC CLINIC ȘI PARACLINIC ALE HEMORAGIEI INTRACEREBRALE Criterii de diagnostic clinic 1. Tabloul clinic neurologic variază în funcție de localizare (supratentoriale lobare sau în ganglionii bazali, subtentoriale cerebeloase sau în trunchiul cerebral - cel mai frecvent pontine ), de mărimea sângerării, precum și de prezența sau de absență singelui în sistemul ventricular. 2. Caracteristic este debutul brusc cu cefalee, grețuri și vărsături, accese de epilepsie și/sau apariția unui deficit motor

GHID*) din 2 septembrie 2009 de diagnostic şi tratament pentru bolile cerebro-vasculare - Anexa nr. 1*). In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/215307_a_216636]
brusc cu cefalee, grețuri și vărsături, accese de epilepsie și/sau apariția unui deficit motor. În perioada de stare există o alterare a stării de conștiență (de la obnubilare la comă), cu semne de iritație meningeala, deficite motorii (hemipareze, hemiplegii), sindroame cerebeloase, pareze ale nervilor cranieni (în special ale oculomotorilor), tulburări vegetative, epilepsie. 3. Din punct de vedere evolutiv se descriu formele supraacuta și acută,subacuta ,cronică 4. Tabloul clinic este completat de examenul general și în special al aparatului cardiovascular, pentru

GHID*) din 2 septembrie 2009 de diagnostic şi tratament pentru bolile cerebro-vasculare - Anexa nr. 1*). In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/215307_a_216636]
de vorbire, devierea capului și globilor oculari cu tulburări ale stării de conștien��a până la comă și moarte. Vărsăturile sunt un semn obișnuit în hemoragia cerebrală și se datoreaza hemoragiei înseși, hipertensiunii intracraniene, distorsiunii structurilor creierului, localizării infratentoriale; în hemoragia cerebeloasa vărsătura este precoce. Vărsătura asociată cu modificări ale stării de conștiență poate fi singura manifestare a hemoragiei din nucleul caudat și care se extinde în spațiul ventricular. Evaluarea inițială a pacientului cu hemoragie cerebrală Se axează pe cunoașterea simptomatologiei și

GHID*) din 2 septembrie 2009 de diagnostic şi tratament pentru bolile cerebro-vasculare - Anexa nr. 1*). In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/215307_a_216636]
de pacienți cu AVC hemoragic care beneficiază de evacuare chirurgicală precoce de cei care beneficiază mai mult de tratament medical exclusiv. Hematoamele profunde nu au un beneficiu de craniotomie. Se poate considera aspirația sterotaxica, ambele necesită studii clinice suplimentare. Hemoragia cerebeloasa Determina leziuni directe prin compresiunea sau distructia cerebelului sau poate produce hidrocefalie. Evidente Evacuarea hematomului poate fi făcută dacă examenul clinic și imagistic evidențiază obliterarea spațiilor lichidiene infratentoriale. Sunt raportate rezultate bune după evacuarea chirurgicală a hematomului cerebelos dar perioadă

GHID*) din 2 septembrie 2009 de diagnostic şi tratament pentru bolile cerebro-vasculare - Anexa nr. 1*). In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/215307_a_216636]
suplimentare. Hemoragia cerebeloasa Determina leziuni directe prin compresiunea sau distructia cerebelului sau poate produce hidrocefalie. Evidente Evacuarea hematomului poate fi făcută dacă examenul clinic și imagistic evidențiază obliterarea spațiilor lichidiene infratentoriale. Sunt raportate rezultate bune după evacuarea chirurgicală a hematomului cerebelos dar perioadă optimă de intervenție nu este stabilită și nu sunt studii clinice prospective. Este universal acceptat drenajul ventricular pentru hidrocefalie în orice perioadă după debut. Pentru această drenajul ventricular și evacuarea hematomului cerebelos trebuie efectuate dacă hidrocefalia apare sau

GHID*) din 2 septembrie 2009 de diagnostic şi tratament pentru bolile cerebro-vasculare - Anexa nr. 1*). In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/215307_a_216636]
bune după evacuarea chirurgicală a hematomului cerebelos dar perioadă optimă de intervenție nu este stabilită și nu sunt studii clinice prospective. Este universal acceptat drenajul ventricular pentru hidrocefalie în orice perioadă după debut. Pentru această drenajul ventricular și evacuarea hematomului cerebelos trebuie efectuate dacă hidrocefalia apare sau daca hematomul este mai mare de 2-3 cm în diametru. Vârstă avansată și comă sunt factori de pronostic nefavorabil. Hemoragia intraventriculara Evoluția hemoragiei intracerebrale este mult mai gravă dacă se asociază cu hemoragia intraventriculara

GHID*) din 2 septembrie 2009 de diagnostic şi tratament pentru bolile cerebro-vasculare - Anexa nr. 1*). In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/215307_a_216636]
Sunt necesare mai multe studii clinice. Tratamentul hidrocefaliei Hidrocefalia apare în orice tip de hemoragie intracerebrala, în hemoragia subarahnoidiana este adesea nonobstructivă sau comunicanta, în timp ce în hemoragia intracerebrala sau intraventriculara este mai sigur obstructiva sau de tip necomunicant; în hemoragia cerebeloasa este totdeauna obstructiva. Metodele de tratament depind de tipul hidrocefaliei, de altfel toate tipurile pot fi tratate cu acces ventricular. Drenajul extern poate fi ventricular sau lombar. Calea lombara este absolut contraindicata pentru toate tipurile de hidrocefalie obstructiva sau daca

GHID*) din 2 septembrie 2009 de diagnostic şi tratament pentru bolile cerebro-vasculare - Anexa nr. 1*). In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/215307_a_216636]
Corola-website/Law/227309_a_228638

simptomatologiei, de tip ictal; - Traumatism cranio-cerebral premergător debutului simptomatologiei; - Amnezie severă precoce; - Dezorientare pațială precoce, cu rătăcirea pacientului în medii familiare, localizare deficitară a obiectelor; - Apraxie severă precoce; - Limbaj logoclonic cu pierderea sirului gândirii; - Mioclonii; - Deficite cortico-bulbare și spinale; - Ataxie cerebeloasa; - Coreo-atetoză; - Modificări patologice precoce și severe ale traseului electroencefalografic; - Modificări la imageria cerebrală (leziuni multiple evidențiate prin CT sau IRM sau modificări structurale sau funcționale la nivelul girusului postcentral); - Teste paraclinice sau de laborator care să pledeze pentru diagnosticul altei

GHID din 16 septembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea neurologie*) - "Ghid de diagnostic şi tratament în demenţe" - Anexa 1. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/227309_a_228638]
Corola-website/Law/227422_a_228751

disconectivitate primară este sugerată de o serie de constatări: ● Anamneză pozitivă pentru traumatisme obstetricale și manifestări de tip hipoxic intra-, peri- și postnatal; Prezența manifestărilor convulsive nonepileptice (convulsii febrile, modificări EEG de tip iritativ); ● Semne neurologice minime (piramidale, extrapiramidale și cerebeloase) existente anterior instituirii medicației antipsihotice. Utilizarea antipsihoticelor din prima generație la pacienții cu schizofrenie cu modificări structurale cerebrale și disconectivitate primară amplifică semnificativ riscul efecte secundare serioase de tip neurologic (diskinezie tardivă, parkinsonism, evoluție pseudodemențială) ARGUMENTE NEUROBIOLOGICE ȘI PSIHOFARMACOLOGICE 1

ORDIN nr. 1.283 din 5 octombrie 2010 privind aprobarea ghidurilor de practică medicală pentru specialităţile psihiatrie şi psihiatrie pediatrică. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/227422_a_228751]
Corola-website/Law/219526_a_220855

Ecocardiografia - interpretare: 50 cazuri. 3. Explorare Holter - interpretare: 30 cazuri. 4. Teste de efort - interpretare: 20 cazuri. 1.3.2.2.3. Neurologie: 5 luni Tematica lecțiilor conferință (90 ore) 1. Semiologia neuronului motor periferic și central, sindromul extrapiramidal, sindromul cerebelos, sindromul vestibular. 2. Semiologia sensibilității. 3. Semiologia sistemului nervos periferic. 4. Semiologia funcțiilor vegetative - sistemul nervos autonom, sindroame hipotalamo-hipofizare. 5. Conștiența - tulburări de somn și veghe, stările comatoase. 6. Sindroame corticale - somatognozia, apraxiile, agnoziile, dominanța cerebrală, afazia, memoria. 7. Bolile

ANEXĂ din 28 iunie 2007 la Ordinul ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 1.141 / 1.386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală (Anexa nr. 4). In: EUR-Lex (2007) [Corola-website/Law/219526_a_220855]
terapiei psihotrope ... (4) Semiologia sensibilității ... - Organizarea sensibilității corpului-somestezia - Semiologia analitică a sensibilității - Sindroame senzitive (5) Semiologia motilității și a reflexelor ... - Organizarea generală a sistemelor care controlează mișcarea - Semiologia unității motorii - Sindromul piramidal - Sindromul de neuron motor periferic - Semiologia extrapiramidală - Semiologia cerebeloasă - Semiologia reflexelor - Mișcările involuntare: tremorul, miocloniile, coreea, balismul, atetoza, distoniile musculare, diskineziile (6) Semiologia nervilor cranieni ... - Nervul olfactiv (I) - Nervul optic (II) și căile vizuale - Motilitatea oculară (III, IV, VI) - Nervul trigemen (V) - Nervul facial (VII) - Nervul vestibular și cohlear

ANEXĂ din 28 iunie 2007 la Ordinul ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 1.141 / 1.386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală (Anexa nr. 4). In: EUR-Lex (2007) [Corola-website/Law/219526_a_220855]
sinaptică 2. Patologia pericarionului neuronal 3. Patologia fibrei nervoase periferice 4. Sindromul de neuron motor periferic 5. Bazele neurofiziologice ale sistemului nervos central 6. Sindroame medulare: vasculare, degenerative, compresive, secundare modificărilor degenerative vertebrale 7. Sindroamele de trunchi cerebral 8. Sindromul cerebelos 9. Sindroame diencefalice 10. Sindroame extrapiramidale 11. Sindromul piramidal 12. Sindroame corticale 13. Sindroame vegetative 14. Patologia substanței reticulare 15. Boli cerebrovasculare: particularități morfofuncționale, ale circulației cerebrale, ischemia cerebrală, insuficiența circulatorie cerebrală cronică, hemoragiile cerebrale, tromboembolismul cerebral 16. Hemiplegia și

ANEXĂ din 28 iunie 2007 la Ordinul ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 1.141 / 1.386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală (Anexa nr. 4). In: EUR-Lex (2007) [Corola-website/Law/219526_a_220855]
Corola-website/Law/227926_a_229255

disconectivitate primară este sugerată de o serie de constatări: ● Anamneză pozitivă pentru traumatisme obstetricale și manifestări de tip hipoxic intra-, peri- și postnatal; Prezența manifestărilor convulsive nonepileptice (convulsii febrile, modificări EEG de tip iritativ); ● Semne neurologice minime (piramidale, extrapiramidale și cerebeloase) existente anterior instituirii medicației antipsihotice. Utilizarea antipsihoticelor din prima generație la pacienții cu schizofrenie cu modificări structurale cerebrale și disconectivitate primară amplifică semnificativ riscul efecte secundare serioase de tip neurologic (diskinezie tardivă, parkinsonism, evoluție pseudodemențială) ARGUMENTE NEUROBIOLOGICE ȘI PSIHOFARMACOLOGICE 1

GHID din 5 octombrie 2010 de practică medicală pentru specialităţile psihiatrie şi psihiatrie pediatrică*) - "Ghid de farmacoterapie în schizofrenie şi ghid de farmacoterapie în tulburarea depresivă" - (Anexa 1). In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/227926_a_229255]
Corola-website/Law/149652_a_150981

Boală Dupuytren (în funcție de sport) 58. Discopatii fază III, cu tulburări de statică sau dinamică vertebrală 59. Boală Scheurmann cu insuficiență vertebrală 60. Malformații și distrofii osoase 61. Osteomielite 62. Epilepsie 63. Sechele encefalitice 64. Sindroame extrapiramidale 65. Coree 66. Sindroame cerebeloase și cerebelomedulare 67. Miopatii 68. Miastenie 69. Paralizii definitive ale rădăcinilor nervoase și ale nervilor cranieni 70. Neurastenii severe sau prelungite 71. Tulburări de personalitate 72. Psihoze 73. Sarcina după luna a III-a 74. Psoriazis generalizat 75. Scleroza în

NORME TEHNICE din 25 aprilie 2003 privind controlul medical al Sportivilor, asistenţa medico-Sportivă în complexurile Sportive naţionale, precum şi în cantonamentele loturilor naţionale şi olimpice şi asistenţa medicală la bazele Sportive în timpul desfăşurării antrenamentelor şi competiţiilor. In: EUR-Lex (2003) [Corola-website/Law/149652_a_150981]
Corola-website/Law/219530_a_220859

studiate. 1.4.4. Stagiul de neurologie - 3 luni Tematica lecțiilor conferință (50 ore) 1. Traumatisme cranio-cerebrale. 2. Boli vasculare cerebrale. 3. Boli demielinizante. Scleroza laterală amiotrofică. 4. Discopatii. 5. Leziuni ale nervilor periferici. 6. Polineuropatii. 7. Boli extrapiramidale și cerebeloase. 8. Miopatii. 9. Epilepsia. 10. Tumori cerebrale și cu alte localizări. NOTĂ: În general, se va pune accent pe patologia cronică invalidantă (elemente de diagnostic clinic, paraclinic, evoluție, complicații, sechele, pronostic, acțiuni medicale recuperatorii posibile) Baremul de activități practice 1

ANEXĂ din 28 iunie 2007 la Ordinul ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 1.141 / . 386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală (Anexa nr. 4). In: EUR-Lex (2007) [Corola-website/Law/219530_a_220859]