KorAP: Find »[drukola/base=cetate & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...11 12 13 ...1186 >

29,634 matches

Corola-blog/BlogPost/382156_a_383485

cunoască. Apoi este grija de a păstra integritatea unității Bisericii. Pe Nistru voievozii români au construit cetăți care să ne delimiteze, să ne apere de puhoaiele ce veneau din adâncurile pustelor, stepelor siberiene. Spre apus nu s-au putut construi cetăți, dar au existat nenumărate altare ortodoxe, acestea fiind cetățile care ne-au apărat de înstrăinare. Am fost de multe ori peste Tisa, i-am văzut pe creștinii din localitățile Slatina, Apșa de Sus, Apșa de Jos; așadar, imediat dincolo de graniță

UN GÂND DE RECUNOŞTINŢĂ ŞI PREŢUIRE LA CEAS ANIVERSAR – ÎNALTPREASFINŢIA SA IUSTINIAN CHIRA LA ÎMPLINIREA A NOUĂZECI ŞI CINCI DE ANI DE VIAŢĂ PĂMÂNTEASCĂ, SLUJITOARE ŞI PILDUITOARE. de STELIAN GOMBOŞ by http://confluente.ro/stelian_gombos_1463982795.html [Corola-blog/BlogPost/382156_a_383485]
Bisericii. Pe Nistru voievozii români au construit cetăți care să ne delimiteze, să ne apere de puhoaiele ce veneau din adâncurile pustelor, stepelor siberiene. Spre apus nu s-au putut construi cetăți, dar au existat nenumărate altare ortodoxe, acestea fiind cetățile care ne-au apărat de înstrăinare. Am fost de multe ori peste Tisa, i-am văzut pe creștinii din localitățile Slatina, Apșa de Sus, Apșa de Jos; așadar, imediat dincolo de graniță există un popor român de o frumusețe sufletească ieșită

UN GÂND DE RECUNOŞTINŢĂ ŞI PREŢUIRE LA CEAS ANIVERSAR – ÎNALTPREASFINŢIA SA IUSTINIAN CHIRA LA ÎMPLINIREA A NOUĂZECI ŞI CINCI DE ANI DE VIAŢĂ PĂMÂNTEASCĂ, SLUJITOARE ŞI PILDUITOARE. de STELIAN GOMBOŞ by http://confluente.ro/stelian_gombos_1463982795.html [Corola-blog/BlogPost/382156_a_383485]
Corola-blog/BlogPost/370168_a_371497

nr. 2041 din 02 august 2016 Toate Articolele Autorului Mărunt și păcătos sub cer Totuși cu râvnă mai visez un pisc. Trufia bleg am pus-o în cuier Și umil câte-o șuetă mai isc. Crezui odată în minuni, destul. Cetăți cădeau, mureau dureri mîrșave, Avea tot orbul soare în pătul Și’nalt sunau aplauzele grave. Ci anii curseră sătui de glod. Arcaș, văzduh s’au poticnit în trestii. N’a izbăvit tăria un crîmpei de rod Gemea în jurul doldora de

DEGRADĂRI de ION PENA în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 by http://confluente.ro/ion_pena_1470151658.html [Corola-blog/BlogPost/370168_a_371497]
Corola-blog/BlogPost/364092_a_365421

controversate ale istoriei: Mitul zeului dac, 2004, nr. 9, p. 26-32; Inscripția paleocreștină de la Dierna/Orșova, 2005, nr. 22, p. 59-60; Decebalus, ‘al dacilor rege'', 2006, nr. 33, p. 15-16; «Trofeul Sacru» de pe Dealul Monumentului, 2006, nr. 33, p. 27-28; Cetatea Helis - adevăr și ficțiune, 2007, nr. 44, p. 31-32; Controversele istoriei: Cuvântul, 2008, nr. 51; Inscripția românească de pe inelul de aur de la Sucidava / Celei, 2008, nr. 53, p. 19-20; «Caput Bubali» pe Tabula Peutingeriană, 2008, nr. 53, p. 21-23; 1900

DOUĂ STUDII DE MARIANA STRUNGĂ ŞI PROF.DOINA DRĂGAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/Doua_studii_de_mariana_strung_al_florin_tene_1392388701.html [Corola-blog/BlogPost/364092_a_365421]
Inscripția românească de pe inelul de aur de la Sucidava / Celei, 2008, nr. 53, p. 19-20; «Caput Bubali» pe Tabula Peutingeriană, 2008, nr. 53, p. 21-23; 1900 de ani de la ctitoria sau reedificarea «Monumentului Sacru» de la Adamclisi, 2009, nr. 59, p. 59-62; Cetatea Sarmisegetusa, «inima Daciei», 2010, nr. 63, p. 23-24; Tricolorul «este însuși drapelul naționalității române din toate țările locuite de români», 2010, nr. 63, p.24-25; «Scena secerișului» dinaintea bătăliei finale, 2010, nr. 63, p. 59-60; Oul - simbol universal, Târgu Jiu

DOUĂ STUDII DE MARIANA STRUNGĂ ŞI PROF.DOINA DRĂGAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/Doua_studii_de_mariana_strung_al_florin_tene_1392388701.html [Corola-blog/BlogPost/364092_a_365421]
articole publicate în țară și străinătate, bazat pe simbolurile episoadelor Columnei și studiile referitoare la aceasta a reușit să localizeze pe teren, parte din scenele monumentului: Podul împăratului Traian, în «ORIZONT», Timișoara, 1985 (an XXXVI), nr. 35 (907), p. 6; Cetatea daco-getă «Caput Bubalis», în «ORIZONT», Timișoara, 1986 (anul XXXVII), nr. 41 (1025), p. 6; «Marea victorie» a geto-dacilor împotriva romanilor, în «ORIZONT», Timișoara, 1986 (an XXXVII), nr. 46 (1030), p. 6; Aspecte privind războaiele dacice ale lui Traian, în «NOI

DOUĂ STUDII DE MARIANA STRUNGĂ ŞI PROF.DOINA DRĂGAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/Doua_studii_de_mariana_strung_al_florin_tene_1392388701.html [Corola-blog/BlogPost/364092_a_365421]
Peutingeriană, în «DACIA MAGAZIN», publicație editată de «Dacia Revival International», 2008, nr. 53, p. 21-23; 1900 de ani de la ctitoria sau reedificarea «Monumentului Sacru» de la Adamclisi, în «DACIA MAGAZIN», publicație editată de «Dacia Revival International», 2009, nr. 59, p. 59-62; Cetatea Sarmisegetusa, «inima Daciei», în «DACIA MAGAZIN», publicație editată de «Dacia Revival International», New York, 2010, nr. 63, p. 23-24; «Scena secerișului» dinaintea bătăliei finale, în «DACIA MAGAZIN», publicație editată de «Dacia Revival International», New York, 2010, nr. 63, p. 59-60; Banatul, cuvânt

DOUĂ STUDII DE MARIANA STRUNGĂ ŞI PROF.DOINA DRĂGAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/Doua_studii_de_mariana_strung_al_florin_tene_1392388701.html [Corola-blog/BlogPost/364092_a_365421]
Corola-blog/BlogPost/383087_a_384416

trecut și fără viitor, fiindcă toți sînt mereu străini unul de altul, ca și cum s-ar vedea atunci pentru prima oară. Călcînd de atîta timp cu sandalele mele pe acest pămînt al făgăduinței și înșelării, îmi pare, din ce în ce mai mult, că oamenii cetății nu mai au nevoie de descifrarea niciunei taine, ci doar de povești, căci doar atît le va mai rămîne lor, cei mereu proaspeți și mereu alții, lor, cei care se vor pierde pînă la urmă de tot în lumina arzătoare

ARZĂTOAREA LUMINĂ de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 by http://confluente.ro/dragos_niculescu_1493669925.html [Corola-blog/BlogPost/383087_a_384416]
Corola-blog/BlogPost/340268_a_341597

grupuri și cenacluri literare, poezie si proză scurtă. CONCURSURI: - Concursul de Poezie ''Peregrinări'' 2013- Centrul de Excelență Dublin, ediția a II-a, cu poezia “Eminescului - rege al poeziei”, publicată în Cartea Concursului, paginile 179-180; - Concursul de proză scurtă “ Desculț prin cetate” 2012, cu lucrarea “Coliba din munți”, publicată în Cartea Concursului, pagina 12; - Festivalul Internațional de poezie și epigramă “Romeo și Julieta la Mizil”, Ediția a VIII-a, 2014-2015 - diplomă de participare. - Concursul Național de poezie “Dor de Dor”, ediția a

EU ȘI DRUMUL MEU CĂTRE POEZIE … de URFET ȘACHIR în ediţia nr. 1681 din 08 august 2015 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Urfet_%C8%98achir.html [Corola-blog/BlogPost/340268_a_341597]
Corola-blog/BlogPost/352739_a_354068

egoiști indiferent de pregătire) a căror, mare preocupare era, uneori nevinovați - oameni fără viziune fiind; blocarea inițiativelor, stoparea demersurilor curajoase, indivizi de rea credință - atunci când apăreau inițiative ori realizări îndrăznețe (am trăit astfel de momente... vezi Facultatea de Artă din Cetatea Oradea) - cu tot evantaiul ei de preocupări, sau crearea de condiții (spații), de muncă și pentru realizări artistice atât de necesare creatorilor din toate domeniile, inițiative din domeniul sculpturii monumentale de for public, etc., oameni, de ce nu, mânați de interese

ODISEEA UNUI DESTIN POLITIC de CORNEL DURGHEU în ediţia nr. 1991 din 13 iunie 2016 by http://confluente.ro/cornel_durgheu_1465772346.html [Corola-blog/BlogPost/352739_a_354068]
revine, îl merită! Ce ne facem? Stupefiați, dar nu tulburați, ne-am angajat într-o existența, o aventură politica cenzurată, pe un drum permanent neliniștit, însoțit de un mister inefabil evanescent, incitant pentru mințile deschise, curate, cinstite și dedicate destinului cetății - dar atât de rare, cu scopul de-a contribui la emanciparea și educația municipalității, a județului, a țării. Un angajament, un demers neînțeles, eronat și absurd (vezi comentariile acoliților!), fără valoare pentru bezmeticii unei politici de gașcă, care nu țin

ODISEEA UNUI DESTIN POLITIC de CORNEL DURGHEU în ediţia nr. 1991 din 13 iunie 2016 by http://confluente.ro/cornel_durgheu_1465772346.html [Corola-blog/BlogPost/352739_a_354068]
grafică, muzică, literatură, teatru și tradiții, în urbea noastră de pe Crișul Repede, pentru că ele sunt cu certitudine GARANTUL pentru înnobilarea și emanciparea acestui oraș, care trebuie să renască din cenușa mediocrității. ---------------------------------------------- Prof.univ. Dr. Cornel T. DURGHEU Sculptor, președintele Fundației Culturale „Cetatea Durgheu” mai 2016 Referință Bibliografică: Cornel DURGHEU - ODISEEA UNUI DESTIN POLITIC / Cornel Durgheu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1991, Anul VI, 13 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Cornel Durgheu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a

ODISEEA UNUI DESTIN POLITIC de CORNEL DURGHEU în ediţia nr. 1991 din 13 iunie 2016 by http://confluente.ro/cornel_durgheu_1465772346.html [Corola-blog/BlogPost/352739_a_354068]
Corola-blog/BlogPost/384108_a_385437

avut fericitul prilej să cunosc un fiu truditor al urbei dâmbovițene, nimeni altul decât genialul tenor, carismaticul, superbissimul tenor Florin Georgescu.., care-i mereu îndrăgostit de Romanță și-i plin de speranță că armoniile muzicale ce-au pus stăpânire pe cetatea de scaun voivodal - Târgoviște, au să le dea iubitorilor de muzică bună... câteva seri de neuitat. Un alt fiu al plaiurilor dâmbovițene, care prin activitatea sa prodigioiasă a ținut drapelul creației corale la mare înălțime; dirijor celebru, compozitor prolific, distinsul

CRIZANTEMA DE AUR 2014 – TÂRGOVIŞTE – MI-E ATÂT DE DOR DE TINE, TOAMNA! de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1414677200.html [Corola-blog/BlogPost/384108_a_385437]
Corola-blog/BlogPost/375148_a_376477

fără concurență. O lucrare ce nu trebuie să lipsească din casa oricărui nemțean sau iubitor al Perlei Moldovei! E suficient să trimiteți cererea și adresa dv. pe gsm as@yahoo.com Pentru cititorii din Piatra-Neamț comanda se poate prelua de la Librăria CETATEA DOAMNEI. Lectură plăcută ! * Toate bune!?! Ai nevoie de o informație? Mică, mică? O rezolvăm împreună. Trimite mai departe! Mulțumiri! Să se vadă! Ne-am eliberat de frică! ------------------------------------------------- Sergiu GĂBUREC http://blogulluigabu.blogspot.ro http://www.facebook.com/sergiu.gabureac.3

TABLETA DE WEEKEND (80): SEMNALE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1361 din 22 septembrie 2014 by http://confluente.ro/sergiu_gabureac_1411384298.html [Corola-blog/BlogPost/375148_a_376477]
Corola-blog/BlogPost/365084_a_366413

a plâns trei ani zi și noapte îndreptând lipsurile altora (Fapte 20, 31), iar noi nu plângem nici pentru ale noastre. Sf. Ioan Hrisostom - Singura diferența dintre mine si un nebun este ca eu nu sunt nebun! Salvador Dali - Dacă cetatea sufletului nu are zidul tăcerii, ea rămâne descoperită săgeților dușmanului. Sfântul Grigorie cel Mare - Postul este doctorul sufletelor noastre. Îl face pe fiecare să ia aminte la sine însuși și-l învață să-și amintească de toate lipsurile vieții sale

CITATE MEMORABILE (1) de ION UNTARU în ediţia nr. 995 din 21 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Citate_memorabile_1_ion_untaru_1379753614.html [Corola-blog/BlogPost/365084_a_366413]
Corola-blog/BlogPost/342285_a_343614

au fost salutați cu bucurie și respect. Ei, toți organizatorii acestui eveniment, ne-au propus câteva momente de meditație asupra a ceea ce se întâmplă în zilele noastre în cultura română și truda lor este exemplară pentru noile generații. Iar revista „Cetatea lui Bucur” a salutat cu deplină justificare cutezătorii, întreprinzătorii într-ale literaturii și culturii din orașul Geoagiu. LAZĂR IOSIF Referință Bibliografică: Stațiunea GEOAGIU / Elisabeta Iosif : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1309, Anul IV, 01 august 2014. Drepturi de Autor

STAŢIUNEA GEOAGIU de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1309 din 01 august 2014 by http://confluente.ro/elisabeta_iosif_1406902198.html [Corola-blog/BlogPost/342285_a_343614]
Corola-blog/BlogPost/350640_a_351969

proeminentă figură politică pe care a dat-o, țării, Bihorul. Printre realizările de excepție ale lui Viorel Faur, trebuie menționată și apariția unei noi serii din revista „Cele Trei Crișuri", ca și editarea unei reviste de istorie și teorie militară - „Cetatea Bihariei", în redacțiile cărora a reușit să adune cei mai buni creatori și specialiști în istorie din Oradea, cele două reviste având colaboratori de marcă în toată țara și chiar din străinătate. De aceea, acum, la împlinirea a 70 de

VIOREL FAUR de MIRON BLAGA în ediţia nr. 64 din 05 martie 2011 by http://confluente.ro/Un_intelectual_bihorean_nepereche_viorel_faur.html [Corola-blog/BlogPost/350640_a_351969]
Corola-blog/BlogPost/100720_a_102012

Sibiu, cel mai longeviv festival din România În săptămâna 27 iulie-2 august 2015, la Sibiu, va avea loc cea de-a zecea ediție a festivalului ARTmania, un proiect cultural care nu a luat pauză în nicio vară începând din 2006. Cetatea medievală a Sibiului îmbracă din nou haine rock și așteaptă publicul dedicat din România și țările învecinate la final de iulie la aniversarea ARTmania Festival Sibiu. Vineri, 31 iulie, în Piața Mare, va concerta Anathema, Saturnus și Enemy of Reality

Se implinesc 10 ani de ARTmania Festival Sibiu, cel mai longeviv festival din Romania by http://www.zilesinopti.ro/articole/9648/se-implinesc-10-ani-de-artmania-festival-sibiu-cel-mai-longeviv-festival-din-romania [Corola-blog/BlogPost/100720_a_102012]
Corola-blog/BlogPost/350052_a_351381

bici! Cei doi făcură stânga-mprejur și ieșiră în viteză din sală. Împărăteasa își luă biciușca și ieși pe o fereastră, ca o fantomă alburie, zburând în mare viteză pe deasupra Palatului de Gheață Veșnică, peste Valea Troienelor Uriașe și peste Cetatea Vulturilor pe care azvârli un munte de zăpadă și gheață spre disperarea bieților prieteni ai lui Mărțișor. După ce străbătu și Țara Norilor, lăsând în urma ei troiene de zăpadă plutitoare, ajunse în creierul munților, la răscrucea vânturilor. Intră vijelioasă în chilia

MĂRŢIŞOR-23 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1527 din 07 martie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1425756842.html [Corola-blog/BlogPost/350052_a_351381]
Corola-blog/BlogPost/348027_a_349356

începând cu Baziașul, Divici, Pojejena, Coronini, Gornea și Liubcova au fost găsite urmele unor așezări dacice. Dovada cea mai certă sunt așezarea dacică de la Berzasca și o așezare dacică întărită la Coronini, pe fundamentul căreia ulterior s-au clădit altă cetate medievală. Într-o lucrare de prezentare a Dunării se spune: Lângă localitatea Dubova unde există peștera Veterani, aceasta are o importanță religioasă pentru dacii liberi, deoarece a ajuns până la noi legenda și o tradiție precum că aici ar fi fost

REPERE ISTORICE DACO-ROMANE ÎN CLISURA DUNĂRII de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 859 din 08 mai 2013 by http://confluente.ro/Repere_istorice_daco_romane_i_mihai_leonte_1368028170.html [Corola-blog/BlogPost/348027_a_349356]
apropiați cercetători ai Clisurii trebuie amintit învățătorul Alexandru MOISI, care în ,,Monografia ținutului Clisura" tipărită la Oravița în 1934 aduce unele argumente prin care menționează continuitatea dacilor în acest spațiu dunărean. Domnia sa arată că în Clisură au rămas urmele multor cetăți dacice, dar numeroasele cuceriri ce au survenit de a lungul timpului, au făcut ca istoria adevărată să fie deturnată în favoarea noilor cuceritori. Exemplifică vechea cetate dacică de la Coronini, un punct strategic foarte important pentru daci cât și pentru viitorii cuceritori

REPERE ISTORICE DACO-ROMANE ÎN CLISURA DUNĂRII de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 859 din 08 mai 2013 by http://confluente.ro/Repere_istorice_daco_romane_i_mihai_leonte_1368028170.html [Corola-blog/BlogPost/348027_a_349356]
continuitatea dacilor în acest spațiu dunărean. Domnia sa arată că în Clisură au rămas urmele multor cetăți dacice, dar numeroasele cuceriri ce au survenit de a lungul timpului, au făcut ca istoria adevărată să fie deturnată în favoarea noilor cuceritori. Exemplifică vechea cetate dacică de la Coronini, un punct strategic foarte important pentru daci cât și pentru viitorii cuceritori romani, dar și alte cetăți din zonă, cărora li s-au atribuit numele unor sfinți inexistenți la acea vreme. Descoperirile arheologice arată că au fost

REPERE ISTORICE DACO-ROMANE ÎN CLISURA DUNĂRII de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 859 din 08 mai 2013 by http://confluente.ro/Repere_istorice_daco_romane_i_mihai_leonte_1368028170.html [Corola-blog/BlogPost/348027_a_349356]
ce au survenit de a lungul timpului, au făcut ca istoria adevărată să fie deturnată în favoarea noilor cuceritori. Exemplifică vechea cetate dacică de la Coronini, un punct strategic foarte important pentru daci cât și pentru viitorii cuceritori romani, dar și alte cetăți din zonă, cărora li s-au atribuit numele unor sfinți inexistenți la acea vreme. Descoperirile arheologice arată că au fost găsite armamente, obiecte casnice, monede care atestă că aceste locuri au fost locuite cu peste 700 ani î.d.Cr. și

REPERE ISTORICE DACO-ROMANE ÎN CLISURA DUNĂRII de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 859 din 08 mai 2013 by http://confluente.ro/Repere_istorice_daco_romane_i_mihai_leonte_1368028170.html [Corola-blog/BlogPost/348027_a_349356]
asupra malului stâng al Dunării și din acest motiv nu s-a putut monta acea faimoasă TABULA TRAIANA pe malul stâng, pentru a consemna evenimentul, destul de important pentru pretențiile împăratului Traian. După cucerirea Daciei s-au mai construit și numeroasele cetăți la; Șvinița, Liubcova, Drencova, Coronini și Baziaș, cetăți ce au fost dărâmate după cucerirea zonei de către turci. Dunărea era legată cu interiorul țării prin alte drumuri secundare construite în timpul domniei lui Septimiu Severus 193-211. Construcțiile din epoca romană sunt evidențiate

REPERE ISTORICE DACO-ROMANE ÎN CLISURA DUNĂRII de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 859 din 08 mai 2013 by http://confluente.ro/Repere_istorice_daco_romane_i_mihai_leonte_1368028170.html [Corola-blog/BlogPost/348027_a_349356]
motiv nu s-a putut monta acea faimoasă TABULA TRAIANA pe malul stâng, pentru a consemna evenimentul, destul de important pentru pretențiile împăratului Traian. După cucerirea Daciei s-au mai construit și numeroasele cetăți la; Șvinița, Liubcova, Drencova, Coronini și Baziaș, cetăți ce au fost dărâmate după cucerirea zonei de către turci. Dunărea era legată cu interiorul țării prin alte drumuri secundare construite în timpul domniei lui Septimiu Severus 193-211. Construcțiile din epoca romană sunt evidențiate și prin impunătorul castru roman de la Pojejena (Sitarnița

REPERE ISTORICE DACO-ROMANE ÎN CLISURA DUNĂRII de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 859 din 08 mai 2013 by http://confluente.ro/Repere_istorice_daco_romane_i_mihai_leonte_1368028170.html [Corola-blog/BlogPost/348027_a_349356]