337 matches
-
figuri dominante, ca, de exemplu, cea a antreprenorului. Și, la fel cum interacționismul a putut arăta importul de "rituri religioase și liturgice" către "riturile profane", care le banalizează și le rutinizează în afara oricărei liturgici sacre (Goffman, 1974, și Rivière, 1995), charisma unui singur om a migrat dinspre puterea religioasă, militară și politică spre toate celelalte domenii simbolice. Weber notează că rutinizarea echivalează cu raționalizarea sau că aceasta din urmă este forma generală prin care rutinizarea cuprinde religiosul, economicul, artisticul, politicul: funcțiile
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
se sprijină pe resurse importante și se adresează unui public larg (Becker, 1988). În Le triple jeu de l'art contemporain (1998c), Nathalie Heinich detașează formal trei timpi de rutinizare a artei contemporane, conform celor trei timpi de rutinizare a charismei religioase: timpul transgresiunii, cel al reacției critice (pozitivă sau negativă), cel al integrării. Căile rutinizării Producția industrială de bunuri culturale presupune specializarea, care marchează superioritatea organizării (profesionale și birocratice) asupra charismei. De unde întrebarea: ce căi urmează rutinizarea în domeniul profesiilor
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
artei contemporane, conform celor trei timpi de rutinizare a charismei religioase: timpul transgresiunii, cel al reacției critice (pozitivă sau negativă), cel al integrării. Căile rutinizării Producția industrială de bunuri culturale presupune specializarea, care marchează superioritatea organizării (profesionale și birocratice) asupra charismei. De unde întrebarea: ce căi urmează rutinizarea în domeniul profesiilor culturale specializate? Și în această privință trebuie să trimitem la Weber (1995, vol. I, pp. 332 și urm. și Weber, 1959, a doua conferință despre politică). În esență, dominația charismatică ajunge
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
țin de interese identificate clar: interesul ideal sau material al direcției administrative de a continua relația pe un fundament durabil; interesul ideal sau material al discipolilor personajului charismatic de a permanentiza comunitatea. Aceste interese devin presante atunci când dispariția purtătorului de charismă deschide problema succesiunii sale. De rezolvarea acesteia depinde natura relațiilor sociale viitoare. Diferite forme de rutinizare se prezintă atunci: introducerea unor norme de recrutare și educație, "norme de punere la încercare"; integrarea în sfera schimbului economic și adaptarea la formele
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
în toate procesele în care "etica de responsabilitate" (competența) sfârșește prin a înlocui "etica de convingere" (cauza). Instituționalizarea educației și reproducerea cunoștințelor Formarea specializată oferită în școlile de arte frumoase și în conservatoare rămâne mută în fața problemei ridicate de transmiterea charismei. Pot fi indivizii "învățați" să creeze, dincolo de simpla tehnică, li se poate transmite "harul", "geniul", "stilul", când orice creație înseamnă ruptura de convențiile trecutului și se vrea ireductibilă la o tehnică? Un student are un dar pe care școala îl
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
convențiile trecutului și se vrea ireductibilă la o tehnică? Un student are un dar pe care școala îl poate revela sau el doar accede la niște posturi, aptitudini, calificări predate și transmise? E greu de răspuns la aceste întrebări, în măsura în care charisma se simte emoțional, fără a putea fi învățată sau a se lăsa inculcată rațional (Panofsky, 1967; Segré, 1993). Totuși, nici o educație nu este posibilă fără a se configura ca un ansamblu organizat și administrat: programe de formare, numirea profesorilor, concurs
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Școala Națională de Patrimoniu); asociațiile profesionale, ca AICA (Asociația Internațională a Criticilor de Artă), care reunește din 1948 criticii profesioniști din toate domeniile culturale, având ca misiune să le apere interesele. Raționalizarea economică Putere anti-economică (prin ignorare, indiferență sau ostilitate), charisma nu trăiește decât din "câștiguri ocazionale instabile" (Weber, 1995). Încălcarea legilor de schimb, ignorarea conflictelor de interese și indiferența față de condițiile de existență a pieței structurează perfect reprezentarea pe care artistul și-o face despre sine și pe care și-
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
295, 301, 303-305, 307, 309-311. Capital cultural / economic / social / simbolic, 74, 150, 270, 272-274, 282, 287. Capitalizare, 224-227, 230, 232-233, 235-236, 240. Carieră, 104, 177, 192, 247-248, 250, 260, 289, 302. Carte, 75, 96, 127, 204, 241. Categorii (sociologia ~), 40. Charismă, 12, 166, 174, 181-184, 186-187, 192-193, 271. Chestionar, 95-96, 98, 118, 309. Chicago (Școala de la ~), 60, 290, 292. Cinema, 53, 63, 90, 96, 98, 116, 122, 127, 131, 148, 185, 193, 199-200, 202, 204-205, 241, 257, 279. Cititor, 80, 98-100
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
a fost numită de aceștia ca fiind cunoaștere venită de la zei. Înainte de toate am încercat să clarific și să ordonez terminologia folosită atât în cercetările științifice, cât și în cele mai puțin științifice. Astfel, plecând de la criteriul de autoritate și charismă enunțat de Joachim Wach am stabilit o ierarhie a celor mai folosiți termeni din domeniu: profet, clarvăzător, ghicitor, augur și astrolog. De asemenea, alte criterii de analiză a terminologiei și conceptelor au fost: cunoașterea teoretică, cunoașterea practică, cunoașterea spirituală. Din
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
cunoașterea teoretică, cunoașterea practică, cunoașterea spirituală. Din această perspectivă, profetul s-ar situa pe o treaptă superioară, el favorizând forma spirituală a cunoașterii. Ca urmare, și profețiile făcute de el au un mai mare impact social. Pe de altă parte, charisma dar și autoritatea de care se bucură sunt de o factură cu totul specială. Celelalte cazuri (clarvăzătorul, ghicitorul, augurul, astrologul) privilegiază un anumit tip de cunoaștere în combinație cu celelalte (astrologul, de pildă, privilegiază o cunoaștere teoretică, fără să o
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
toată scara socială de la rege la omul de rând"13. O interesantă caracterizare a profetului este făcută de germanul Joachim Wach în lucrarea sa Sociologia religiei. Autorul face o evaluare a diferitelor tipologii de agenți religioși după criteriul autorității și charismei, în maniera lui Max Weber. Aplicând același criteriu în cazul divinației, pe primul loc s-ar situa profetul, urmat de clarvăzător și mai apoi de ghicitor. Prezența profetului este semnalată în mai toate civilizațiile: arabă, greacă, semitică etc. Mai mult
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
clarvăzătorul este, în felul său, un ales. El nu reușește însă să dezvolte sau să atingă, asemenea profetului, un nivel maxim al unei singure discipline, fie ea de natură practică, experimentală sau spirituală. "La fel ca și cea a profetului, charisma sa decurge dintr-o experiență autentică, însă mai puțin creatoare"18. Impactul social al divinației prin clarviziune este unul mai redus în comparație cu profeția. El privilegiază o cunoaștere bazată pe experiența simțurilor, care se poate întrepătrunde uneori cu trăiri spirituale de
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
conferă în același timp un anumit statut social și autoritate. De acest subiect se ocupă Max Weber, în Sociologia religiei. Performatorii diferitelor ritualuri magico-religioase, numiți de autorul german specialiști ai sacrului, se bucură de o anumită autoritate în comunitate, în funcție de charisma de care dau dovadă. Marcel Mauss, în Teoria generală a magiei 202, arată că magicianul, de exemplu, trebuie să posede o serie de calități fizice, profesionale. Cercetările etnologice și antropologice atestă că cei mai predispuși spre actul magic, divinatoriu sunt
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
came from the gods. First of all I have tried to clarify and to arrange the terminology used both in scientific researches and in those less scientific. Thus, starting from the criterion defined by Joachim Wach (that of authority and charisma) I have established a hierarchy of the most used terms in this field: prophet, clairvoyant, fortune teller, omen and astrologist. Other terminology and concept analysis criteria were: theoretical knowledge, practical knowledge, spiritual knowledge. From this point of view the prophet
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
practical knowledge, spiritual knowledge. From this point of view the prophet would be situated on a superior position, facilitating the spiritual way of knowledge. As a consequence his prophecies have a greater social impact. On the other hand, both his charisma and his authority are really special. The other cases (clairvoyant, fortune teller, omen and astrologist) favour a certain type of knowledge combined with the others (for example, the astrologist, favours a theoretical knowledge without ignoring the practical or spiritual ones
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
ordonner la terminologie utilisée aussi dans les recherches scientifiques, ainsi que dans les recherches dont le degré de scientificité était moindre. Ainsi, m'appuyant sur le critère énoncé par Joachim Wach (le critère de l'autorité et le critère de la charisme), j'ai établi une hiérarchie des termes les plus récurrents dans le domaine: prophète, clairvoyant, augure, devin, augure et astrologue. J'ai fait aussi appel à d'autres critères pour l'analyse de la terminologie et des concepts: la connaissance théorique
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Pentru bucureșteanul care iese din Mânăstirea Cașin sau se întoarce de la Arcul de Triumf percepția Spitalului în spatele perdelei de arbori limitrofa Bulevardului Mărăști conferă aceeași senzație de calitate ca și cea a clădirilor din jur, pentru bolnavul aflat în suferință charisma clădirii impune siguranța iar pentru pacientul spitalizat ieșit pe balconul generos al salonului priveliștea parcului interior cu zăpada curată în timpul iernii dă liniște și relaxare. Subliniem aceste virtuți arhitectonice pentru a scoate și mai mult în evidență caracterul generos al
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
a lui. Cu toate acestea, când sunt confruntați cu principiul că intelectualii sunt responsabili pentru ideile și atitudinile lor politice, cei mai înflăcărați admiratori ai lui Noica se văd lipsiți de contraargumente convenabile. Erorile politice nu anulează în mod necesar charisma intelectuală și valoarea lui Noica, cu toate că ele ridică întrebări tulburătoare privind moralitatea sa și visul său de a educa o națiune, o elită sau chiar un singur discipol. și, de vreme ce ideile politice ale lui Noica se împletesc cu cea mai
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
al controlului social sau al autorității care este acceptată de membrii în cauză deoarece ei văd regulile ca raționale, cinstite și imparțiale, pe scurt un sistem valoric "rațional legal". Datorită acestui lucru, autoritatea conducătorilor nu se bazează pe tradiție sau charismă, ci pe consensul care validează regulile procedurii de atribuire a statusului și care sunt percepute ca raționale. Pentru Weber, calitatea majoră a birocrației este pur și simplu predictibilitatea ei. Exact ceea ce interesează și corespunde în cel mai înalt grad diverselor
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
instituției bisericii) și cultul monarhic (a instituției regalității). Cultul personalității poate fi interpretat prin prisma puternicului concept weberian al "autorității charismatice" ca fiind programul cultural sponsorizat statal care mobilizează întregul aparat propagandistic în scopul îmbrăcării simbolice a liderului în aureola charismei în vederea consolidării legitimității politice a acestuia. M. Weber a gândit charisma ca pe o calitate intrinsecă a unei persoane, certificată empiric prin "fapte eroice de vitejie" încununate cu "succesele enigmatice" repurtate de cel înzestrat cu acest har (Gerth și Mills
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
fi interpretat prin prisma puternicului concept weberian al "autorității charismatice" ca fiind programul cultural sponsorizat statal care mobilizează întregul aparat propagandistic în scopul îmbrăcării simbolice a liderului în aureola charismei în vederea consolidării legitimității politice a acestuia. M. Weber a gândit charisma ca pe o calitate intrinsecă a unei persoane, certificată empiric prin "fapte eroice de vitejie" încununate cu "succesele enigmatice" repurtate de cel înzestrat cu acest har (Gerth și Mills, 1946, p. 52). Ținând cont de această precizare, cultul personalității poate
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
har (Gerth și Mills, 1946, p. 52). Ținând cont de această precizare, cultul personalității poate fi conceptualizat ca o tentativă programată de înzestrare extrinsecă a liderului cu calități carismatice. Personalitatea charismatică rezultată în urma travaliului cultic se bazează astfel pe o charismă artificială, extrinsecă, al cărei sediu rezidă în mijloacele propagandistice și nu în calitățile interne ale subiectului carismatic. În schimb, cultul partinic se bazează pe construcția ideologică a charismei instituționale. Partidul, ca avangardă a clasei proletare și instrument organizatoric care precipitează
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
carismatice. Personalitatea charismatică rezultată în urma travaliului cultic se bazează astfel pe o charismă artificială, extrinsecă, al cărei sediu rezidă în mijloacele propagandistice și nu în calitățile interne ale subiectului carismatic. În schimb, cultul partinic se bazează pe construcția ideologică a charismei instituționale. Partidul, ca avangardă a clasei proletare și instrument organizatoric care precipitează dezvoltarea legică a istoriei, este definită ca instituție charismatică și venerată ca atare. Programul... din 1974, adoptat drept "măreață carte de căpătîi" a discursului didactic (Almaș și Fotescu
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
drepturi ca arianii, pentru ca în 1952, 37 la sută dintre respondenți să se declare mulțumiți că teritoriul Germaniei nu mai este populat de evrei. Și mai surprinzător este că un sfert din populația fostului Reich încă se afla sub farmecele charismei Führer-ului, 25 la sută dintre germanii din RFG declarând în 1952 că au o "opinie bună" despre Hitler (Judt, 2005, p. 58). Cu privire la "chestiunea vinovăției germane", cum a fost ea formulată de Jaspers, în decembrie 1951 doar 5 la sută
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
vocii (puternică, medie, slabă). Astfel, o voce puternică și sonoră denotă energie, siguranță de sine, dinamism, bucurie, autoritate, iar o voce scăzută și astenică indică lipsă de energie, nesiguranță, oboseală, boală, reținere, emotivitate, crispare, nehotărâre etc. Energia și pasiunea creează charisma profesorului prin faptul că alimentează întreaga gamă de emoții, motivații și așteptări din partea elevilor. Creșterea și scăderea intensității vocii reprezintă una dintre cele mai ușoare și recomandate posibilități de captare a atenției elevilor. Profesorul care deține competența comunicării paraverbale știe
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]