389 matches
-
băiat bun”. Din cele de mai sus se desprinde ideea superiorității leadership‑ului transformațional în raport cu cel tranzacțional și chiar cu alte forme de leadership. Leadership‑ul transformațional integrează în sine atât elemente ale leadership‑ului tranzacțional, cât și ale celui charismatic. În fapt, ceea ce se desemnează prin noțiunea de influențe idealizate nu este altceva decât carisma. Practicarea leadership‑ului transformațional are unele efecte pozitive extrem de importante atât pentru organizație, cât și pentru indivizi. Printre acestea majoritatea autorilor enumeră: # - atașament ridicat și
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
1995; Bass, 1998; Yukl, 1998, apud Den Hartog, Koopman, 2001, pp. 177‑178). Rămâne de văzut în ce tipuri de organizații și, mai ales, în ce tipuri de situații organizaționale aplicarea leadership‑ului transformațional, ca, de altfel, și a celui charismatic va fi mai potrivită și mai eficientă. 5.4. Forme de managementtc "4. Forme de management" 5.4.1. Generalitățitc "4.1. Generalități" Organizațiile moderne au atât de multe probleme, atât de grele și variate, cu implicații atât de extinse
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Cluj‑Napoca. CLARKE, Liz (2002), Managementul schimbării, Editura Teora, București. COLE, G.A. (2000), Managementul personalului, CODECS, București. CONGER, J.A. (1990), „The dark side of leadership”, Organizational Dynamics, 19 (2). CONGER, J.A.; KANUNGO, R.N. (1988), „Behavioral dimensions of charismatic leadership”, în J.A. CONGER; R.N. KANUNGO (eds.), Charismatic Leadership: The Elusive Factor in Organizational Effectiveness, Jossey‑Bass, San Francisco. CORNESCU, V.; MIHĂILESCU, I.; STANCIU, S. (2001), Management general, Editura Actami, Bucure[ti. COVEY, S.R. (2000), Eficiența în 7 trepte
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
București. COLE, G.A. (2000), Managementul personalului, CODECS, București. CONGER, J.A. (1990), „The dark side of leadership”, Organizational Dynamics, 19 (2). CONGER, J.A.; KANUNGO, R.N. (1988), „Behavioral dimensions of charismatic leadership”, în J.A. CONGER; R.N. KANUNGO (eds.), Charismatic Leadership: The Elusive Factor in Organizational Effectiveness, Jossey‑Bass, San Francisco. CORNESCU, V.; MIHĂILESCU, I.; STANCIU, S. (2001), Management general, Editura Actami, Bucure[ti. COVEY, S.R. (2000), Eficiența în 7 trepte. Un abecedar al înțelepciunii, Editura Alfa, București. COVEY, S.R.
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
The Center for Leadership Studies, Ohio University Press. HOLLANDER, E.P. (1964), Leaders, Groups, and Influence, Oxford University Press, New York. HOUSE, R.J. (1971), „A path‑goal theory of leader effectiveness”, Administrative Science Quarterly, 16. HOUSE, R.J. (1977), „A 1976 theory of charismatic leadership”, în J.G. HUNT; L.L. LARSON (eds.), Leadership: The Cutting Edge, Southern Illinois University Press, Carbondale. HOUSE, R.J. (1996), „Path‑goal theory of leadership: Lessons, legacy, and a reformulated theory”, Leadership Quarterly, 7 (3). HOUSE, R.J., MITCHELL, T.R. (1974), „Path
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Path‑goal theory of leadership: Lessons, legacy, and a reformulated theory”, Leadership Quarterly, 7 (3). HOUSE, R.J., MITCHELL, T.R. (1974), „Path‑goal theory of leadership”, Journal of Contemporary Business, 3, pp. 81‑98. HOUSE, R.J., HOWELL, J.M. (1992), „Personality and charismatic leadership”, Leadership Quarterly, 3. HOWELL, J.M. (1988), „Two faces of charisma: Socialized and personalized leadership in organizations”, în J.A. CONGER, R.N. KANUNGO (eds.), Charismatic Leadership: The Elusive Factor in Organizational Effectiveness, Jossey-Bass, San Francisco. HUCZYNSKI, A., BUCHANAN, D. (1991
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Journal of Contemporary Business, 3, pp. 81‑98. HOUSE, R.J., HOWELL, J.M. (1992), „Personality and charismatic leadership”, Leadership Quarterly, 3. HOWELL, J.M. (1988), „Two faces of charisma: Socialized and personalized leadership in organizations”, în J.A. CONGER, R.N. KANUNGO (eds.), Charismatic Leadership: The Elusive Factor in Organizational Effectiveness, Jossey-Bass, San Francisco. HUCZYNSKI, A., BUCHANAN, D. (1991), Organizational Behaviour. An Introductory Text, Prentice Hall, New York, Londra. HUNT, J.G. (1999), „Transformational/charismatic leadership’s transformation of the field: A historical essay”, Leadership Quarterly
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
personalized leadership in organizations”, în J.A. CONGER, R.N. KANUNGO (eds.), Charismatic Leadership: The Elusive Factor in Organizational Effectiveness, Jossey-Bass, San Francisco. HUCZYNSKI, A., BUCHANAN, D. (1991), Organizational Behaviour. An Introductory Text, Prentice Hall, New York, Londra. HUNT, J.G. (1999), „Transformational/charismatic leadership’s transformation of the field: A historical essay”, Leadership Quarterly, 10 (2). JACOBS, T.O. (1970), Leadership and Exchange in Formal Organizations, Human Resources Research Organization, Alexandria. JACQUES, E.; CLEMENT, S. (1991), Executive Leadership, Basil Blackwell, Cambridge. JAGO, A.G.
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
asupra scopurilor; consultarea părților se face nu direct, ci prin reprezentanți); decizii prin inspirație (când există un dezacord atât asupra scopurilor, cât și asupra mijloacelor; în acest caz, organizația este în pericol și se consideră că numai o conducere inspirată, charismatică ar fi capabilă să prevină dezintegrarea organizației). Această tipologie a deciziilor a fost furnizată de Thompson și Tuden (1959), dar se regăsește și în contribuțiile altor autori, cum ar fi, de exemplu, Axelsson și Rosenberg (1979) sau McMillan (1980). Criteriul
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
dețin autoritatea supremă, # adică dreptul de a cere actorilor să facă ceea ce ei trebuie să facă, unde, când, cum, în ce cantitate și cu ce mijloace (Goguelin, 1992, p. 21). # Cele trei forme de autoritate ale autorilor (legitimă, de competență, charismatică) sunt rezultatul a trei mari surse ale puterii (puterea statutară, puterea de fapt bazată pe bogăția cunoștințelor și informațiilor, puterea legată de caracteristicile personale posedate de conducători). Indiferent dacă organizația este fondată pe structuri ierarhic‑liniare sau pe structuri funcționale
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
cauze, cele cărora le place să se lupte, exprimându-se chiar că burnout-ul este „boala luptătorului”. Cauzele fenomenului se află în unele dintre trăsăturile individuale ale oamenilor, în imaginea de sine idealizată a acestora, în autopercepția lor ca fiind competenți, charismatici, dinamici, dar care, cu timpul, pe măsură ce constată că obiectivele propuse devin aproape imposibil de atins, clachează, își pierd încrederea în ei, se înstrăinează de ei înșiși. Toate aceste l-au condus pe autor la formularea unei definiții comprehensive a burnout-ului
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Stilul grandios al acestor lideri atrage subordonați dependenți, cu sentimente de insecuritate, cărora le permite responsabilitatea unei arii funcționale mari, însă subordonând nevoile acestora la propriile nevoi. Rezultatele practicării unui astfel de stil converg către o cultură organizațională de tip charismatic, în care subordonații tind să idealizaze liderul, ignorându-i greșelile și accentuând reușitele. Astfel crește capacitatea de control și de manipulare a angajaților, care ajung să nu conceapă un posibil rival în dobândirea autorității. Organizațiile cu stil isteric/dramatic sunt
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
într-o putere personală reală. Cu alte cuvinte, demiurgi, puteri magice sau puteri eroice nu ar trebui să părăsească mesagerul. Carisma pură este în mod deosebit străină considerațiilor economice și constituie "o chemare", o misiune, sau o "datorie spirituală". Atracția charismatică a unei persoane necesită deci loialitate emoțională din partea adeptului sau a discipolului. În ciuda unei mari diversități a carismei autentice sau diluate, putem încerca să formulăm, prin examinarea mai multor cazuri contemporane, anumite generalizări cu privire la numărul de adepți, intensitatea angajamentelor acestora
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
The University of Massachusetts Press, 1966, p.77 14 Max WEBER, The Theory of Social and Economic Organization, Ed. A.M. Henderson and T. Parsons, Free Press, 1947, p. 358 15 Carl J. FRIEDRICH, "Political Leadership and the Problem of the Charismatic Power", The Journal of Politics, vol. 23, nr. 1, February 1961, pp. 16-19. 16 David BEETHAM, The Legitimation of Power, 1991, Palgrave, New York, 1991, p. 25. 17 Ibidem, p. 25 18 Sidney HOOK, The Hero in History, A Study in
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
19 Jacques BENOIST-MECHIN, Le Loup et le Leopard. Ibn Seoud ou la naissance d'un Royaume, Albin Michel, Paris, 1957, p. 17. 20 Patrick KINROSS, Ataturk: The Rebirth of a Nation, Weidenfeld & Nicolson, Londra, 1995. 21 Mattei DOGAN, "Comparing two Charismatic Leaders: Ataturk and de Gaulle", Comparative Sociology, vol. 6, nr. 1-2, 2007, pp. 75-84. 22 Marcu 8: 33. 23 Dankwart A. RUSTOW, A World of Nations: Problems of Modernization, The Brookings Institution, Washington DC, 1967, p. 151 24 Donald MCRAE
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
mistică trivială; iar Ceaușescu, alături de omologul său Kim-Ir-Sen al Coreei de Nord, a lunecat cel mai aproape de acest mesianism păgân cu pretenții totalitare - totalitare, Încă o dată, nu (numai!Ă În sensul direct, fizic, polițienesc, ci cu pretinse și „Încăpățânate” valori charismatice, ordonatoare, „salvatoare”. Salvatoare... de la ce?! Dincolo de frazeologia cam prăfuită a ciracilor oportuniști sau bolnavi de putere și resentiment ai Stăpânului, salvarea trebuia acționată mereu contra „bolilor” vechi, burgheze; de fapt, contra „bolilor omului” de veacuri - respectul familiei, al persoanei, al
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
în Zelea, adăugîndu-și apoi numele de familie Codreanu, de la cuvîntul românesc codru. Fiul lui a primit o educație religioasă riguroasă și extrem de naționalistă și a intrat în politică încă din tinerețe. În 1927, el a organizat Legiunea "Arhanghelul Mihail". Lider charismatic, Codreanu nu susținea la început o anumită ideologie, punînd în schimb accentul pe regenerarea morală a individului. Programul și spiritul în care era el prezentat sunt perfect ilustrate de o cuvîntare pe care a ținut-o în decembrie 1929: Să
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
cultului eroilor (hero worship), cultul partinic poate fi înscris în clasa cultului instituțional din care fac parte cultul ecleziastic (a instituției bisericii) și cultul monarhic (a instituției regalității). Cultul personalității poate fi interpretat prin prisma puternicului concept weberian al "autorității charismatice" ca fiind programul cultural sponsorizat statal care mobilizează întregul aparat propagandistic în scopul îmbrăcării simbolice a liderului în aureola charismei în vederea consolidării legitimității politice a acestuia. M. Weber a gândit charisma ca pe o calitate intrinsecă a unei persoane, certificată
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
încununate cu "succesele enigmatice" repurtate de cel înzestrat cu acest har (Gerth și Mills, 1946, p. 52). Ținând cont de această precizare, cultul personalității poate fi conceptualizat ca o tentativă programată de înzestrare extrinsecă a liderului cu calități carismatice. Personalitatea charismatică rezultată în urma travaliului cultic se bazează astfel pe o charismă artificială, extrinsecă, al cărei sediu rezidă în mijloacele propagandistice și nu în calitățile interne ale subiectului carismatic. În schimb, cultul partinic se bazează pe construcția ideologică a charismei instituționale. Partidul
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
propagandistice și nu în calitățile interne ale subiectului carismatic. În schimb, cultul partinic se bazează pe construcția ideologică a charismei instituționale. Partidul, ca avangardă a clasei proletare și instrument organizatoric care precipitează dezvoltarea legică a istoriei, este definită ca instituție charismatică și venerată ca atare. Programul... din 1974, adoptat drept "măreață carte de căpătîi" a discursului didactic (Almaș și Fotescu, 1979, p. 179), fixa teza că Partidul ipostaziază "înțelepciunea colectivă" a poporului român și a "națiunii noastre socialiste". În această calitate
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Astfel, în cadrul celor zece clustere formate din arii culturale distincte, cele nouă dimensiuni culturale (precum "orientarea către performanță", "asertivitate", "distanță față de putere" etc.), luate ca variabile independente, se află în relație cu cele șase dimensiuni globale ale leadership-ului (de tipul "charismatic/bazat pe valori" sau "orientat către echipă"), considerate variabile dependente, iar asocierea este realizată în egală măsură în termeni de practici (realitate) și valori (dezirabilitate), atît la nivel organizațional, cît și societal. De asemenea, s-au stabilit o serie de
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
mai puternici decât orice. Iar versatilitatea personajelor din „zona gri” a locului acesta de cult, așa cum este această femeie, este oricum una absolută, încep să am experiența terenului, învăț din mers lecțiile acestuia. 10 iunie 2010 „Cutia cu minuni”. Călugărul charismatic. Puterea vindecătoare a moaștelor. Arheologie urbană : resturile de la zidul cu lumânări. Geografia reală și simbolică a rândului. Lucrătoarele de la Baia Publică. Dialog cu riveranii : pelerinul bun, pelerinul rău. Am remarcat-o încă de ieri-dimineață : o cutie înaltă din lemn lăcuit
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Acest tip de adunări au un „potențial politic” latent ? Da, fără dar și poate, sunt un amestec de pură nostalgie a comunismului, de nemulțumire în fața prezentului, antimodernism, banale teorii ale conspirației, sincretisme New Age, spaime milenariste etc. Lipsește însă liderul charismatic capabil să fuzioneze sincretic toate aceste date, mai degrabă stări de spirit decât altceva ; dacă acesta își va face apariția, forța fuzională a unor astfel de agregate umane va fi de nestăvilit și nu știu prea bine în ce direcție
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
stea departe de turnul- clopotniță de la intrare, împărțind stângaci un fel de broșură naivă și strident colorată, având ca temă sfârșitul lumii. Dar acum asist la o altă scenă, mult mai neobișnuită. Un pastor neoprotestant din Brazilia (sau o biserică charismatică de sorginte sud- americană ?) se învârte fără grabă prin curte. Poartă o geantă de voiaj dreptunghiulară pe umăr, are blugi și tricou mulat marca Lacoste pe corpul atletic. L-am reperat imediat după facies, tenul măsliniu și, mai ales, datorită
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
care am lucrat ca student, cred că nu mi-aș fi putut da seama de fapt cu cine am de-a face. Las totul deoparte și încep să-l „filez”, da, acesta-i verbul potrivit, „a fila”, pe brazilianul meu „charismatic”, i-am dat, ad-hoc, numele de cod Samba-Man. Samba-Man vânează din priviri omul potrivit pentru a fi abordat. Iată, apare prada, un individ trupeș, corpolent, descheiat la ultimii nasturi de la cămașa verde-prăzuliu, care-l încape cu greu, cu o servietă
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]