1,166 matches
-
săpături arheologice, scrierea unor articole pentru ziare sau reviste), precum și activitățile al căror caracter artistic nu face obiectul unui consens (artizanatul)" (Donnat, 1996, anexe metodologice, pp. 173-176). Presați de o logică practico-politică, anchetatorii administrațiilor urmăresc înainte de toate să producă rezultate; chestionarea în privința categoriilor este secundară. Ei se mulțumesc deci, în modul cel mai simplu, să reia marile categorii ale industriilor și instituțiilor culturale. Tabelul 3. Practicile culturale ale francezilor (pe 100 de francezi cu vârsta de peste 15 ani) Domenii de practici
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
și de fete (Olweus, 1993; Smith, 1999) și că participarea celor din urmă a fost mult timp subestimată, cum subliniază Smith și Sharp în ancheta realizată de ei la Sheffield (1994). Lucrările lui Smith și Sharp despre school bullying, prin chestionarea a 2 308 elevi între 10 și 14 ani din nouăsprezece școli engleze, dar și cercetarea lui Blaya (2001), cuprinzând 1 672 de elevi englezi conchid că nu există nici o diferență semnificativă între reprezentanții celor două sexe. Așadar fetele nu
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
Olweus, 1980; Fortin și Bigras, 1996; Dumas, 1999, p. 262; Hawkins et al., 2000; Gagnon și Vitaro, 2003, pp. 240-245; Fortin, 2003; Osborne, 2004, p. 42; Benbenisthy și Astor, 2005 etc.). Aceste modele sunt cel mai adesea dezvoltate pornind de la chestionare care pun în relație practicile sociale riscante sau/și victimizările și caracteristicile respondenților. Ele pot fi dezvoltate și pe baza unor anchete longitudinale, prin urmărirea unor grupuri de elevi uneori mai bine de douăzeci de ani. Se face atunci un
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
științifice calitatea instrumentelor de cercetare pe care le folosim. Munca de teren propriu-zisă este efectuată de către sau împreună cu cercetătorii locali, la formarea cărora contribuim. În Brazilia, o echipă de la UNESCO din această țară a făcut toată munca de teren pentru chestionare, în Burkina Faso, unul dintre studenții noștri burkinabe (Lompo, 2005), iar în Djibouti am lucrat pe teren cu o echipă de trei tineri cercetători de la biroul de statistică și un formator de la școala normală (Debarbieux/UNICEF, 2005). Pe de altă parte
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
din clasa a cincea pînă în ultimul an de liceu, într-un total de 80 de unități, adică 16,13% din ansamblul unităților de învățământ secundar, care, potrivit statisticilor din 2002, sunt în număr de 496. Rata de răspuns la chestionare a fost de 69%, ceea ce este foarte corect. Or, și aici, rezultatele sunt deconcertante: dacă ne luăm după declarațiile elevilor ca și ale profesorilor despre existența violenței în școli, constatăm că aceasta e aproape absentă. 61% dintre ei declară că
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
au fost cultura și valorile societății franceze. Alegerea președintelui Valéry Giscard d'Estaing în 1974 a vestit schimbări sociale importante ca liberalizarea legilor cu privire la avort și divorț. În particular, se pot observa două schimbări în acest sens. Prima a fost chestionarea valorilor și instituțiilor tradiționale precum familia tradițională, normele sexuale, școala, universitatea și sistemul politic în general.29 Pentru anumiți gânditori radicali din generația veche și pentru mișcările politice ale generației tinere,30 fiecare fenomen social care era tradițional trebuia chestionat
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
sex masculin sunt direcționate spre însușirea de sex-roluri conforme modelului masculinității. Barometrele de opinie publică sunt un bun context de vizibilitate socială a stereotipurilor. Acestea sunt expresia locurilor comune din gândirea cotidiană, iar prin modul cum sunt formulate întrebările din chestionare apar și ca modalități prin care se întăresc prejudecățile și stereotipurile de gen. Conform Barometrului de gen, bărbatul este capul familiei, iar femeia este stăpâna casei (p. 30-41). Aici se poate identifica atribuirea de gen: femeilor le sunt atribuite părți
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
nevoie de ambii părinți. Partea leului se configurează din nou când 45% din populația României se declară de acord ca o femeie să crească singură un copil fără a-și dori o relație stabilă cu un bărbat. Nu apare nici o chestionare similară privind oportunitatea ca un bărbat să crească singur un copil fără a-și dori o relație stabilă cu o femeie. În cadrul secțiunii tematice a „Valorilor de gen” întâlnim remarca după care în societatea românească funcționează prejudecăți legate de rolurile
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
piața, puteți folosi unele dintre următoarele idei, ușor de pus în aplicare: După ce ați stabilit cine pot fi clienții țintă, adresați unor clienți potențiali aceeași întrebare (pentru a asigura uniformitatea), fie prin contact față în față, fie prin telefon; trimiteți chestionare prin fax, prin email sau prin poștă. Oferiți respondenților stimulente simple și necostisitoare, cum ar fi o mică recompensă materială sau o carte. Încurajați anonimatul și reacțiile oneste. Desfășurați câteva sesiuni de brainstorming, moderate de o altă persoană decât dvs.
Managementul carierei. Ghid practic by Julie Jansen () [Corola-publishinghouse/Science/2058_a_3383]
-
de restricții formale, discriminări venite din sfera publică, însă acestea reprezintă doar un aspect aldezbaterii. În sfera privată, indivizii se confruntă cu inegalități, discriminări de gen, legitimate și transmise via cultură. Prin ignorarea rolului crucial al familiei, prin lipsa de chestionare a discriminărilor din interior, nu individul este cel protejat, ci colectivitatea (comunitatea, familia), în care drepturile individuale (se pare) nu mai au nici o justificare. Familia este un spațiu în care socializarea determină dependența și inferiorizarea femeilor 1. „Modul de viață
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
de femei inactive sau a performanței lor, diminuată ca urmare a îndatoririlor domestice), sociale (situația precară a familiilor monoparentale formate, în marea lor majoritate, din capi de familie femei) și demografice (scăderea numărului nașterilor) a dus în unele cazuri la chestionarea modului în care familia și genul sunt interpretate politic în societățile moderne capitaliste. xe "Okin"Okin (1989) consideră că persistența modelelor tradiționale de diviziune a muncii în familie poate fi explicată prin „supraviețuirea” modelului „capului de familie”, respectiv a perspectivei
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
Cea dintâi are un caracter intuitiv, ocazional. Ea poate permite privirea În adâncime a problemelor, dar poate lăsa loc și pentru prejudecăți. Datele obținute trebuie să constituie punctul de plecare pentru colectarea sistematica a datelor, care comportă: discuții libere, structurate; chestionare; analiza documentelor; liste de control; scări de notare; analiza transcrierilor. Evaluarea didactică se face luându-se În considerare șapte componente ale acesteia, pe baza cărora se poate stabili cu suficientă precizie calitatea competențelor de predare ale unui cadru didactic universitar
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
mijlocii sau slabi. O altă consecință a posibilității reduse de a dirija procesul de Însușire a cunoștințelor transmise prin mesajul informațional constă În controlul insuficient asupra procesului instructiv și a rezultatelor acestuia. Astfel, deși În activitatea instructivă se aplică metoda chestionării orale sau prin lucrări de control, verificarea Însușirii cunoștințelor de către studenți se realizează doar parțial și nu Întotdeauna sistematic. Ori, În asemenea condiții de instruire, urmărirea dezvoltării intelectuale a studenților este pusă În condiții extrem de dificile. Activizarea cognitivă slabă a
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
dificilă de la conceperea și administrarea chestionarului până la prelucrarea și interpretarea informației obținute. E cert, că elaborarea unui chestionar depinde de “serviciile” care urmează a fi evaluate: curs, seminar, lucrare practică etc. În spiritul modelului C+V+S+M am elaborat chestionare (curs/seminsar ) care, sperăm, conțin indicatorii calității, au valoare informativă și indică schimbările ce trebuie realizate. În linii mari, ele cuprind următoarele aspecte: conținut organizare, stimulare intelectuală, prezentare, evaluare, interacțiunea profesor / student. Orice evaluare formativă trebuie să respecte două principii
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
dacă această diferență există la adulți, dar nu și la copii, înseamnă că ea apare în... adolescență. Cercetătorii au cerut unui grup de 216 băieți și de 265 de fete, cu vârste între 11 și 16 ani, să completeze câteva chestionare despre frecvența cu care plâng și despre predispoziția lor de a plânge. În toate grupele de vârstă cercetătorii au observat că fetele plâng mai ușor și mai des decât băieții. Diferențele dintre sexe cresc o dată cu vârsta, în primul rând datorită
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
de Beck în tratamentul stărilor depresive și al tulburărilor anxioase (Perris, 1989). Scopul este modificarea graduală a sistemelor de convingeri care sunt la baza expșeriențelor delirante. Principiile lor sunt următoarele (Chambon, 1993): 281 1.1. Metoda "socratică" de discutare și chestionare nu trebuiește confundată cu o confruntare cu caracterul nereal al convingerilor delirante. Terapeutul nu contrazice aceste convingeri ale subiectului, el solicită doar considerarea faptelor și căutarea unor alte interpretări posibile. De regulă, el recomandă să se înceapă prin elucidarea convingerilor
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
o afirmație disimulată, prin care eul cumulează, trecând În faza a doua, și funcțiile celui care Întreabă 16. Eul autentic, scrie Ricoeur, „se constituie prin actul Întrebării”17. Răspunsul implicit la Întrebările repetate, sincopate, ale eului Îl formează confesiunea. Firește, „chestionările” sale provin dintr-o mare incertitudine, din dorința clarificării și a cunoașterii. Eul interogativ acționează ca o ființă pentru care există problema ființei, a existenței 18. Incapabil să-și asume până la capăt responsabilitatea de centru al construcției, eul se mărginește
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
aceste clasificări se poate face prelucrarea datelor statistice individuale, acestea agregându-se pe diferite nivele, atât pe orizontală (în profil teritorial), cât și pe verticală (pe activități ale economiei naționale și în final, la nivel macroeconomic). Fără codificarea informației din chestionare pe baza clasificărilor și nomenclatoarelor, centralizarea datelor statistice ar fi practic imposibilă în conjunctura actuală, ținând cont de numărul foarte mare de agenți economici, precum și de indicatori statistici. Potrivit actelor normative, utilizarea clasificărilor și nomenclatoarelor este obligatorie pentru întreg sistemul
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
fidele și adesea constrângătoare a mesajului propus și nu informării pasagere, dezinteresate, el traduce pe înțelesul tuturor memoria istorică a unei comunități. Prezentarea nu este explicată, ci doar confirmată prin invocarea dovezilor istorice convenabile, însoțite, la rândul lor, de o chestionare rituală, care trimite la același enunț din textul principal 61. Simbolurile sunt propuse ca adevăruri verificate, nefiind analizate ca metafore sau coagulări identitare, patrimoniale 62. Manualul structurează gândirea utilizatorilor 63 prin chiar maniera derulării textuale și vizuale a informațiilor pe
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
picioarele sale45. Cu aceste omisiuni din perioada postbelică, ilustrația propusă de Costin Petrescu 46 a trecut cu bine prin zeci de manuale. Întrebările de verificare a celor învățate la lecție solicitau insistent rememorarea realizărilor domnitorului, încheindu-se optimist, cu surprinzătoarea chestionare: "care sunt cei trei domnitori români care l-au înfrânt pe Mohamed Cuceritorul?" Întrebarea sugera un răspuns entuziast și nu întru totul cinstit, căci din logica povestirilor anterioare, cei vizați nu puteau fi alții decât Iancu de Hunedoara (care nu
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
se aud aplauze. Înregistrarea începe cu imnul țării, continuă cu prezentarea evenimentului aniversat de către un profesor 5 și cu texte în același ton, citite destul de poticnit de câțiva elevi. Urmează un număr de poezii și cântece patriotice, agrementate cu o chestionare pe teme de istorie națională, secvență care trimite mai curând la exersarea unui catehism școlar: începe cu datarea corectă a unirii realizată de Mihai Viteazul! Atmosfera nu reușește să fie festivă. Copiii par să fi învățat pe de rost doar
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
în Est a fost altfel structurată. Manualele vestice au detensionat mult povestirea, în primul rând pentru că uzajele didactice actuale nu mai permit o reconstituire rigidă, exclusivistă, sobră sau chiar tragică. Aici, textul a fost redimensionat în favoarea imaginii, a invitațiilor la chestionări și revizitări ale subiectului cândva principal. Manualul german este deosebit de relevant pentru acest aspect, trebuind să își asume o descriere complexă, pe mai multe voci, a regimului comunist. A reușit acest lucru luând în serios nevoia de a înțelege funcționarea
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
opțiune era, deci, cu atât mai atractivă "în libertate". 3 În mod tradițional, în cadrul unei discipline școlare nu se vehiculează decât "cunoștințe reputate a fi conforme cu realitatea trecută și prezentă, dovedite academic, consensuale, extrase [din sfera] opțiunilor sau a chestionărilor politice". Vezi Nicole Tutiaux-Guillon, Is there a Basis for European Consciousness among French Students? The Results of Three Empirical Studies, în Joke van der Leeuw-Roord (ed.), History for Today and Tomorrow. What Does Europe Mean for School History?, Edition Körber-Stiftung
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
serios întrebările, parodiind imaginea domnitorului prin integrarea lui în lumea adolescenților de azi și a jocurilor (virtuale) preferate de ei. În viziunea lor, virtuțile războinice ale voievodului pot fi transpuse cu ușurință în registrul vast al violențelor lumii de azi. Chestionarea a avut loc în zilele de 6-8 ianuarie 2004, fiind intermediată de profesoara lor de istorie. 198 Un astfel de eșec școlar se poate confirma oricând, iar răspunsurile colectate pot fi oricât de aiuritoare. Un sondaj de stradă printre elevii
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
fac documentări individuale (proiecte, referate, mape de lucru etc.). Dar cele mai importante testări scrise (tezele, examenele naționale, concursurile școlare etc.) continuă să solicite memorizarea unei cantități impresionante de informație istorică, proces care solicită, la rândul său, explicația, repetiția și chestionarea ca procedee didactice de bază. Din același motiv, asistența oferită elevului de un adult (profesor, părinte, preparator) este la fel de necesară acum ca și altă dată, în special atunci când se dorește un rezultat cât mai bun la astfel de examinări. Este
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]