733 matches
-
valoarea "fericire și viață plină de mulțumiri" se înregistrează rangul 2 pe total, fără a se observa modificarea lui la fiecare categorie de infracțiuni; putem spune că deținuții sînt interesați de această valoare. Următoarele valori pentru care au optat deținuții chestionați: respectul față de sine și înțelepciunea, înțelegerea matură a vieții. Înțelepciunea înregistrează pe total de deținuți rangul 5, dar la omor și viol se observă o scădere a rangului (13, respectiv 16). Această lipsă de interes a valorii înțelepciune am putea
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
respectiv 16). Această lipsă de interes a valorii înțelepciune am putea să o explicăm astfel: hoții urmăresc un anumit plan de acțiune și metode specifice ce necesită un nivel crescut al elaborării gîndirii. Demnitatea este o valoare față de care cei chestionați au manifestat interes prin opțiunea pe care au făcut-o (ragul 4). Prietenia adevărată și profundă este bine valorizată (rangul 6), fapt explicabil prin nevoia deținuților de a fi susținuți afectiv. Urmărind ultimele șase valori (cele mai respinse), se observă
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
observă o diferență semnificativă între rangurile obținute la categoriile viol și omor, explicată probabil prin faptul că violatorii optează mai mult pentru o viață liberă, față de criminali, pentru care independența nu este o valoare hotărîtoare. Valorile instrumentale pe care deținuții chestionați le-au situat în vîrful ierarhiei au fost, în ordinea crescătoare a rangurilor, următoarele: 1. cinste, sinceritate, dragoste de adevăr; 2. autocontrol, stăpînire de sine și disciplină; 3. curățenie exterioară, aspect îngrijit, curat; 4. dragoste; spirit afectiv, tandru, sensibilitate; 5
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
de lucru cu sarcina:,,Înconjoară fructele mari și colorează-le”. Fișa reprezintă imaginea unor fructe de mărimi diferite: măr mare, mic; pară mare, mică; gutuie mică. Majoritatea copiilor au colorat fructele și au înconjurat fructele mari. Rezultate obținute: - copii surzi chestionați: 8; - răspunsuri corecte: 6. Măsuri: * voi da muncă independentă în cadrul activităților alese, solicitarea mai intensă în orice înprejurare pentru a intra în ritm; * dramatizarea unor acțiuni în scopul recuperării unor cunostințe; La activitatea matematică pentru formare de perechi între elementele
Rolul activit ăţ ii matematice în dezvoltarea gândirii copilului pre ş colar cu deficien ţă auditiv ă : ghid metodologic by Petrovici Constantin (coord.), Solomon Margareta () [Corola-publishinghouse/Science/91654_a_93192]
-
cu un element mai mult, sau mai puțin am formulat sarcina:,,Desenează în prima diagramă tot atâtea pătrate cât arată cifra, iar în a doua diagramă cu un cerculeț mai mult decât pătratele din prima diagramă”. Rezultate obținute: - Copii surzi chestionați: 8 - Răspunsuri corecte:7 Măsuri luate: Am repetat proba, în grupuri mici de copii surzi, integrând printrepreșcolarii buni și pe acela care nu a reușit să finalizeze fișa de muncă independentă. Din multiple sarcini ce revin grădiniței, dar mai cu
Rolul activit ăţ ii matematice în dezvoltarea gândirii copilului pre ş colar cu deficien ţă auditiv ă : ghid metodologic by Petrovici Constantin (coord.), Solomon Margareta () [Corola-publishinghouse/Science/91654_a_93192]
-
diagnosticare a stilului de conducere propun Ileana Ursu, Dan Stegăroiu și Ioan Rus (1978). Metodologia lor presupune parcurgerea următorilor pași: elaborarea chestionarului; construirea matricelor standard; calcularea probabilităților de stil și a scorurilor individuale; identificarea stilului de muncă al fiecărui subiect chestionat. În funcție de modul de combinare a atitudinii cu comportamentul se pot diagnostica cinci tipuri de stiluri de conducere: autoritar; consecvent autoritar; democrat; consecvent democrat; echilibrat. Un psihotest pentru diagnosticarea stilurilor de conducere a fost conceput și de Filaret Sîntion (2000). El
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
1955, doi autori, Morse și Weiss, într-o anchetă efectuată la scară națională, la întrebarea „Dacă printr-o șansă moșteniți destui bani pentru a trăi confortabil, fără muncă, credeți că veți mai munci?” au obținut rezultate semnificative: 80% dintre cei chestionați afirmă că își vor păstra munca, unele diferențieri apărând în funcție de vârstă (între 21-34 ani, 90% declară că vor rămâne în câmpul muncii; între 55-64 de ani, numai 61%) și de nivelul calificării (doar 50% dintre muncitorii necalificați afirmă că își
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
sunt impresionante. În Anglia s-a constatat o creștere enormă (cu 528%) a absenteismului cauzat de stres pe o perioadă de 25 de ani (1955-1979). O cercetare efectuată pe aproape 16.000 de muncitori a arătat că 29% dintre cei chestionați considerau că munca le afectează grav sănătatea. În Țările de Jos, în 1967, când a fost introdusă Legea pentru protecția persoanelor invalide, 11% dintre muncitori susțineau că sunt invalizi din motive de boală psihică produsă de stres. Costul estimat al
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
lichid, substanțe noi cu proprietăți psihoactive). În 2013, la inițiativa UNICEF, Centrul de Sociologie Urbană și Regională, cu sprijinul Institutului de Științe ale Educației, a realizat studiul intitulat " Starea adolescenților din România". Autorii studiului consideră că 3,8% dintre adolescenții chestionați au experimentat cel puțin o dată în viață un tip sau altul de droguri. Totodată, restrângând eșantionul studiat doar la adolescenții cu vârsta cuprinsă între 14 și 18 ani, autorii concluzionează că prevalența consumului de droguri de-a lungul vieții este
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
schimb, în rândul adolescenților cu vârsta cuprinsă între 10 și 13 ani, cele mai ridicate prevalențe de-a lungul vieții se înregistrează în consumul de cocaină crack, respective în cel de somnifere (0,5%). * Niciunul dintre adolescenții sub 14 ani chestionați nu a consumat heroină și doar 0,3% dintre cei cu vârste mai mari și-au administrat vreodată acest tip de drog. Rezultatele studiului național din cadrul ESPAD 2011, plasează România între ultimele 10 state europene, ca nivel al prevalenței consumului
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
a fost o distracție și atăt. Dacă vreu să mă las, pot! (elev, 18 ani, liceu teoretic)". Figura 36: Determinanți ai consumului de droguri din perspectiva elevilor (ancheta bazată pe chestionar) Putem observa, ca și în cazul interviurilor, că elevii chestionați prezintă în aceeași ordine principalii factori determinanți ai consumului: curiozitate, anturaj și probleme/ conflicte familiale. Principalul motiv care îi determină pe tineri să consume droguri a fost curiozitatea menționat de 32,6% dintre elevi. Dorința de noutate și anturajul/ distracția
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
37: Disponibilitatea față de consum (chestionar aplicat elevilor) 27,6% dintre liceeni au precizat că, dacă ar putea, ar încerca un drog. Observăm disponibilitatea de consum în procent mare. Pentru preîntâmpinarea acestui fapt trebuie identificați și optimizați factorii protectivi. Dintre elevii chestionați 27,8% ar consuma marijuana; 22,7% hașiș; 17,0% ecstasy și 12,5% cocaină. Figura 38: Consumul de substanțe în mediul familial (chestionar administrat elevilor) Majoritatea profesorilor consideră că una dintre cauzele consumului, de substanțe, o reprezintă mediul familial
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
substanțe în mediul familial (chestionar administrat elevilor) Majoritatea profesorilor consideră că una dintre cauzele consumului, de substanțe, o reprezintă mediul familial (52 dintre cei 60 de profesori intervievați) și existența modelelor de consum în familie (15 răspunsuri). În rândul elevilor chestionați putem observa că în majoritatea cazurilor întâlnim consum de alcool și tutun în cadrul familiei, atât în rândul părinților, cât și al fraților. În 50,3% din cazuri tatăl liceenilor fumează și în 47,6% din cazuri, consumă alcool. Ponderea liceenilor
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
la inițiativa UNICEF, Centrul de Sociologie Urbană și Regională, cu sprijinul Institutului de Științe ale Educației, a realizat studiul intitulat " Starea adolescenților din România" (http://www.unicef.ro/wp-content/ uploads/Studiu-privind-situatia-adolescentilor-din-Romania.pdf). Autorii studiului consideră că 3,8% dintre adolescenții chestionați au experimentat cel puțin o dată în viață un tip sau altul de droguri. Totodată, restrângând eșantionul studiat doar la adolescenții cu vârsta cuprinsă între 14 și 18 ani, autorii concluzionează că prevalența consumului de droguri de-a lungul vieții este
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
acestora în programe de formare dezvoltare a abilităților parentale, o mai bună conlucrare părinte-profesor, precum și un control mai atent al copiilor ar putea să fie o modalitate de rezolvare a problemelor legate de consumul de droguri. În același timp, elevii chestionați identifică familia ca pe un factor protectiv și reclamă lipsa relaționării părinte-copil. Majoritatea elevilor intervievați nu au recunoscut consumul (fie de droguri legale, fie de droguri ilegale) față de părinți și nici nu intenționează să facă acest lucru și acest fapt
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
unui studiu declarând că nu cred în Dumnezeu. Foarte interesant este acest aspect, deoarece după aproape o jumătate de veac de comunism, odată cu valul puternic de libertate și de dorință înnoitoare la români, s-au declarat doar 6% dintre subiecții chestionați ca nefiind afiliați unei religii. Rusia, Ucraina, Estonia etc., spre exemplu, la Figura 1, vedem că la zece ani după căderea comunismului, în aceste țări, în privința apartenenței religioase, au rămas la procente destul de mari la nivel de individ: Rusia mai
by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
dorințelor membrilor sistemului, precum și a clienților acestuia. În chestionarele de evaluare pe care consilierul PR trebuie să le facă periodic, un parametru va face referire la o carte plăcută, la un ziar sau o revistă foarte citită. Altfel spus, cei chestionați vor fi întrebați, printre altele, ce carte le-a plăcut în mod deosebit, sau ce ziare sau reviste citesc cu mare plăcere. După evaluarea chestionarelor se va face o ierarhie a acestor publicații. Publicația care va ocupa primul loc în
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
a realizărilor acestuia. O întrebare din chestionar, care să reflecte o realizare a sistemului într-un anumit sector, poate fi formulată astfel: " Știați că sistemul X s-a implicat în rezolvarea pro-blemei Y reușind să o soluționeze?" Mulți dintre cei chestionați nu vor ști ce a făcut pentru societate sistemul, dar vor afla din modul în care este formulată întrebarea. Pas 3. Se formează echipe de cîte două persoane, în general un bărbat și o femeie, care să meargă și să
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
să reprezinte o atracție, în special pentru copii. Vor exista și persoane care nu vor dori să completeze respectivele chestionare. În nici un caz echipele nu trebuie să fie prea incisive; cine nu vrea, nu vrea. Cu cît numărul de persoane chestionate este mai mare, cu atît sistemul devine mai cunoscut cetățenilor. Metoda sondajului direcționat poate fi folosită și sub alte forme și în alte sfere de activitate; de exemplu în domeniul politic, în timpul campaniilor electorale. Metoda dă rezultate foarte bune, mai
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
faptul că, acestea sunt conștiente de: influența benefică a gimnasticii aerobice pentru sănătate și modelarea morfoplastiei corporale, identificând și alte influențe ca: dezvoltarea capacității fizice, relaxare neuro-psihică, creșterea optimismului, a încrederii în sine etc. Conștiente de aceste efecte, majoritatea persoanelor chestionate, practică organizat aerobicul, procentul cel mai mare (68%) având chiar o frecvență zilnică. Cele care nu practică (14%), motivează lipsa de timp, programul încărcat la locul de muncă și comoditatea. Datele obținute relevă că gimnastica aerobică este un mijloc deosebit de
Gimnastica aerobica – strategii pentru optimizarea fitnessului by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1148_a_1881]
-
nu se acordă în caz, iar meu se acordă în caz, la fel ca adjectivul propriu-zis (unei cărți grele). În exemplul (b), și al, și posesivul se acordă în caz; astfel de exemple sunt destul de colocviale, dar acceptate de vorbitorii chestionați. În exemplul (c), nici al, nici posesivul nu se acordă în caz; acest tip de sintagme sunt tot colocviale, dar destul de acceptate de vorbitori: (84) a. unei prietene a mele, unei colege a noastre - standard b. unei prietene ale mele
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
N2 este marcat morfologic pentru plural. În topica subiect - predicat, acordul la plural este și un acord prin atracție. Acest tip de denotație ne explică și acordul la plural al sintagmei partitive cu un substantiv colectiv, acceptat de mulți vorbitori chestionați (O parte din guvern au demisionat). În denotația substantivului colectiv (guvern) găsim entități atomice (membrii guvernului, miniștrii), astfel încât sintagma partitivă exprimă o sumă a unor entități atomice (o denotație de tip plural). Acest tip de denotație face posibil acordul la
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
pe baza datelor configurate În matrice. Se Întărește astfel ideea prefigurată inițial - activitatea de cunoaștere a grupului școlar este caracterizată de un ansamblu de disfuncții. Studiul de caz, așa cum indică datele, ocupă locul doi În ierarhia metodelor menționate de cei chestionați, deși specialiștii nu o recomandă În cunoașterea fenomenenlor de grup. Declarativ, metoda este des utilizată de un număr mai mare de cadre cu experiență (41,6% decât de cele cu experiență redusă (29,1%, de mai mulți Învățători (37,5
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
4% decât de Învățători (25% și de un număr mult mai mare de cadre tinere (33,3% decât cele cu experiență (10%. Metoda aprecierii obiective a personalității (Gheorghe Zapan nu este o metodă cunoscută și nici facilă pentru majoritatea cadrelor chestionate; este utilizată des doar de (14,5% dintre diriginți și 10,4% dintre Învățători, de mai multe cadre cu experiență (20,8% comparativ cu cele tinere (10,4%. Scările de apreciere sunt folosite mai frecvent, comparativ cu metoda aprecierii obiective
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
didactice (4,1%, În special diriginții și cadrele cu experiență În Învățământ care le consideră ineficiente. 6 Datele obținute prin completarea acestui item evidențiază faptul că pentru cei mai mulți dintre institutori (60% și pentru mai puțin de jumătate dintre profesorii diriginți chestionați, prioritară este cunoșterea relațiilor afectiv- simpatetice dintre membrii grupului; pentru celelalte categorii de cadre didactice (cu experiență redusă/ cu experiență bogată În Învățământ este mai importantă stabilirea/ respectarea regulilor. Cifrele indică și faptul că nu există probleme majore de comunicare
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]