735 matches
-
cadrelor didactice chestionate evidențiau că în grupurile școlare nu se pune suficient accent pe dezvoltarea unor norme de către membrii respectivelor grupuri (chiar dacă această dezvoltare a normelor ține și de degajarea unei anumite doze de conflict). În această cercetare, cadrele didactice chestionate răspundeau la un item în proporție de 76,66% că au folosit în activitatea proprie la clasă conflictul de idei între elevi; la itemul următor, 67,3% răspundeau că apariția unui conflict puternic de idei între elevi reclamă întotdeauna intervenția
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
suicidar este foarte puternic, toate amenințările suicidare trebuie luate În serios. În caz de prezență la subiecți a schimbărilor dispoziționale, a tendințelor impulsive și agresive, a ideilor de moarte și de omucideri, ei nu trebuie lăsați singuri niciodată. Ei trebuie chestionați direct În legătură cu intențiile sale de suicid. Aceste persoane necesită internare În spital pentru acordarea unui tratament urgent de specialitate. Combinația dintre psihoterapie și farmacoterapie este semnificativ mai avantajoasă decât terapia separată prin numai unul dintre mijloace.
RISCUL SUICIDAR SI DEPRESIILE REFRACTARE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Cărăuşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1472]
-
sau comunicarea simbolică), fie instituționale (ca limba, educația, sistemele legale). Reprezentările sociale își au deci rădăcinile în taxonomii comune, în categorizări sau diferite themata. Cercetările invocate de Markova probează modul în care reprezentările sociale sunt „înrădăcinate” în viața individului. Subiecții chestionați manifestau o gândire opozițională exprimându-și dorința de a fi recunoscuți, de a li se accepta identitatea. Ei se situau, totdeauna, de partea „pozitivă”, considerând că „alții” nu merită să fie identificați pozitiv. Refuzau „recunoașterea socială” a altora. Revendicau partea
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
intervievați au insistat pe câteva aspecte dominante: coada, cu stresul și umilințele ce le implică, viața profesională, relațiile cu regimul. Nu vom întreprinde, pentru textul de față, o analiză sectorială, ci vom încerca să ne articulăm modului în care cei chestionați și-au construit discursul. Dominantă e tema cozii, ca ritual și valoare simbolică pentru epocă. Coada pentru hrană a funcționat ca un „mod de viață” în România ceaușistă - aceasta este concluzia unei cărți a lui Pavel Câmpeanu. El scrie: „În
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
intervievate; „Am suferit traume fizice” - 2%; traume psihice - 20%; fizice și psihice- 58%. Vă simțiți vinovată de cele întâmplate? „Foarte mult” - a fost răspunsul ales de 20 de intervievate, „da” - 5, „doar în acel moment” - 11; „nu” - 14 (unele dintre chestionate, deși nu li se ceruseră precizări, au ținut să-și nuanțeze răspunsul cu justificarea că s-ar fi simțit vinovate dacă ar fi putut crește acei copii, altele au specificat că vinovați trebuie să fie socotiți în primul rând cei
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
victime ale represiunii ca grup, efectele presiunii noilor modele sau ale colectivității etc. În ceea ce privește situația de dinaintea momentului arestării politice, sunt menționate aspecte ca aspirațiile profesionale (40% dintre intervievați erau în curs de terminare a studiilor) și sociale neîndeplinite (30% dintre chestionați). De asemenea, circa 60% își declară apartenența la o organizație, alta decât cele comuniste, apartenență ce avea drept motiv patriotismul - 5 răspunsuri, opoziția față de cooperativizare - 3 răspunsuri, tradiția politică a familiei - 3 răspunsuri. Dintre cele 20 de persoane intervievate, 6
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Au fost primite răspunsuri de la peste 500 de organizații Sursa: datele sunt preluate de pe site-ul Computer Security Institute, „2002 CSI/FBI Computer Crime and Security Survey”, volumul VIII, numărul 1, primăvara 2002, și raportul CSI/FBI din 2003 Cei chestionați au declarat că sursele de atac sunt din următoarele categorii: angajați nemulțumiți (89%), hackeri independenți (72%), corporații de pe teritoriul SUA (48%), corporații străine (29%), organizații guvernamentale străine (21%). Tabelul 6.2.Total pierderi anuale din frauda informațională, 1997-2002 *Au fost
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
de apărare. O anchetă recentă, realizată de Computer Security Institute (CSI), arată că, deși 90% dintre subiecți au folosit programe antivirus pe sistemele lor de rețele, 85% dintre acestea au suferit pagube din cauza virușilor. În aceeași anchetă, 89% dintre cei chestionați au raportat instalarea de firewall-uri și 60% au utilizat sisteme de detectare a accesului neautorizat. Cu toate acestea, 90% dintre ei au raportat acțiuni de violare a sistemului de securitate, iar 40% dintre sistemele lor au fost accesate ilegal din afara
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
a determinat sau nu, Într-un anumit context concret, să-și schimbe părerea despre unele lucruri. S-au Înregistrat trei categorii de răspunsuri: influență puternică, influență limitată și influență nulă. În prima categorie (atestată de 29% dintre femeile din G2 chestionate și de 21% dintre bărbații din G2) se constată o influență puternică, În special În orientările religioase, politice și de educație. Este tipul de generație-pivot caracterizată, În primul rând, de o mobilitate socială mai puternică a copiilor comparativ cu a
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
celei de-a doua decade a procesului de tranziție a societății moldovenești de la totalitarism la democrație, membrii acesteia manifestă o atitudine sceptică față de regimul democratic ca mod optim și eficient de guvernare a societății. În acest sens, jumătate din populația chestionată - 49,9% la mijlocul anului 2002 consideră că este mai bine Într-o societate cu ordine strictă (societatea de până la tranziție), chiar dacă aceasta ar determina limitarea unor libertăți individuale, cum este libertatea de exprimare a opiniilor, ideilor, intereselor etc. Mai mult
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
cel mai bine guvernarea democratică? Diminuarea ponderii indecișilor În decurs de doi ani de la 45% la 5%, nu atestă, În mod implicit, faptul că populația a conștientizat semnificația termenului democrație. Nu trebuie să uităm că În studiul din 2002 cei chestionați au răspuns la o Întrebare deschisă, iar În studiul din 2004 la o Întrebare Închisă, cu variante de răspuns formulate. Aceste rezultate ilustrează mai curând cunoștințele populației despre valorile democratice difuzate de mijloacele de informare decât conștientizarea și interiorizarea valorilor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
membri din 1 958 de filiații (respectiv 1 958 de persoane aparținând generației intermediare și restul aparținând generațiilor adiacente: 1 217 părinți și 1 493 de copii adulți). În fiecare filiație au fost aplicate câte trei chestionare Închise, persoanele fiind chestionate În cadrul unei conversații față În față ce a durat aproximativ o oră și jumătate. Toate cele trei chestionare conțineau un număr mare de Întrebări identice despre relațiile și schimburile - de bunuri, servicii și bani - ale fiecăreia dintre generații cu celelalte
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
riscurile subiective asociate au instituit noua „stare existențială” de a fi individual ca individualitate. Valorile și regulile considerate ca fiind date, de la sine înțelese și probate „tradițional” devin „virtualizate”, cum ar spune Habermas, adică validitatea lor implicită devine problematică și chestionată, solicită permanent reflecția pentru fundamentarea unui curs al acțiunii. Solicitând tot mai mult reflecțiile individuale, modernitatea a devenit astfel tot mai reflexivă. Să considerăm și cum se referă cei doi autori la ideea iluministă a „cuceririi și stăpânirii naturii pentru
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
al științei se bazează în concepere și aplicare pe presupoziții culturale tacite sau implicite. Ele coincid în mare parte cu cele ale publicului. În abordarea științifică și tehnică, atunci când aceste presupoziții culturale tacite trebuie explicitate, întrucât au fost criticate sau chestionate, discursul rezultat este pe cât de depărtat de realitatea trăirii efective a consecințelor, pe atât de sofisticat din punct de vedere tehnic. Realitatea trăită este distorsionată discursiv și bazată pe o percepere falsă a pretinsei ignoranțe a publicului. Raționalitatea structurală eșuează
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
lua în comun, dar timpul negocierilor se dilată pe măsură ce noi evenimente se produc în familie și în mediul ei imediat sau depărtat și multe dintre miturile sau tabuurile vechi se năruie. Tradiția unității familiale bazate pe sacrificiul soției este insistent chestionată, ceea ce face ca deciziile de conservare a unității familiei să se realizeze în condiții de disociere accentuată a soților și soțiilor. Implicația acestei practici de disociere ia forma creșterii numărului de divorțuri și a numărului de copii crescuți în familii
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
granițe intangibile. Ori de câte ori se pune problema înființării unor noi catedre sau a unui nou program de studii, valorile academice de consacrare disciplinară sunt activate și o dispută aprigă se declanșează. Granițele disciplinare sunt mai puternic vizualizate, științificitatea cunoașterii este mereu chestionată, volumul și valoarea comunității academice de reprezentare și dezvoltare sunt atent analizate. Puterea academică intră în acțiune, iar forța ei este bazată în primul rând pe tradiția acumulată, și mult mai puțin pe evaluarea potențialului de dezvoltare. Dacă un nou
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Aici nu se va întâmpla nici odată să nu îți cunoști vecinul” (bărbat, aproximativ 40 de ani, patron). Această trăsătură este reprezentată în opoziție cu „egoismul” și „izolarea” specifice popoarelor din Vest. În ceea ce privește asemănările, acestea sunt menționate răzleț de subiecții chestionați și se referă la performanțele de nivel european ale armatei și chiar ale politicii românești. De asemenea modul în care emigranții români care muncesc în statele UE sunt apreciați pentru munca lor este un alt aspect care ne poziționează pe
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
de experiența celor ce activează în domeniul sportului de performanță. Nivelul performanței este mai mare la sporturile individuale decât la jocurile sportive la subiecții care au luat parte la această cercetare. Acest lucru este normal având în vedere că subiecții chestionați fac parte din loturile naționale ale României la sporturi de tradiție ca: gimnastica, judo-ul, atletismul sau înotul, sporturi care au adus multe medalii de la competițiile importante Campionate Mondiale, Campionate Europene sau Jocuri Olimpice. Gradul de coeziune al echipei sportive
INTEGRAREA ÎN GRUPUL SPORTIV, COEZIUNEA ECHIPEI ŞI INFLUENȚA ACESTORA ASUPRA PERFORMANȚEI SPORTIVE. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Leon Gomboş, Gheorghe Zamfir, Marius Crăciun () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_802]
-
de făcut. Oricum nu se mențin aceleași criterii de evaluare de la un elev la altul. Examinările orale impun respectarea unor cerințe privind frecvența (ritmicitatea) examinării, enunțul întrebărilor și elaborarea răspunsurilor, necesitatea antrenării întregii clase în completarea sau corectarea răspunsurilor elevilor chestionați, extinderea verificării de la informația memorată de elevi și a posibilității de a o reda la capacitatea de transfer și de a opera cu cunoștințele în explicarea altor fenomene. În folosirea chestionărilor orale este necesar să fie avute în vedere unele
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
subiecților din categoria de vârstă 14-18 ani. La copiii din categorii de vârstă mai mică, intervievarea a evidențiat nivelul de informare. Lucrătorii sociali au fost implicați atât în elaborarea chestionarului, pretestarea acestuia, cât și în aplicarea chestionarelor. Majoritatea copiilor străzii chestionați provin din grupurile permanente de copii și tineri ai străzii, considerați a fi în risc mai mare în ceea ce privește răspândirea infecțiilor cu transmitere sexuală decât cei care își petrec doar ziua pe stradă. Copiii romi chestionați provin din comunități urbane - unii
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
aplicarea chestionarelor. Majoritatea copiilor străzii chestionați provin din grupurile permanente de copii și tineri ai străzii, considerați a fi în risc mai mare în ceea ce privește răspândirea infecțiilor cu transmitere sexuală decât cei care își petrec doar ziua pe stradă. Copiii romi chestionați provin din comunități urbane - unii declarându-se „romi românizați” -, comunități în cadrul cărora nu s-au păstrat toate tradițiile culturale specifice etniei. Rezultatele cercetării Copiii străzii Caracteristici sociodemografice ● Vârsta Cea mai mare parte (70,4%) dintre copiii străzii chestionați se înscriu
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
Copiii romi chestionați provin din comunități urbane - unii declarându-se „romi românizați” -, comunități în cadrul cărora nu s-au păstrat toate tradițiile culturale specifice etniei. Rezultatele cercetării Copiii străzii Caracteristici sociodemografice ● Vârsta Cea mai mare parte (70,4%) dintre copiii străzii chestionați se înscriu în grupa de vârstă 14-18 ani. Prin chestionarea acestora s-a urmărit investigarea nivelului de cunoștințe, dar și a practicilor la copiii din grupuri care se află la începutul vieții sexuale. Adolescența înseamnă o perioadă de explorări și
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
riscul de a contracta o infecție cu transmitere sexuală sau de a consuma droguri (în special injectabile). Aceste riscuri se adaugă celor asociate vieții în stradă. EMBED Excel.Chart.8 \s Sursa: Salvați Copiii, 2005. Graficul 1. Distribuția copiilor străzii chestionați, în funcție de vârstă ● Sex În ceea ce privește distribuția populației în funcție de sex, se observă prezența mai mare a băieților (64,4%) decât a fetelor în stradă, lucru confirmat și de cercetările anterioare asupra copiilor străzii. Această distribuție reflectă în mod direct situația statistică din
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
asemenea, datele arată faptul că riscul de a ajunge în stradă, însoțiți sau nu de către familii, este mai mare pentru copiii romi decât pentru cei români. EMBED Excel.Chart.8 \s Sursa: Salvați Copiii, 2005. Graficul 2. Distribuția copiilor străzii chestionați, în funcție de etnie ● Relația cu familia 91,1% dintre copiii străzii chestionați stau permanent pe stradă, în timp ce 8,9% își petrec doar ziua pe stradă. Se observă inversarea statistică a acestor două categorii (copii aflați permanent în stradă și copii care
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
însoțiți sau nu de către familii, este mai mare pentru copiii romi decât pentru cei români. EMBED Excel.Chart.8 \s Sursa: Salvați Copiii, 2005. Graficul 2. Distribuția copiilor străzii chestionați, în funcție de etnie ● Relația cu familia 91,1% dintre copiii străzii chestionați stau permanent pe stradă, în timp ce 8,9% își petrec doar ziua pe stradă. Se observă inversarea statistică a acestor două categorii (copii aflați permanent în stradă și copii care muncesc pe timpul zilei), în sensul că acest eșantion nu corespunde situației
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]