699 matches
-
în unitate, în conștiința patriotică ce ne-a făcut să rezistăm, chiar și atunci când la capătul drumului stătea sacrificiul suprem. Apoi, existența și durata poporului român își găsesc expresia cea mai adâncă și totodată sprijinul cel mai solid și în chintesența Tricolorului. Aceasta demonstrează limpede faptul că Drapelul Național este biografia noastră de stăpâni și suverani ai plaiurilor primitoare, pe care nu le-am târguit cu nimeni, niciodată. În plus, din seva acestuia s-au hrănit întotdeauna sentimentele majore și veșnice
26 IUNIE – DRAPELUL NAŢIONAL NE ADUCE AMINTE CĂ AVEM O ŢARĂ DE APĂRAT de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1273 din 26 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371069_a_372398]
-
este un periplu prin ipocrizia politică a epocii, prin carnalitatea unui popor petrecăreț, melancolic, fals și poetic. Dar cartea este în același timp o invitație pentru a cunoaște adevăratul motor, după cum spunea Basterra, al României lui Decebal și Traian, țăranul, chintesența poporului, obiceiurile lui străvechi, poezia, arta și muzica sa. Fabianni BELEMUSKI Madrid, Spania aprilie 2013 --------------------------------- BELEMUSKI Fabianni, (n. 30 iunie 1983), scriitor, traducător și jurnalist. Directorul revistei Niram Art din Spania. Absolvent al Facultății de Jurnalism, Universitatea Complutense din Madrid
CĂLĂTORIE ÎN ROMÂNIA ÎMPĂRATULUI TRAIAN de FABIANNI BELEMUSKI în ediţia nr. 854 din 03 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344697_a_346026]
-
oricărui autor de poezie, îndumnezeit prin Cuvânt. Plămada este iubirea, mirodeniile sunt amendamentele vieții, amănuntul cotidian frământat în ambrozie și lăsat la dospit în prag de seară, până se revarsă primii zori peste orizontul privirii. Poemul de început, ca o chintesență a volumului, are o dublă semnificație, mai întâi onomastică, apoi spirituală, „Sunt aura mamei” concentrează în patru versuri o întreagă lume, având ca reper cele două coordonate fundamentale pe care se mișcă destinul uman: viața și moartea, uneori apropiate fizic
RECENZIE LA CARTEA AURICĂI ISTRATE PETARDE RECI (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 855 din 04 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344758_a_346087]
-
nu era doar al meu, ci și al copilului meu pe care atât de tare mi l-am dorit, iar Dumnezeu mi l-a dăruit ascultându-mi rugile fierbinți. N-aș fi conceput viața fără de copii...căci ei sunt însăși chintesența sfântă a vieții ce stă ascunsă-n noi! Te face fericită propriul sistem de valori și credințe pe care îl ai acum, sau crezi că a sosit vremea să-ți proiectezi pe ecranul sufletului , noi gânduri și vise... Această provocare
ÎN OGLINDA VIEŢII de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1212 din 26 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347958_a_349287]
-
mai valoros tezaur al nostru (nu afirmăm acest lucru din triumfalism) fiindcă ea cuprinde și salvează dinamic trăirea și viața noastră, credința și modul teologic de existență al Sfinților noștri. Tradiția ascetică a Sfinților alcătuiește izvorul civilizației noastre, a cărei chintesență este principiul creștin potrivit căruia „Mai fericit este a da decât a lua” (Fapte 20, 35), care, în acest fel, nu împărtășește lăcomia, avariția egoistă și isteria individualistă. În consecință, nu este greu să îndreptățească cineva neliniștile, zbaterile și frământările
DREPTMĂRITORUL VOIEVOD ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT AL ÎNTREGII MOLDOVE ŞI FOLOSUL, PARTICIPAREA SAU IMPACTUL CREŞTINILOR ORTODOCŞI ROMÂNI ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1278 din [Corola-blog/BlogPost/347411_a_348740]
-
Vezi colo pe uriciunea fără suflet, fără cuget, Cu privirea-mpăroșată și la fălci umflat și buget, Negru, cocoșat și lacom, un izvor de șiretlicuri, La tovărășii săi spune veninoasele-i nimicuri; Toți pe buze-având virtute, iar în ei moneda calpa, Chintesența de mizerii de la creștet până-n talpă. Și deasupra tuturora, oastea să și-o recunoască, Își aruncă pocitura bulbucații ochi de broască... Dintr-aceștia țara noastră își alege astăzi solii! Oameni vrednici ca să șază în zidirea sfintei Golii, În cămeși cu
EMINESCU SA NE JUDECE de DAN PETRESCU în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348852_a_350181]
-
Vezi colo pe uriciunea fără suflet, fără cuget, Cu privirea-mpăroșată și la fălci umflat și buget, Negru, cocoșat și lacom, un izvor de șiretlicuri, La tovărășii săi spune veninoasele-i nimicuri; Toți pe buze-având virtute, iar în ei moneda calpa, Chintesența de mizerii de la creștet până-n talpă. Și deasupra tuturora, oastea să și-o recunoască, Își aruncă pocitura bulbucații ochi de broască... Dintr-aceștia țara noastră își alege astăzi solii! Oameni vrednici ca să șază în zidirea sfintei Golii, În cămeși cu
EMINESCU SA NE JUDECE de DAN PETRESCU în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348850_a_350179]
-
triumfalism) fiindcă ea cuprinde și salvează dinamic trăirea și viața noastră, credința și modul teologic de existență al Sfinților noștri - pe care noi (chiar) tineri fiind, trebuie să-i urmăm. Tradiția ascetică a Sfinților alcătuiește izvorul civilizației noastre, a cărei chintesență este principiul creștin potrivit căruia „Mai fericit este a da decât a lua” (Fapte 20, 35), care, în acest fel, nu împărtășește lăcomia, avariția egoistă și isteria individualistă, bineștiindu-se că la vârsta tinereții sunt prezente, fiind caracteristice, generozitatea și altruismul
DESPRE FOLOSUL, PARTICIPAREA ŞI IMPACTUL TINERILOR CREŞTINI ROMÂNI ORTODOCŞI ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 20 din 20 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344964_a_346293]
-
lor...” Să-l lăsăm pe domnului Octavian Sărbătoare, editorul cărții, să aibă ultimul cuvânt. El este cel mai în măsura de a prezenta această frumoasă lucrare: „Cartea Danaelei Izvorul iubirii poate în egală măsură purta titlul Evanghelia iubirii . Este o chintesență a iubirii de Dumnezeu și de oameni, de întreaga Creație, reeditare a periplului perechii celeste coborâtă pe pământ pentru a învăța oamenii iubirea divină. Lectura cărții vă va purta pașii în lumea mirifică a împlinirii iubirii. După frământări și căutări
DANAELA ŞI IZVORUL IUBIRII de GEORGE ROCA în ediţia nr. 412 din 16 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345065_a_346394]
-
și Ilie trebuie să suporte ironiile băieților mai mari, în vizita de la croitorie sau, suferă în momentul în care Ionică nu i se adresează pe nume. Pe măsura desfășurării evenimentelor, tonalitatea se schimbă și cartea scriitorului Ion Catrina oferă o chintesență a suferințelor umane inutile, dictate de un regim de depersonalizare și alienare a individului. Reacția scriitorului se înscrie în avangarda luptătorilor pentru adevăr din literatura română contemporană. Sunt puține lucrări actuale care demască cu atâta virulență și cu atâta veridicitate
„ÎNTOARCEREA” SAU „ROMANUL EVOCATOR AL DURERII” DE ION CATRINA de VETURIA ADINA COLCEAG în ediţia nr. 815 din 25 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345436_a_346765]
-
toamnei, de anotimpul galben al decorului toamnei. Dar oricum se vor chema vremurile pe care le taim, o axioma nu va putea fi trecută cu vederea. Este vorba, se înțelege, de „Iarnă nu-i că vară!“ - care este, în realitate, chintesența gândirii filosofice a anilor din urmă, căci altceva, în afară de hoții, înjurături, șantaje și manele, nu va rămâne. Și nici nu va avea cum, căci se vede numaidecât, majoritatea personajelor care populează acest timp și acest spațiu par desprinse din Zola
PLOUA BACOVIAN… de MIRON IOAN în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376900_a_378229]
-
pierdut totul, chiar și propria sănătate, a rostit: “Domnul a dat și Domnul a luat, fie Numele Domnului lăudat!” - autorul acestui lamento strigă: “o, nimicitorule El Shaddai! Tot ce mi-ai dat, mi-ai luat”. Autorul își numește pierduta: “Tu, chintesență-a zilelor senine !” Frânturi de amintiri, flashbackuri, cioburi de vitraliu... Și peste toate: “absența ta, ca o stihie, / m-a izbit în adâncul / cel mai adânc”, în timp ce omul se recunoaște: “Un strop de duh și-un / munte de / pământ...”. Și
NIRVANA de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1479 din 18 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377872_a_379201]
-
pe hârtie versurile memorate în închisori. Ar trebui ca institutele de literatură să deschidă un program de cercetare despre viața și opera lui Sergiu Mandinescu, un poet care poate sta alături de Radu Gyr și Nichifor Crainic în panteonul literaturii române. Chintesența poeziei lui Sergiu Mandinescu este poemul ”Amin”, care e reprezentativ pentru poezia română contemporană, în care sunt surprinse într-un florilegiu genial întreaga suferință transcendentă a românilor din închisorile comuniste: Era o noapte jefuită de stele. La fereastra nădejdii, zăbrele
SERGIU MANDINESCU-UN POET AL ÎNCHISORILOR COMUNISTE FOARTE PUȚIN CUNOSCUT, DE DR.IONUȚ ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1974 din 27 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/375232_a_376561]
-
dincolo de limitele palpabilului grație numeroaselor legende care se țes în jurul celor 3081 de metri pătrați situați la marginea lanțului muntos al Sierrei Nevada. Yosemite e un simbol cu valoare de unicitate, un mit ancorat adânc în mentalul colectiv american, o chintesență a Californiei, dacă nu chiar a întregii Americi. N-a fost dintotdeauna așa. La începutul secolului trecut, teritoriul care astăzi ne taie răsuflarea prin frumusețile sale avea un regim parțial tolerat, partea protejată fiind de dimensiuni mult mai reduse decât
YOSEMITE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375251_a_376580]
-
singură femeie: Doamna lui. În vieți succesive. Această iubire configurează o treaptă a fericirii. Adevărata fericire nu se poate trăi în Samsara. O arhi-amintire este însă o stare de întrezărire a Nirvanei: „Era o zi senină, ca și azi/ (Tu, chintesență-a zilelor senine!)/ Se destrămau păduri de sumbri brazi/ În urmă, pe cețoasele coline.// Călătoream, de mult, către apus,/ Când drumul m-a adus într-o câmpie/ Greu adâncită-n umbra viorie/ A codrilor ce-o străjuiau de sus.// Și
EUGEN DORCESCU: POEZIA CA EXISTENȚĂ REFLEXIVĂ – SĂVÂRȘIRE ÎNTRU DESĂVÂRȘIRE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372554_a_373883]
-
mai valoros tezaur al nostru (nu afirmăm acest lucru din triumfalism) fiindcă ea cuprinde și salvează dinamic trăirea și viața noastră, credința și modul teologic de existență al Sfinților noștri. Tradiția ascetică a Sfinților alcătuiește izvorul civilizației noastre, a cărei chintesență este principiul creștin potrivit căruia „Mai fericit este a da decât a lua” (Fapte 20, 35), care, în acest fel, nu împărtășește lăcomia, avariția egoistă și isteria individualistă. În consecință, nu este greu să îndreptățească cineva neliniștile, zbaterile și frământările
SFANTUL ANTIM IVIREANUL... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372660_a_373989]
-
se definește într-unul din poemele sale ca fiind umbra și visul creat din esența cuvântului. Semeția cuvântului în cea mai sensibilă formă, anume cuvântul sudat cu tărie lăuntrică, învăluit într-un cântec ceresc și scăldat în metafora iubirii ascund chintesența misiunii poetei: „Sunt umbră și vis născut din esența Cuvântului lin ce se scurge din suflet Sub lava încinsă ascund chintesența Aceluiași gând ce mă-nvăluie-n cântec”. Puritatea sa interioară este întreținută de izvoare limpezi, în timp ce foșnetul frunzei din codru îi
GEORGETA MINODORA RESTEMAN – ANOTIMPUL POEZIEI de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372749_a_374078]
-
sensibilă formă, anume cuvântul sudat cu tărie lăuntrică, învăluit într-un cântec ceresc și scăldat în metafora iubirii ascund chintesența misiunii poetei: „Sunt umbră și vis născut din esența Cuvântului lin ce se scurge din suflet Sub lava încinsă ascund chintesența Aceluiași gând ce mă-nvăluie-n cântec”. Puritatea sa interioară este întreținută de izvoare limpezi, în timp ce foșnetul frunzei din codru îi este alinare. Și, nu în ultimul rând, își dezvăluie misiunea: aceea de a dărui veșnic și cu iubire, Pământul. Toate frumusețile
GEORGETA MINODORA RESTEMAN – ANOTIMPUL POEZIEI de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372749_a_374078]
-
de sărbătoare, pentru primirea tainei Nașterii Mântuitorului. În noaptea de Crăciun, în casele românilor nu doarme nimeni, mesele le sunt încărcate cu bunătăți, cu colaci, mere, nuci și cozonaci care se dăruiesc colindătorilor. În totalitatea lor, colindele au constituit o chintesență a spiritualității creștine a neamului nostru, expresii deosebit de expresive ale etosului arhaic românesc, care poartă și astăzi denumirile străvechi, în funcție de zonele țării: Moș-Ajun, Colindiș, Pițărăi, Cucuțat, Cântece de stea. Urările care au loc în această noapte de către colindători sunt pregătite
OBICEI ŞI SENS ÎN RITUALUL DE ÎMPODOBIRE A BRADULUI ÎN AJUNUL CRĂCIUNULUI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372750_a_374079]
-
mai valoros tezaur al nostru (nu afirmăm acest lucru din triumfalism) fiindcă ea cuprinde și salvează dinamic trăirea și viața noastră, credința și modul teologic de existență al Sfinților noștri. Tradiția ascetică a Sfinților alcătuiește izvorul civilizației noastre, a cărei chintesență este principiul creștin potrivit căruia „Mai fericit este a da decât a lua” (Fapte 20, 35), care, în acest fel, nu împărtășește lăcomia, avariția egoistă și isteria individualistă. În consecință, nu este greu să îndreptățească cineva neliniștile, zbaterile și frământările
DESPRE DOMNITORUL NEAGOE BASARAB... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373054_a_374383]
-
ne pasă, că vrem să ne legăm unul de altul, și încet, încet să ne prindem în acest joc al vieții, dorind să ne învăluie tot timpul, și împreună cu ea, să zburăm spre zări nemărginite căci este plăsmuită din însăși chintesența noastră! A zi, acum, în fiecare zi e bine să spunem cuiva "te iubesc!" În fiecare zi căutăm atingerea privirilor pe care atât de mult ni le-am fi dorit în nopțile cu Lună plină, când în singurătatea odăii noastre
PRIMĂVARA DIN NOI! de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1899 din 13 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376238_a_377567]
-
de pe urmă să ne trezim cu toții Ca Dumnezeu să lase iubirea pe pământ! Tu ești răspunsul Doamne... Tu ești Răspunsul Doamne la orice întrebare, Izvor ești în pustie și-n noapte Tu ești Soare... Ești Pâine și ești Sare...ești Chintesența vieții, Iubirea ce-au cântat-o și-o vor cânta poeții... Iar eu? Un pumn de tină în care-ai pus suflare Tânjind după iubire...privind spre-albastra zare... Din prima clipă-a vieții purtând un tainic dor De patria cerească
OMAGIU DIVIN 13 de MARIA LUCA în ediţia nr. 1584 din 03 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379780_a_381109]
-
guvernează modernismul și prostia, Valorile perene-s un blestem. Lumânări la porți de lume Flori de colț ce rar găsești Vor fi mângâeri postume Snoave, vorbe sau povești Nu vreau să omor poeții, Dacă sunt un pic acid. Ei sunt chintesența vieții, Însă mulți .... se sinucid. Referință Bibliografică: UNOR POEȚI CONTEMPORANI... / Nicolae Stancu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1657, Anul V, 15 iulie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Nicolae Stancu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
UNOR POEȚI CONTEMPORANI... de NICOLAE STANCU în ediţia nr. 1657 din 15 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374794_a_376123]
-
nemulțumirii sale față de viața pe care o are în prezent,față de sărăcie și de limitare.El se caută pe sine.În toate aventurile lor,cei doi se descoperă unul pe celălalt.Unul din proverbele pe care le găsesc potrivite în ceea ce privește chintesența a ceea ce înseamnă,,prietenia'':,,Spune-mi cu cine te însoțești,ca să-ți spun cine ești'' sau un altul,,Nu cu cine te naști ,ci cu cine te paști''. Don Quijote ,pe patul de moarte ,produce schimbări radicale,în ceea ce privește personalitățile amândoura. Îmi
PRIETENIE de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 1696 din 23 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/371741_a_373070]
-
lascive și-ntruchipau într-un covor o mie de motive. Albastrul cerului senin, împodobit cu stele, crea fundalul potrivit tabloului cu Iele. Mă resemnez că-i efemeră a Lumii existență și mă tot bucur an de an de-a Toamnei chintesență. Citește mai mult Era o toamnă ca-n povești,cu frunze-ngălbenite,un vânt hoinar le-mprăștiape aleile-nsorite. Le arginta bruma în zoripunându-le-n valoare,și Soarele când răsăreasclipeau mărgăritare.Le auzeam foșnind discret,ușor înfiorate,și-n sarabandă s-avântaude Luna-ncurajate.Se
CÂRDEI MARIANA [Corola-blog/BlogPost/375626_a_376955]