646 matches
-
face bine, că nostalgia ce-l va cuprinde aici îl va ajuta să se regăsească și-i va mai vindeca mintea obosită. Dar a fost exact pe dos. Nu a regăsit nimic din ceea ce se aștepta să revadă. Străzile cu chiote întipărite atât de bine în amintiri erau schimbate și pustii, casele la fel, altele, mult mai mari și mai închise, departe de intimitatea și atmosfera pe care odată le dădeau orașului. Oamenii erau reci, dar mai ales străini. Căci mai
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
de ele, de frică să nu fie înghi- țit și umilit de niște guri imense, cariate și pline de coji de semințe. Periferiile cu luminile lor stinse și cu mirosul putred de ratare, unde niciun reflector nu strălucea și un chiot înso- țit de un scuipat erau aplauzele. În octombrie 1940, România se aliază cu puterile Axei, sub conducerea lui Ion Antonescu, iar în vara lui 1941 intră în război pentru a-și recupera teritoriile furate de URSS : Basarabia, Bucovina de
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
o femeie și, timp de un moment nebun, am crezut că e Hartley, întrupată din gândurile mele. Dar nu: era Lizzie Scherer. Când s-au văzut una pe cealaltă, ambele femei au scos câte un strigăt ușor, un fel de chiot înăbușit, provocat de șoc. Rosina s-a ridicat în pripă și s-a mutat îndărătul scaunului ei. Lizzie s-a îndreptat către mine, privind-o fix pe Rosina, și și-a aruncat poșeta pe masă, de parcă ar fi fost o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
și de pe frunte buclele grele, îmbibate. Reușea acel craul lipsit de efort, pe care eu nu l-am stăpânit niciodată și, în exaltarea lui marină, se cufunda vertical, dispărând sub apă și reapărând în cu totul alt loc, cu un chiot de triumf. Și eu mă simțeam cuprins de o încântare la fel de nebună, iar marea era veselă și gustul apei sărate era însuși gustul speranței și al bucuriei. Râdeam, gâlgâiam apa din gură, scuipam, mă învârtejeam. Când mi-am întâlnit partenerul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
de atât. Ai libertatea să confabulezi cât îți place. — Vreți să spuneți că o să ne luați pe amândoi de aici și o să plecăm să locuim într-o vilă în sudul Franței? — Da. Dacă-ți face plăcere. De ce nu? Scoase un chiot exploziv, apoi, cu un gest teatral, își întinse mâinile, care erau mai curate acum. — O iubiți? — Da. — Dar nu o cunoașteți. — Lucrul straniu, dragul meu băiat, este că o cunosc. — Bine, rosti Titus și, în sfârșit, în ochii lui se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
puteau să călătorească în picioare tot drumul pe culoarul trenului, pentru a nu auzi prostiile noastre, pe care le debitam una după alta, de parcă ar fi fost traversele de la linia ferată. O atmosferă destul de veselă cu tot felul de chiote și râsete la care a participat și controlorul, numindu-l într- un sfârșit „Compartimentul veseliei”. După ce am trecut de Pașcani, una dintre cele două surori ne-a mărturisit că, la urcarea în tren, în momentul în care s-a lovit
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
publicație, subintitulată „Literatură. Critică. Informație”, „nu se situează în avangarda revistelor cu program”, intenționând doar să impună „cultul frumosului în poezie și proză”. Începutul de drum - se mai spune aici - s-ar situa, oricum, sub zodia „bucuriei mântuitoare” și a „chiotului dionisiac”. Deși modeste, cele două numere din C. n. se vor un frumos basm al „corăbierilor eterni”, iar aceștia sunt în majoritate poeți: Teofil Lianu, Mircea Streinul, Gheorghe Antonovici, Neculai Roșca, Tudor Ulmanu, Aurel Putneanu, George Nimigeanu, Victor Măgură, E.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286466_a_287795]
-
-și atârne pălărioara. Negăsindu-l, a aruncat-o... în sală, unde s-a creat instantaneu o grămadă ca la rugby întru capturarea prețioasei amintiri. Și-au adjudecat-o, mai sprintene, liceenele, care și-au însoțit izbânda cu-n buchet de chiote ascuțite. Am izbutit să notez câte ceva din ideile "cozeriei" ionesciene și, cum n-am întâlnit nicăieri vreo relatare despre acest eveniment literar, transcriu, după 34 de ani, însemnările de atunci. Și ele confirmă, dacă mai era nevoie, observația, devenită aproape
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
ciomege, cu cuțite, Îi arunca pietre, trăgea focuri [de armă] În ea, Îi smulgea barba și perciunii și-și bătea joc de dânsa În fel de fel de chipuri ; În fine, mateloții rânduiau un autodafe În regulă sub țipetele și chiotele norodului adunat În mare număr. Scopul acestei petreceri fiind acela de a răzbuna contra evreului patimele Îndurate de Isus, lesne se Înțelege că În mijlocul unui atare norod fanatizat prin exerciții de acest soi, o scânteie ajungea spre a pune foc
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Ganjur ne învăluie ca o vrajă și, cînd se sfîrșește, ne trezim ca dintr-un vis adînc. Ne ridicăm în tăcere și abia în fața iurtei ne strîngem mîinile sau ne salutăm cu ele împreunate în dreptul inimii, în gălăgia stîrnită de chiotul copiilor și de freamătul cirezilor. Iată-ne din nou în GAZ și Sandan aprinde calm a patru-zecea țigară din zi. Pornim în direcția cunoscută doar de el, spre locul acela din mijlocul deșertului, unde stelele aveau să pară că se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
Și ne trezim în zori cu arma-n mâna. Cand veșnicim în frescă sau în lut, Ne vrem icoane sau ne vrem ulcioare; Orice sfârșit ni-e clipă de-nceput Și orice asfințit ni-e răsărit de soare. Ni-e chiotul în horă un hultan, Iar plânsul îl ascundem sub pleoape; Și înfruntăm napraznic uragan, Știind că Ștefan Vodă e pe-aproape. E Dulcea Bucovina copilă din Carpați Cu iia zdrentuita-n toiul verii, Mereu jelita de stejarii-frati Pentru zălogul dat
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by George L. Ostafi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93269]
-
m-am îngrijorat și am anunțat salvamontistul de serviciu că avem o problemă. Acesta s-a cam supărat, era seara la 8,30, dar s-a îmbrăcat și tocmai vroia să iasă din cabană, dar tocmai atunci am auzit niște chiote vesele de peste valea Podragului, erau ultimii 3 petrecăreți care se apropiau de cabană oarecum bine dispuși după ce gustaseră ceva mai mult din băutura cu „mărgele”. Acestea sunt episoade care nu trebuie să se întâmple pe munte, totuși nu pot uita
Caravana naivilor by Mihai Dascălu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/436_a_1097]
-
purtându-mă printr-un oraș subteran pe care-l dărâmam și-l reclădeam neîncetat și-l populam cu mii de figuri familiare și necunoscute. Ele mă asaltau și dădeau să mă strivească sub gemetele și văicărelile lor, mă-mpresurau cu chiotele și hohotele lor de râs, râdeau de mine, mă scuipau și-mi trăgeau șuturi În dovleacul de căpățână, se ușurau pe masa mea și-n patul meu, abia de mai puteam respira de duhorile lor Înecăcioase. Aș fi vrut să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
erau foarte bogați și ea era foarte frumoasă și mă iubea, Tanso, mă iubea ca o nebună. Mă legăn Încă Între basmul ăsta idiot și zbieretele din casă. Bufniturile și zgomotul de geamuri sparte se apropie și se Îndepărtează În chiotele demente ale Leontinei. Sunt destul de aproape de Ortansa ca să nu trebuiască să mă Întind prea mult, mâinile mi-au coborât deja pe umerii ei și pe sânii ei mici, Într-un gest fără nimic echivoc În el și deloc posesiv, oh
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
le cere insistent latinoamericanilor să se unească în lupta împotriva Washingtonului, pe care literalmente îl demonizează, numindu-l ,,diavolul care reprezintă capitalismul"7. Chavez are un talent demagogic în manipularea unei mulțimi și un stil sarcastic care stârnește râsul și chiotele, în special când ținta este reprezentată de așa-numiții yanquis§§§§§§§ sau de Bush. El vorbește despre oamenii săraci ca și cum aceștia nu ar fi o problemă, ci însăși întruchiparea eticii și a valorilor naționale. Nu promite comunicate de presă, ci justiție
by MADELEINE ALBRIGHT [Corola-publishinghouse/Administrative/999_a_2507]
-
călătoriei sale "descoperă că ultimul mister al căutării sale, "Deus absconditus" sau monstrul, este el însuși". Tulburătoare este imaginea acestei contemplări a regelui Tlà: "oglinda singură se-ncreți ca suprafața unui lac", "glasuri se certau în fundul ei cu sfada valurilor... chiot și plâns, țârâit, urlet" din care se ridică peste tot râsul necruțător, de care se vor teme călugării lui Umberto Eco: "Voi, o umbră ce mi-a plăcut a zugrăvi în aer...". Oglinzile lui Borges sunt o continuă "multiplicare", "cristalul
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
cazarmă” scrisă de Al.Vlahuță la 28 aprilie și publicată în Glasul Bucovinei la 9 mai 1919: Într-o sară, la cazarmă, sub copaci abianfrunziți, Dorobanții joacă hora, joacă brâul fericiți. După haină-s muncitorii de la brazdă, de la sat; După chiot sunt feciorii unui neam eliberat. Mai de-o parte, pe cărare, trecătorii stau și-admiră, „Cum, se poate, atâta viață să stârnească-o biată liră?” Un școlar de latinească, îmbrăcat pe românește, Cu ființa lui întreagă jocurile urmărește... Și-l
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
la românii din Bucovina, comuna Straja și locuitorii ei sunt lucrări și de cercetare etnografică îmbinată cu cea folclorică. În lucrarea despre Straja, partea privitoare la ritualul nașterii, a nunții și înmormântării ocupă spații largi, iar descrierea valoroasă. Strigăte și chiote din Straja, bocete din Straja și satire asupra țiganilor sunt părți ale monografiei. Deosebit, Dimitrie Dan a desfășurat și o fructuoasă activitate de muzeograf și conducător al unei astfel de instituții din Cernăuți. * Păstorul Păstorul. V. Sesan, în Glasul Bucovinei
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Simionovici; „Strigături” din colecția Procopie Jitariu; „Cele zece porunci ale mamelor”, „Urături” (Hăit) din colecția P. Jitariu; „Vifor” (poezie) de Al. Vlahuță; „ Creștine, ferește-te de stiliști” de Moș Nicolae; „Cântece” din colecția P. Jitariu; „Însemnătatea laptelui pentru hrana gospodarului”; Chiot către cei cu plugul (Poezie) de Vasile Militaru; „Mărțișor” din colecția P. Jitariu; „Ion Creangă”; „Amintiri din copilărie” de I. Creangă; „Mărgărit bețivul” de Jean Bart; „Cântec” (poezie populară); „Clește ține-l, ciocan dă-i” de Leca Morariu; Ghicitori; „Frunză
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
nou”, o enigmă („un alfabet vechi, neînțeles”) ce „farmecă”, dar și obligă la veghe îndelungată, „cu ochiul crunt”, ca o consumare anticipată a puterilor ori a bucuriei de a trăi („Cine putu prin veac a pătrunde/ Să secere holdele mele?” - Chiot pe câmpie - sau „Ce strămoș aprins de sete/ Sorbi paharul până-n fund?” - În cârciuma bucuriei). Notă distinctă conferă și faptul că sunt folosite, cu parcimonie totuși, lexicul regional („acioi”, „natră”, „obic”, „bașbuzuci”, „parâng”, „zdroncănesc”), o versificație ce se refuză fluidității
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288779_a_290108]
-
pentru cultura populară, Jókai face observații și cu privire la dansurile românești, cel lent al femeilor, care se țin de mâini cântând o melodie tristă și melancolică, cel energic al bărbaților, care Își trântesc bețele de pământ și sar peste ele În chiote sălbatice - fără Îndoială, o consemnare a dansului călușarilor. Alte tradiții remarcate și prezentate publicului maghiar sunt așa-numitul „obicei de marți seara” („Márce Záre”); „târgul de fete” de pe Muntele Găina; obiceiul de a pune un vas cu apă la marginea
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
dezgroape / Cu bruma toamnelor mijind sub gene,/ Dar plumbii aripilor tot mai mult/ L-or afunda-n chilii subpământene.// Hei - anii mei - sirepi cu splina arsă/ În nopțile leproaselor tranșee/ Unde e oare tava cu jeratic / Să trecem iar în chiot prin lactee” (Anii mei). R.-L. s-a impus îndeosebi prin proza cu tematică istorică. Profesiunea de credință mărturisită în Cuvântul înainte la Fiica lui Zoltes explică preocuparea constantă pentru istorie, susținută de o combustie patriotică. Romanul prezintă povestea unei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289109_a_290438]
-
renasc: „buza izvorului din parcul St. games ține capul / Dianei ca pe o torță. el mistuie plânsul de / catifea albastră. armăsarul își rostogolește nechezatul în / numere impare”. Acesta e locul purității: „îi simt tinerețea din jocul lebedelor...”, „jocul veverițelor / și chiotul copiilor...”, la care, firește-ar trebui s-adăugăm spectralul vegetativ, fremătător. O altă secvență care impresionează este garda regală. Ritualicul devine vis erotic, ipostază a lăcomiei carnale, simbioză fantasmagonică: „ia, în copitele cailor, istoria. / tunicile răvășind a sânge proaspăt tulburarea
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
stele (1936, al doilea volum de fabule) și Curcubee peste veac (1937, al treilea volum de fabule), cărora li se adaugă Vorbe cu tâlc (1931), Psaltirea în versuri (1933; Premiul Academiei Române), Cântecile vinului (1936), „poemele arabe” din Ben-Hamar cântă (1936), Chiot către neamul meu (1936), Temelie de veac nou (1938), două culegeri semnate Radu Bardă - Treziți-vă, români! (1936) și Iuda (1937) - ș.a. Poezia lui s-a vrut o amplă „cântare” a „neamului”, însă între „versetele” acesteia se vor strecura, în numele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288142_a_289471]
-
Doina, București, 1927; Un capitol din istoria culturală a țării. Începutul ateneelor populare din capitală, București, 1927; Fabule, București, 1928; Viermi și stele, București, 1936; Curcubee peste veac, București, 1937; Vorbe cu tâlc, București, 1931; Psaltirea în versuri, București,1933; Chiot către neamul meu, București, 1936; Treziți-vă, români!, București, 1936; Cântecile vinului, București, 1936; Ben-Hamar cântă. Poeme arabe, cu desene de Ștefan Constantinescu, București, 1936; Iuda, cu desene de Petre Lazăr, București, 1937; Temelie de veac nou, București, 1938; Fii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288142_a_289471]