841 matches
-
și cam neîndemânatic sub aspect stilistic, C. a scris și proză pentru copii. A tradus din J. Swift, Maxim Gorki, Ovanes Tumanean. SCRIERI: Poarta soarelui, Chișinău, 1969; Trio, Chișinău, 1970; Cerbul meu, Chișinău, 1971; Tata, Chișinău, 1973; Apă dulce de cișmea, Chișinău, 1979; Când se coc merele, Chișinău, 1980. Repere bibliografice: Mihail Dolgan, Marginalii critice, Chișinău, 1973, 153-158. I.C.
CARCHELAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286104_a_287433]
-
Își duse o mână la piept. De ce au atât de mulți copii? Ce-i cu oamenii ăștia? Femeile mavro ar trebui să-și alăpteze copiii mai mult. Să le spună cineva! Acum vedea pe alei bărbați care se spălau la cișmele, În aer liber. Femei pe jumătate dezbrăcate Își legănau șoldurile la balcoane. Desdemona se uita cu uimire și cu teamă la toate chipurile care apăreau pe la geamuri, la toate corpurile ce furnicau pe străzi - aproape jumătate de milion de oameni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
apelat, pentru buna funcționare a instituțiilor administrative, la colaborarea cu notabilii: bulgari, români, greci sau de alte etnii. Inițiative importante s-au materializat în construcția și întreținerea unor școli și geamii, în pietruirea unor șosele, în construirea unor poduri și cișmele 123. În 1871, Ismail-Pașa, albanez de origine, care manifesta bunăvoință pentru locuitorii creștini ai Dobrogei și pentru preocupările acestora legate de școli și biserici, l-a însărcinat pe Nicolae (Nifon) Bălășescu cu reorganizarea învățământului în numeroase localități dobrogene. În 1872
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
cu putere În apă după ce o ridicai În aer, putând astfel să arunci departe momeala fără prea mare efort. Nick deschise cutia din aluminiu În care-și ținea firele. Firele erau Înfășurate În tampoane de flanelă jilave. Udase tampoanele la cișmeaua din St. Ignace. Firele se Înmuiaseră, iar Nick desfăcu unul și i-l legă cu un nod de firul pentru momeală. Apoi prinse un cârlig la capăt. Era un cârlig mic, foarte subțire și elastic. Îl scosese din caseta cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
carnea. Dar zâmbetul ei fermecător, mereu prezent și același, îmi întărește convingerea că poate ar accepta strânsoarea din indolență, din lipsa oricărui principiu bine stabilit, dar că nici un fior n-ar străbate-o. Dimineața, ne strecurăm cu rândul la o cișmea să ne spălăm, cu prosopul, săpunul, peria de dinți și pasta. Trecem pe lângă câteva magazii, pe lângă cele două pontoane, coborâm câteva trepte și, chiar la începutul plajei femeilor, curge din stânca de calcar un șipot limpede și rece. Această apă
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
partea dinspre coasta dealului se vedea refugiul unei stații de autobuz. Pe lîngă acoperișul Împotriva ploii, În stație erau instalate o bancă și un telefon public, iar dincolo de o Îngrăditură din cărămidă, care servea probabil drept jardinieră vara, era o cișmea cu apă potabilă. La puțin timp după ce am depășit stația de autobuz, drumul Începea din nou să urce, În pantă abruptă. În față mi-a apărut un panou mare vopsit În galben, ca un indicator rutier, pe care scria: ACCESUL
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
acasă, Marga Popescu deschise ferestrele dinspre curte, atentă la perdelele de voal, albe și lungi, - nu le mișca nici o adiere. După ce-și puse capotul pe ea, ieși în curte, potrivi furtunul pe care-l ținea într-o ladă lângă cișmea și stropi asfaltul încins din fața ferestrelor, răcorindu-l. Apoi intră în casă, își făcu un duș și la urmă se întinse pe canapeaua din sufragerie, fredonând o melodie oarecare. Deschise aparatul de radio, prinse un post străin ce transmitea muzică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
Le asigură mâncarea, lumânările și cheltuielile pentru orice reparație a haznalei. --Să vezi câte lucruri noi aflăm din hotărârea lui Constantin Mihail Cehan Racoviță din 15 august 1756 (7264), prin care stabilește locul ce va rămâne liber pentru cele două cișmele de la poarta Curții domnești. --Dacă sfinția ta îmi dă voie, am să spun ce hotărăște vodă: “Facem știre... cui i să cade a ști că,... după cercetare ce-au făcut domnie sa Matei Ghica vodă pentru două haznale ce sintu
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
o confirmă Grigorie Ioan (Calimah) voievod, la 24 iulie 1763 (7271), când dăruiește “lui Andrii cahfegiul de la cahfigeriia gospod... un loc de casă... din mahalaoa Broștenilor”. Interesant este faptul că în cadrul măsurătorii locului se pomenește de “pârâul ce vine de la Cișmeaua Sărată”. --Cum bag samă, s-ar putea ca la Curtea domnească să fi fost aduse și oarece ape “sărate” (minerale n.n). Din câte îmi amintesc, însă, “împregiurul haznelii ceii vechi domnești” au fost lăsați câte “un stânjen și giumătate
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
prin lagum și nu este trebuință de a se mai lăsa loc... de să faci atâta mărșevie despre orășeni asupra oalelor apii”. --Așa se face, dragule, că la 10 mai 1760, Alexandru Ghica voevod dăruiește lui Dima suiulgiul locul din jurul cișmelei vechi din poarta Curții domnești. Treburile însă nu se opresc aici, fiindcă în aprilie 1776 Grigorie Alexandru Ghica voevod revine asupra haznalelor din fața “Curții gospod” și hotărăște: “Fiind... dumnealui Fotache doftorul a Curții gospod... Și socotind domnia mea a sale
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
mai multe mănăstiri printre care și Cetățuia. „Prin poziția ei Mănăstirea Cetățuia a fost căutată și ca loc de agrement, de către unii voievozi și anturajul lor. Astfel între 1743-1747, Ioan Mavrocordat a construit un foișor frumos sub Cetățuia, precum și o cișmea lângă cerdac cu apă curgătoare”<footnote Mihail Kogălniceanu, op. cit., vol. III, p. 207 footnote>. „Unele imobile sau beciuri de la Cetățuia s-au folosit și ca închisori temporare”<footnote Nicolae Grigoraș, Mitropolitul Iacov Putneanul, în: „Mitropolia Moldovei și Sucevei, nr. 7-8
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
acoperișul din formă bulbară în formă de culion, pe care o păstrează până astăzi. Statura lui impunătoare a făcut ca să i se spună San Marco al Iașilor. De o parte și de cealaltă a intrării pe sub turn se află două cișmele. Mai întâi însă trebuie să spunem că biserica a fost pusă sub epitropia breslei negustorilor, care, pentru refacerea bisericii (1756-1758) au dat oarece din alișverișul lor. Patriarhul de Constantinopol Samoil ridică mănăstirea Spiridoniei la rangul de stavropighie (mănăstire de sine
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
unde cândva s-a aflat „Gimnaziul Vasilian” (edificat de Vasile Lupu) aflat pe Ulița Feredeelor. În 1803, în vremea lui Alexandru Moruzi voievod, a urmat extinderea rețelei de distribuire a apei în Iași. Atunci se dă în folosință bazinul și cișmeaua de la mănăstirea Golia. Și astăzi se mai vede cișmeaua frumos ornamentată de pe zidul Goliei... Dar deajuns cu plânsul pe umărul voievozilor care au trăit doar pentru Moldova lor dragă, în fruntea căreia se afla cetatea Iașilor. Sfințite, ori mi se
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Vasile Lupu) aflat pe Ulița Feredeelor. În 1803, în vremea lui Alexandru Moruzi voievod, a urmat extinderea rețelei de distribuire a apei în Iași. Atunci se dă în folosință bazinul și cișmeaua de la mănăstirea Golia. Și astăzi se mai vede cișmeaua frumos ornamentată de pe zidul Goliei... Dar deajuns cu plânsul pe umărul voievozilor care au trăit doar pentru Moldova lor dragă, în fruntea căreia se afla cetatea Iașilor. Sfințite, ori mi se pare ori este adevărat că purtați în suflet toată
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
cât am să mai stau eu în vacanța asta, hrănindu-mă numai cu fructe și bere, care, luate împreună, știi ce provoacă... Unde mai pui că în dimineața asta mă simt și infect de n-or să mă spele toate cișmelele care or să-mi iasă în cale până seara. Pe la patru mă trezisem din somnul cel mai bun cu un cârcel la piciorul stâng, de-mi venea să rup în dinți pernă, cearceaf, tot. Arunc de pe mine pledul - nici nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
de mobilă stil, care nu-și găsise loc decât în holul ăsta, ca într-o casă ai cărei stăpâni stau să se mute. Cică din mai nu mai căzuse nici un strop de ploaie în sat, de atâta uscăciune nici la cișmeaua din drum nu mai curgea decât un fir roșiatic. De fapt, după venirea mea a doua sau a treia zi, nu mai are importanță, știu că m-am trezit spre dimineață într-un țârâit familiar, al ploii de toamnă temeinice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
cu geam abia se mai zărește, de-afară o aud pe bătrână urlând, mă orientez mai bine după urletul ei: Arză-v-ar focu’, să n-aveți parte de nimica-n viața voastră, criminalilor!!! Sevgin, semiîmbrăcată, făcea curse nebunești de la cișmeaua care nu prea mai avea apă la casa cu o aripă prinsă deja de flăcări. Fiu-său nu se vede pe nicăieri. Din fuga spre cișmea, arunc un ochi peste gard și pepenărie - în sălașul țiganilor e-o liniște și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
aveți parte de nimica-n viața voastră, criminalilor!!! Sevgin, semiîmbrăcată, făcea curse nebunești de la cișmeaua care nu prea mai avea apă la casa cu o aripă prinsă deja de flăcări. Fiu-său nu se vede pe nicăieri. Din fuga spre cișmea, arunc un ochi peste gard și pepenărie - în sălașul țiganilor e-o liniște și un întuneric de parcă nimeni n-ar mai sta acolo, până și Țârțâc, care mai dormea noaptea afară, acum nu se vede. Dinspre drum se-aud chiote
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
mătuit, de aramă, ca o căldare mai măricică, împrumutat, pesemne, din altar. O cristelniță. Aprinzând ca prin farmec lumânarea de botez și petrecând-o lin, pe la muștiucurile candelelor de la icoanele împărătești, Uriel îi arată vasul, Bossului: În curte, este o cișmea. Mergi și umple-l, de trei sferturi și grăbește-te înapoi. Tu vei fi naș! Ce-ai înlemnit? N-ai auzit? Dă-i bice, Pulețel! zice și Dănuț și se umflă de chicote, în forul său interior. Ce baftă, pe
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
aceste bunătăți. Putem să începem cu schela necesară pentru a înălța casa de chirpici sau cherestea și să încheiem cu molozul ce rămîne după ridicarea casei. În gospodărie, ne vor întîm pina gardul de uluci legați cu sîrmă, cerdacul și cișmeaua pentru udat zarzavaturile. Vom intra apoi pe ușa prinsă în balamale în odăile cu dușumea și tavan, cu geamuri, cercevele și pervaz, acoperite cu peră dele. În bucătărie se află soba și niște rafturi pentru farfurii. În dormitor, un pat
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
atât de bine mimează energia, te îndrepți spre ușa de la intrare. Peronul, acum. Cele trei trepte. Soneria. Cu coada ochiului numai, fără să fie nevoie să întorci capul înspre ea deloc, ai văzut-o cum se îndreaptă, în fine !, spre cișmea, să oprească apa care a inundat grădina. Apoi, cum s-a aplecat să închidă furtunul. Ștefan Mironescu O gâdilitură sufocantă pe care de mult mă strădui să nu o iau în seamă, astfel încât prima senzație este că numai din neatenție
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
noțiunea timpului, nici măcar în momentele dulci, nici măcar pe întuneric, am știut că se trecuse cu un sfert de oră peste ceasul la care îi spusesem dragului de Titi că ar fi potrivit să vină. Dacă m-aș fi dus până la cișmea, mă murdăream pe pantofi. Tot gândindu-mă, am uitat a doua oară de furtun, pentru că am auzit trăsura. Până acum fusesem liniștită, așa cum vreau totdeauna să fiu : nu mă îngrijorasem de cum va primi dragul de Titi ce aveam să-i
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
fugă ! Și nu este el omul care să nu raționeze în tot ce face ! Argumentarea mea nu a schimbat însă lucrurile, că mă lăsase singură, neștiind decât cum să se salveze mai repede. Am pornit-o și eu încet, spre cișmeaua din fundul grădinii, și, în timp ce mergeam, m-a izbit iar duhoarea de la maidanul învecinat ; prin zăbrelele gardului am văzut ciulinii plini de praf, o tufă imensă de mătrăgună crescută pe un dâmb de gunoi, un câine flocăit care tocmai ridica
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
construiseră foarte puține, numai într-o aripă. Așa că în acea aripă, la parter, peste demisol, se putuse încropi o cameră, sau poate un apartament întreg, pentru paznic. Pe paznic, un bătrân, îl vedeam ieșind uneori în curte să umple la cișmea o găleată de apă. Când se instalase acolo, sunt sigur că nu se gândise că șederea lui avea să se prelungească ani de zile. De câte ori ieșeam în balcon mă uitam, în treacăt, să văd ce mai era nou în gospodăria
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
fi fost întinderea apei, departe peste pâlcuri de copaci și pajiști verzi, privirea îmi era mereu atrasă de ceea ce se petrecea în clădirea neterminată, în capătul acela de aripă locuită provizoriu. Bătrânul paznic aducea în casă o găleată umplută la cișmeaua din curte. Deși apucaseră să construiască scările dintre etaje, parterul rămăsese fără scară de acces, așa că improvizaseră acolo o scăriță de fier. Cărând găleata cu apă, bătrânul urca anevoie acea scăriță, mult mai anevoie decât ar fi putut-o face
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]