1,498 matches
-
mondial. Această interconectare, totuși, poate însemna că problemele apărute pe un continent pot afecta calculatoarele de pe alt continent. Ca urmare, se contează pe o largă colaborare internațională pentru distribuirea informațiilor legate de problemele spațiului cibernetic, ca și pe pedepsirea infractorilor cibernetici. Fără o astfel de colaborare, capacitatea colectivă de a detecta, preveni și minimiza efectele atacurilor din spațiul cibernetic ar fi mult diminuate. 8.5.6.Noi vulnerabilități ce necesită un răspuns continuutc "8.5.6. Noi vulnerabilitĂȚi ce necesită un
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
Bush a emis un decret prezidențial, în 2001, prin care desemna securitatea spațiului cibernetic o prioritate și, ca urmare, dispunea creșterea fondurilor pentru securizarea rețelelor federale. În 2002, președintele a schimbat direcția către unirea și întărirea agențiilor federale de securitate cibernetică, prin Departamentul de Securitate a Țării, propus spre înființare. 8.5.9.Guvernul singur nu poate securiza spațiul cibernetictc "8.5.9. Guvernul singur nu poate securiza spațiul cibernetic" În ciuda creșterii conștientizării privind importanța securizării spațiului cibernetic și a măsurilor
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
națională joacă un rol-cheie în prevenirea atacurilor din spațiul cibernetic, precum și în sancționarea juridică a actelor criminale. Cele mai multe atacuri îndreptate spre spațiul cibernetic sunt de tip criminal. Ca atare, Secția Proprietate Intelectuală și Crime Informatice a Departamentului de Justiție, Divizia Cibernetică a FBI și Serviciile Secrete din Statele Unite, împreună, joacă un rol central în identificarea și aducerea în fața instanțelor de judecată a persoanelor responsabile de fapte criminale. Națiunea dispune de legi și mecanisme prin care se asigură răspunsuri imediate la incidente
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
fost suficiente pentru a declanșa un șir de evenimente distincte. Nu este cred nevoie de a argumenta mai mult în favoarea acestei teze. Sunt împrejurări în care evenimentul poate fi creator de structură, împingând dezvoltarea socială într-o direcție distinctă. În cibernetică, schema feedbackului pozitiv sugerează tocmai o asemenea posibilitate. Ea explică mecanismele prin care apariția unei diferențe inițial mici, neimportante, accidentale, în anumite condiții poate declanșa un proces rapid de amplificare, ducând la constituirea unei noi structuri. În istoria comunităților umane
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
explicației sociologice prin determinanți obiectivi, Acest model al deciziei prezintă totodată și o funcție normativă. Dacă partea de „calcul” a deciziei este oferită de modelul analitic, modelul prezentat aici oferă instrumentele înfruntării raționale a incertitudinii persistente. Modelul cibernetictc "Modelul cibernetic" Cibernetica a pus în evidență un mod alternativ de rezolvare a problemelor de către sistemele finaliste, în raport cu modul decizional. Ceea ce a făcut ca cibernetica să fie interesantă pentru științele sociale și umane este observația că realitatea social-umană nu este nici ea lipsită
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
oferită de modelul analitic, modelul prezentat aici oferă instrumentele înfruntării raționale a incertitudinii persistente. Modelul cibernetictc "Modelul cibernetic" Cibernetica a pus în evidență un mod alternativ de rezolvare a problemelor de către sistemele finaliste, în raport cu modul decizional. Ceea ce a făcut ca cibernetica să fie interesantă pentru științele sociale și umane este observația că realitatea social-umană nu este nici ea lipsită de mecanisme de reglare de tip cibernetic. De aici, întrebarea dacă nu cumva cibernetica poate arunca o lumină inedită asupra proceselor de
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
finaliste, în raport cu modul decizional. Ceea ce a făcut ca cibernetica să fie interesantă pentru științele sociale și umane este observația că realitatea social-umană nu este nici ea lipsită de mecanisme de reglare de tip cibernetic. De aici, întrebarea dacă nu cumva cibernetica poate arunca o lumină inedită asupra proceselor de luare a deciziilor. Mai întâi este necesar să lămurim ce înseamnă un mecanism cibernetic de soluționare a problemelor. Pentru aceasta este util să pornim de la câteva exemple de mecanisme cibernetice care pot
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
cada cu apă ar trebui să știe foarte bine fizică, să aibă informații exacte despre intențiile celui care se apropie cu sticla în mână, cât și despre temperatura sticlei. Să facă o mulțime de calcule raționale cu ajutorul acestor cunoștințe. Reglarea cibernetică nu este însă preventivă, ci urmează acțiunii ca o reacție la aceasta. • Soluția selectată prin mecanisme cibernetice nu este raportată neapărat la alternative. Nu există o preocupare orientată spre identificarea unei soluții mai bune. Soluția experimentată este întărită prin experiență
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
ierarhice superioare. Problemele mai complicate și care nu pot fi soluționate prin aplicarea autonomă a normelor sunt înaintate forurilor ierarhice superioare pentru a fi rezolvate, iar decizia acestora devine obligatorie în virtutea autorității. Bibliografietc "Bibliografie" Ashby, R.W. (1972), Introducere în cibernetică, Editura Tehnică, București. Becker, G., McClintock, C. (1967), „Value: Behavioral decision theory”, în Annual Review of Psychology, nr. 18. Malița, M. Zidăroiu, C. (1980), Incertitudine și decizie, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Morse, P.M., Kinball, G.E. (1962), Methods of Operational
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Editura Academiei, București. Apel, H., Strumpel, B. (1974), Economic Well-Being as a Criterion for System Performance: A Survey in Bulgaria and Greece, IST, Ann Arbor. Aron, R. (1961), Dimensions de la conscience historique, Plon, Paris. Ashby, R.W. (1972), Introducere în cibernetică, Editura Tehnică, București. Banciu, D.P., Rădulescu, S.M., Voicu, M. (1985), Introducere în sociologia devianței, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Bauer, R.A. (1966) (ed.), Social Indicators, MIT Press, Cambridge. Bădescu, I. (1984), Sincronism european și cultură critică românească, Editura Științifică și
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
un an mai tarziu. A rămas acolo până la pensionare, în 1962. A continuat să manifeste interes față de fizica aplicată și multe din lucrările lui ulterioare abordau probleme practice legate de energia atomică și de acceleratoarele de particule, de optică și cibernetică. Ajungând o personalitate proeminenta a științei franceze - amplasat în micul panteon al marilor fizicieni din această țară - de Broglie a scris foarte multe cărți, atât pentru uzul oamenilor de știință, cât și pentru popularizarea științei. A scris „Teoria cuantelor” în
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
autorului (narator inclus) referinței la acesta; Sfera paralelă (titlu ce sugerează improbabilul logic) narează despre ceea ce se anunța a fi o transpunere „provincială” a temei dublului, dar care se rezolvă în cheia SF a lumilor paralele; aceeași tratare SF și „cibernetică” este abordată în Sora lui Robin și Teribila spirală. Proza din Generoasele cercuri (1989) se înscrie și mai bine în acest program auctorial al unei scriituri hiperrealiste: un cadru scenic abia schițat, al unei lumi de periferie, industrializată abuziv, în
PAUN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288727_a_290056]
-
Hristos, percepută ca punct de acumulare a istoriei mântuirii. Sarcina teologilor este doar aceea de a putea transmite și de a interpreta semnificațiile acestei „metanarațiuni” într-o lume redusă la unități atomice aflate în raporturi de tip calitate-cantitate. După revoluția cibernetică a epocii postindustriale, ecranele video au prelevat oamenilor acea apercepție poetică cu care era înzestrat omul tradițional. În loc să alerge după fluturi, copiii zilelor noastre rup joystick-uri și fac excursii virtuale pe lună1. În epoca Internetului, capacitatea noastră de a integra
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
și cu aerul, cu apa și cu solul care le înconjoară. Având în vedere astfel de interacțiuni și dinamica lor, putem imagina orice ecosistem ca fiind un sistem cibernetic. Într-o astfel de viziune, chiar dacă nu s-a folosit termenul cibernetică, s-au desfășurat lucrările celui de-al treilea Summit al Pământului organizat de ONU la Johannesburg, Africa de Sud, între 26 august și 4 septembrie 2002, ca un Summit mondial al dezvoltării durabile, la care au participat peste 100 de șefi de
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
formulă de calcul simplă și comodă în utilizare, așa cum cer mai mereu practicienii care nu sunt toți de formațiune matematică sau tehnică. De altfel, termenul corelație a fost împrumutat din științele naturii. Naturalistul francez Georges Cuvier (1769-1832), cu o viziune cibernetică remarcabilă (cibernetica a apărut pe la mijlocul secolului XX), a formulat principiul corelației (înainte de apariția teoriei corelației) astfel: Orice ființă înzestrată cu organe formează un ansamblu, un sistem unic și închis, ale cărui părți se leagă mutual și concură la aceeași acțiune
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
calcul simplă și comodă în utilizare, așa cum cer mai mereu practicienii care nu sunt toți de formațiune matematică sau tehnică. De altfel, termenul corelație a fost împrumutat din științele naturii. Naturalistul francez Georges Cuvier (1769-1832), cu o viziune cibernetică remarcabilă (cibernetica a apărut pe la mijlocul secolului XX), a formulat principiul corelației (înainte de apariția teoriei corelației) astfel: Orice ființă înzestrată cu organe formează un ansamblu, un sistem unic și închis, ale cărui părți se leagă mutual și concură la aceeași acțiune definitivă printr-
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
practică. Editura Economică, București [123] Purcaru, I. (1997, 2004, 2011). Matematici generale și elemente de optimizare. Teorie și aplicații. Editura Economică, București [124] Purcaru, I. (2005). Asupra unor măsuri informaționale ale studiului ecosistemelor. Studii și Cercetări de Calcul Economic și Cibernetică Economică 4, 59-70 [125] Purcaru, I. (2006). Distribuții bidimensionale de maximă diversitate ponderată Guiașu cu distribuții marginale libere. Studii și Cercetări de Calcul Economic și Cibernetică Economică. 1, 87-92 [126] Purcaru, I. (2006). Distribuții bidimensionale de maximă diversitate ponderată Guiașu
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
Asupra unor măsuri informaționale ale studiului ecosistemelor. Studii și Cercetări de Calcul Economic și Cibernetică Economică 4, 59-70 [125] Purcaru, I. (2006). Distribuții bidimensionale de maximă diversitate ponderată Guiașu cu distribuții marginale libere. Studii și Cercetări de Calcul Economic și Cibernetică Economică. 1, 87-92 [126] Purcaru, I. (2006). Distribuții bidimensionale de maximă diversitate ponderată Guiașu cu distribuții marginale legate. Studii și Cercetări de Calcul Economic și Cibernetică Economică. 2, 43-51 [127] Purcaru, I. (2006). Un model neliniar de tip transport. Studii
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
diversitate ponderată Guiașu cu distribuții marginale libere. Studii și Cercetări de Calcul Economic și Cibernetică Economică. 1, 87-92 [126] Purcaru, I. (2006). Distribuții bidimensionale de maximă diversitate ponderată Guiașu cu distribuții marginale legate. Studii și Cercetări de Calcul Economic și Cibernetică Economică. 2, 43-51 [127] Purcaru, I. (2006). Un model neliniar de tip transport. Studii și Cercetări de Calcul Economic și Cibernetică Economică, 3, 15-20 [128] Purcaru, I. (2006). Considerații asupra unor distribuții optime. Studii și Cercetări de Calcul Economic și
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
2006). Distribuții bidimensionale de maximă diversitate ponderată Guiașu cu distribuții marginale legate. Studii și Cercetări de Calcul Economic și Cibernetică Economică. 2, 43-51 [127] Purcaru, I. (2006). Un model neliniar de tip transport. Studii și Cercetări de Calcul Economic și Cibernetică Economică, 3, 15-20 [128] Purcaru, I. (2006). Considerații asupra unor distribuții optime. Studii și Cercetări de Calcul Economic și Cibernetică Economică, 4, 23-28 [129] Purcaru, I. (2006). Considérations sur la mesure de la diversité de Guiașu. Economic Computation and Economic Cybernetics
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
Economică. 2, 43-51 [127] Purcaru, I. (2006). Un model neliniar de tip transport. Studii și Cercetări de Calcul Economic și Cibernetică Economică, 3, 15-20 [128] Purcaru, I. (2006). Considerații asupra unor distribuții optime. Studii și Cercetări de Calcul Economic și Cibernetică Economică, 4, 23-28 [129] Purcaru, I. (2006). Considérations sur la mesure de la diversité de Guiașu. Economic Computation and Economic Cybernetics Studies and Research, 3-4, 67-71 [130] Purcaru, I. (2007). Unele considerații asupra măsurării diversității. Studii și Cercetări de Calcul Economic
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
4, 23-28 [129] Purcaru, I. (2006). Considérations sur la mesure de la diversité de Guiașu. Economic Computation and Economic Cybernetics Studies and Research, 3-4, 67-71 [130] Purcaru, I. (2007). Unele considerații asupra măsurării diversității. Studii și Cercetări de Calcul Economic și Cibernetică Economică, 41, 21-30 [131] Purcaru, I. (2007). Weighted diversity of order α and type β . Analele Universității București 1, 75-90 [132] Purcaru, I. (2008). Diversitatea ponderată Guiașu și distribuții optime de probabilitate cu aplicații în economie. Studii și Cercetări de
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
131] Purcaru, I. (2007). Weighted diversity of order α and type β . Analele Universității București 1, 75-90 [132] Purcaru, I. (2008). Diversitatea ponderată Guiașu și distribuții optime de probabilitate cu aplicații în economie. Studii și Cercetări de Calcul Economic și Cibernetică Economică, 1, 19-36 [134] Purcaru, I. (2009). Optimal diversification in allocation problems. Amfiteatru Economic, 26, 494-502 [135] Purcaru, I. (2011). Unele conexiuni entropice între distribuții probabiliste. Studii și Cercetări de Calcul Economic și Cibernetică Economică, 3-4, 49-54 [136] Purcaru, I.
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
și Cercetări de Calcul Economic și Cibernetică Economică, 1, 19-36 [134] Purcaru, I. (2009). Optimal diversification in allocation problems. Amfiteatru Economic, 26, 494-502 [135] Purcaru, I. (2011). Unele conexiuni entropice între distribuții probabiliste. Studii și Cercetări de Calcul Economic și Cibernetică Economică, 3-4, 49-54 [136] Purcaru, I. (2011). Diversity and a three-dimensional allocation problem. Economic Computation and Economic Cybernetics Studies and Research, 3, 59-70 [137] Purcaru, I., Bâscă, O. (1996). Oameni, idei și fapte din Istoria Matematicii. Editura Economică, București [138
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
3, 59-70 [137] Purcaru, I., Bâscă, O. (1996). Oameni, idei și fapte din Istoria Matematicii. Editura Economică, București [138] Purcaru, I., Beganu, G. (2007). Distribuții probabiliste unidimensionale optime cu grad de diversitate fixat. Studii și Cercetări de Calcul Economic și Cibernetică Economică, 4, 5-18 [139] Purcaru, I., Beganu, G. (2007). Some considerations on a generalized measure of diversity and Guiasu’s Maximum Diversity Principle. Economic Computation and Economic Cybernetics Studies and Research, 1-2, 47-59 [140] Purcaru, I., Beganu, G. (2007). Distribuții
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]