543 matches
-
Lossky, E. von Ivanka, W. Völker, Al. Golitzin au examinat În profunzime dependența autorului corpusului față de Părinții alexandrini și capadocieni. Stăniloae ignoră toate aceste lucrări În Introducerea redactată, să ne amintim, după 1990. El se mulțumește să polemizeze cu preotul-filozof Cicerone Iordăchescu, autor al unei vechi traduceri a lui Pseudo-Dionisie, din 1936, care Îl plasa pe autorul corpusului În secolul al V-lea, conform datelor cercetării moderne. Apoi, expediază În câteva rânduri, destul de politicoase de altfel, teoria lui Gheorghe Drăgulin Însuși
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2307_a_3632]
-
nunta fostei mele eleve Angela Baluș cu un inginer Iancu. Nuntă mare, bogată, cu orgă și cor. Apoi în fugă acasă, unde era ședința; mă înlocuia Gaby. A prezidat Jebeleanu, cu tact și discreție. Foarte simpatică nevasta lui. 15 asistenți: Cicerone, d-na Crușevan, Vanghele, George Dan, Monda, Bonciu, Ada Orleanu, Matilda Ulmu, Ieronim Șerbu și alții neimportanți sau noui. Lectori: Sidor - Fragment de roman: Auschwitz; Bonciu - Oameni (s’a mai citit anul trecut: Viziunea unui nebun); poezii de G. Dan
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
d-na Crușevan, Vanghele, George Dan, Monda, Bonciu, Ada Orleanu, Matilda Ulmu, Ieronim Șerbu și alții neimportanți sau noui. Lectori: Sidor - Fragment de roman: Auschwitz; Bonciu - Oameni (s’a mai citit anul trecut: Viziunea unui nebun); poezii de G. Dan, Cicerone Th[eodorescu], Ghelbert (talent) și Jebeleanu, trad[ucere] din Ady Indre? din ungurește. Ședință simpatică, fără asperități și cu discuții sincere. S’a terminat la 9, cu aceeași fumăraie, uși deschise, strângerea scrumului. Masă frugală și copiii la culcare, repede
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
dintre care mulți japonezi). Mai vedem în Ch. palatul lui Friederick-Wilhelm și Primăria. Ne întoarcem prin dreapta grădinii, prin cartierul nobil, plin de vile luxoase, pe la fântâna lui Hercule etc. iarăși în Unter den Linden. Când trecem prin cartierul nobil, ciceronele remarcă: Aceste vile sunt foarte frumoase și aparțin nobililor. Unii din acești nobili au fost ca și mine, călăuzi apoi au ajuns să cumpere vile, cum nădăjduiesc să ajung și eu. La poarta de Brandemburg care are deasupra un quadrigiu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cum e casa Tietz. Nourmi komt! Nimic despre I.E.V. însă Nourmi komt! Nemții poartă tufe de păr în frunte, în partea capului care e mai puțin bogată în păr, iar restul capului li-i tuns până la piele ori ras complect. Ciceronele: ... les animaux (du Tiergarden) ont été dévorés, mais les jardins sont restés n'est-ce pas? Ein rayon două cuvinte care, deși dușmane, unul nemțesc și unul franțuzesc, se-mpacă între ele, căci e vorba de afaceri. 180 rayonen! Ora 7
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Unter den Linden, un neamț străin de lângă mine de pe banca bulevardului, m-a privit cu blândeță și mi-a spus: azi e cald și frumos, numai din dorința de a-mi fi plăcut și a-mi spune o vorbă bună. Ciceronele hotărât să învețe spaniola, care, după părerea lui e o limbă comercială! Englezul cel mititel și obraznic și neastâmpărat. [ÎNSEMNĂRI FELURITE]* 31 Mai 1926 [Drama de la Târgoviște] Alaltăieri, venind de la lacul Mogoșoaia din marginea Bucureștilor, Brătescu-V., cu care fusesem acolo
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
însă unii n ar recunoaște că s-au dezobișnuit să citească nici să-i pici cu lumînarea. Dovadă că, în anii precedenți, doi de la „Steagul” nu s-au sfiit să ne fie șefi! Răsfoind colecția ziarului din 1963, descopăr că Cicerone Cernegura, fostul coleg de redacție, stabilit actualmente la Roma (am fost unul din cei care i-au „girat” plecarea, lucru exploatat ulterior de Calimandric și de alți neprieteni), nu e numai autorul Cazului Argentin și al Morții lui Armand din
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Musa Celebi); Gheorghe Herescu (Însoțitorul lui Musa); Ion Vrînceanu (fierarul și ciobanul Cucu); Florin Sava (rapsodul); Aurel Chiculiță, Nicolae Borș, Grigore Petcu, Nicolae Taciu și Ștefan Secară (boieri); Adrian Boroș și Ștefan Jianu (copii de casă); Gheorghe Borș, Ion Candrea, Cicerone Chiscop, Petrică Olaru, Gheorghe Manole, Jan Armeanu, Dumitru Petrea și Constantin Chelaru (soldați); Florin Sava, Ioan Romaniuc și Nicolae Borș (ciobani)”. Se poate constata că, din lipsă de actori, unii interpretau chiar și două roluri dar cu costume diferite. Alături de
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
a Societății Scriitorilor din România” se modifică mai întâi în „Revistă a Uniunii Scriitorilor din RPR”, din 1965 în „Revistă a Uniunii Scriitorilor din RSR” și din 1974 în „Revistă editată de Uniunea Scriitorilor”. În primul număr figurează ca director Cicerone Theodorescu și ca secretar de redacție Corin Grosu, precum și comitetul de redacție, din care mai fac parte Ion Călugăru, Miron Constantinescu, Gáal Gábor, Nicolae Moraru, Perpessicius, Camil Petrescu, Leonte Răutu, Al. Rosetti, Zaharia Stancu, D.I. Suchianu; în 1949 Cicerone Theodorescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290533_a_291862]
-
director Cicerone Theodorescu și ca secretar de redacție Corin Grosu, precum și comitetul de redacție, din care mai fac parte Ion Călugăru, Miron Constantinescu, Gáal Gábor, Nicolae Moraru, Perpessicius, Camil Petrescu, Leonte Răutu, Al. Rosetti, Zaharia Stancu, D.I. Suchianu; în 1949 Cicerone Theodorescu e menționat ca redactor-șef, iar între 1950 și 1958 nu se mai dau informații asupra conducerii; se pare că din 1953 redactor-șef este Petru Dumitriu, care predă ștafeta, probabil în 1956, lui Ov. S. Crohmălniceanu. Caseta redacțională
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290533_a_291862]
-
G. Ibrăileanu (Savin Bratu), C. Dobrogeanu-Gherea (George Ivașcu), Mihail Sebastian (B. Elvin), I. Al. Brătescu-Voinești (Mircea Zaciu), Anton Holban (Octav Șuluțiu), Pavel Dan și Ion Agârbiceanu (I. Negoițescu) ș.a. În aceiași ani N. Tertulian condamnă o nouă carte a lui Cicerone Theodorescu, în care decelează „clișee decadente”, pentru ca apoi să denunțe „caracterul reacționar al teoriei autonomiei esteticului” și să respingă, în meticuloase analize, concepția lui E. Lovinescu. Împotriva „reabilitării camuflate a estetismului” și a citării lui Lucian Blaga (de către I. Negoițescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290533_a_291862]
-
France”, „La Renaissance contemoporaine”, 1913; François Carez, „Leopardi et la France”, „Gazette de Liège”, 1914, 1 februarie; Paolo Savj Lopez, „Leopardi et la France”, „Il Conciliatore”, 1914, 1; Al. Dimitriu-Păușești, Freud și Leopardi, „Opinia”, 1930, 6 814; Predescu, Encicl., 774; Cicerone Theodorescu, Despre domnul N. Șerban, „Viitorul”, 1944, 53; G. Călinescu, Nicolae Șerban, „Tribuna poporului”, 1944, 91; Iorgu Iordan, O lămurire în „cazul N. Șerban”, „Tribuna poporului”, 1944, 92; Contribuții la istoria dezvoltării Universității din Iași, II, București, 1960, 298-299; Bucur
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289632_a_290961]
-
mai amintește numele lui. Probabil a murit chiar în 394. Biserica a rânduit ca dată de pomenire a lui, ziua de 10 ianuarie. Schița aceasta biografică am alcătuit-o consultând următoarele scrieri: Ioan Coman, Patrologie, Sfânta Mănăstire Dervent, 2000; Preot Cicerone Iordăchescu, Istoria vechii literaturi creștine, Editura Moldova, Iași, 1996; Preot Prof. D. Stăniloae, Introducere, „Părinți și Scriitori bisericești” (PSB), Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1982; Constantin Voicu și Preot Nicu Dumitrașcu, Patrologie. Manual pentru
CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/127_a_437]
-
Liviu Malița, Exilul ca destin apocrif, APF, 1990, 5-7; Ion Vlad, „Jurnalul” poetului exilat, TR, 1990, 23; Dan Ciachir, Dumnezeu și marea, JL, 1990, 35; Nicolae Manolescu, Simptomatologia exilului, RL, 1990, 45; Cornel Ungureanu, Iluminare și hierofanie, O, 1990, 46; Cicerone Poghirc, „Les Clefs du crépuscule”, „Lupta”, 1991, 157; Cornel Mihai Ionescu, Hermeneutică și nostalgie, VR, 1991, 2; Alex. Ștefănescu, Transplant, RL, 1991, 8; Ioan Holban, Cum se poate înlocui Țara pierdută?, CRC, 1991, 26; Florin Manolescu, Arhetipul exilului, LCF, 1991
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287448_a_288777]
-
CNT, 1991, 36; Ion Vlad, Simbolurile cunoașterii și ale existenței, TR, 1992, 3; Cornel Ungureanu, Vintilă Horia în imperiul libertății, O, 1992, 9; Ovidiu Pecican, Auroră și amurg, ST, 1992, 2; Alex. Ștefănescu, Gândea în limba română, RL, 1992, 14; Cicerone Poghirc, Vintilă Horia, „Lupta”, 1992, 181; Andrei Ionescu, „Deznodământul fericit”. La moartea lui Vintilă Horia, VR, 1992, 3-4; Paul Alexandru Georgescu, Împreună cu Vintilă Horia, L, 1992, 14; Aurel Rău, Întoarcere pe stele. Nicu Caranica, Vintilă Horia, ST, 1992, 5-6; Constantin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287448_a_288777]
-
la rându-i, unul dintre sacrificații lui Ceaușescu, orbit de putere! -, faimoasa retragere de pe piață a antologiei de poezii Îngrijită de tânărul cronicar literar al revistei Contemporanul, Nicolae Manolescu, a venit ca urmare a unor „plângeri” ale unor scriitori precum Cicerone Teodorescu, Eugen Jebeleanu, Boureanu și alții din gruparea lui Stancu; sub pretextul că Manolescu a „Îndrăznit” a insera În antologie poeți „fasciști”, precum Baciu sau Radu Gyr, Își descărcau În fapt frustrarea de a nu fi prezenți ei Înșiși În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
ai scenei literare românești. E adevărat, nimeni nu-i putea bănui geniul atunci când publicase doar câteva cărțulii pentru copii sau cu accente teribiliste; Îmi aduc aminte când, la Paris, Își arunca ironiile-i acide, pe drept cuvânt, asupra unor Boureanu, Cicerone Teodorescu, Stancu și alți „nomenclaturiști literari”, de o altă seară, petrecută cu Nichita la Bogza la Începutul anilor ’60, când Doina, soția lui Nichita, a citit, În traducerea ei, piesa ionesciană Scaunele - Încă interzisă și bineînțeles nejucată de teatrele românești
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
Horia Stamatu (Amintiri), Radu Gyr (Program cotidian, Bordel), Ilarie Voronca (Pregătiri de plecare), Radu Boureanu (Domnița din lut), la care se adaugă și alții, mai puțin importanți: N. Crevedia, Andrei Tudor, Dumitru Cosma, G. Șt. Cazacu, Ilariu Dobridor, Constantin Nisipeanu, Cicerone Theodorescu, Petre Vișineanu. Numeroase și substanțiale sunt paginile de proză. Mircea Eliade publică aici povestirea Negru, Anton Holban colaborează cu un fragment din romanul Ioana și tot un fragment de roman, Băiatul popii, semnează Tudor Teodorescu-Braniște. Se mai rețin proze
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287428_a_288757]
-
Dialog Social. Într-un fel sau altul, astfel de lucruri s-au petrecut în continuare. S-au creat niște categorii de noi "ștabi" înlocuitori, aproape echivalenți ai celor vechi: Patapievici, Pleșu, Dinescu în loc de Râpeanu, Ion Dodu Bălan, Victor Tulbure sau Cicerone Theodorescu etc. Când exprimam în scris atari erezii, primeam ocazional e-mail-uri: Da, multă lume gândește în felul acesta, dar n-are curajul să o spună". Așadar, e nevoie de curaj la ora actuală, în continuare, aproximativ ca în anii '80
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
97 Patoèka, Jan / 115 Paulsen, William / 113 Pavel, Toma / 11, 27, 42 Păunescu, Adrian / 28, 76 Pârvan, Vasile / 71 Petrescu, Dan / 65 Pillat, Dinu / 27, 29, 100 Pițu, Luca / 65 Platon / 125 Pleșu, Andrei / 76, 97 Plotin / 84-85, 129 Poghirc, Cicerone / 20 Pop-Corniș, Marcel / 11 Popescu, Emil / 42 Popescu, Nicolae / 42 Popescu, Petru / 29 Preda, Marin / 21-22 R Rabelais, François / 111 Ralet, Dimitrie / 32 Ratesh, Nestor / 46, 158 Ratzinger, Joseph / 113 Rațiu, Ion / 53, 60 Rădulescu, Mihai / 27 Râpeanu, Valeriu / 97
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
Nichita / 28 Steiner, George / 113 Steinhardt, Nicolae (Nicu) / 27, 29, 100 Stânișoară, Nicolae (Stroescu-) / 44 Stolojan, Theodor / 73 Suciu, Ioan, episcop / 81 Szécheny, István / 115 Ș Șerban, Andrei 55 Șora, Mihai / 26, 29, 74, 100 Ștefan, Gheorghe / 74 T Theodorescu, Cicerone / 97 Theodorescu, Răzvan / 75-76, 96 Tismăneanu, Vladimir / 44, 56, 60 Titulescu, Nicolae / 43 Tocqueville, Alexis de Tönnies, Ferdinand / 6364, 98, 115 Toma d'Aquino, Sf. / 19, 129 Trier, Lars von / 144 Tudoran, Dorin / 44, 60 Tulbure, Victor / 97 Turner, Frederic
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
traduceri din operele lui N. V. Gogol, A. S. Pușkin, Vladimir Maiakovski, N. Gribaciov, Maxim Gorki, A. N. Ostrovski, Vladimir Kataev, Boris Gorbatov, Ilya Ehrenburg, Mihail Șolohov, A.P. Gaidar, Vândă Vasilevskaia. Printre traducători figurează Victor Kernbach, Ioanichie Olteanu, A.Toma, Nina Cassian, Cicerone Theodorescu, Vladimir Colin, Virgil Teodorescu, Demostene Botez, Victor Tulbure, Romulus Vulpescu, Adrian Beldeanu. În 1954 Tudor Arghezi traduce două fabule din Krâlov, iar Maria Banuș versuri de Pușkin. Mai colaborează Petre Constantinescu-Iași, Nicolae Tăutu, Mihail Cosma, Niculae Stoian ș.a. M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290321_a_291650]
-
și cărțile exilului, dominate, în anii ’80, de tematica dezvăluirilor din memoriile despre închisorile comuniste (G. Ciorănescu, Piteștii. Apogeul torturii totale, Testamentul din morgă al unui supraviețuitor al temnițelor comuniste; Doru Novacovici, Despre închisorile și lagărele prin care am trecut; Cicerone Ionițoiu, Morminte fără cruce). În A. se publică, deopotrivă, și altfel de pagini memorialistice, între care și Rugați-vă pentru fratele Alexandru, memorial al anilor petrecuți în închisoare de C. Noica, citit în 1986, cu îngăduința autorului, în cercul „Apoziția
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285409_a_286738]
-
calomniați aceștia, în timp ce „ei” se aflau în manuale, antologii, citați ades etc. Într-o carte de convorbiri cu Const. Iftimie, Confesiuni violente, publicată cu vreun deceniu în urmă, vorbeam de o „impostură a imposturii” citând generația Maria Banuș, Nina Casian, Cicerone Teodorescu, Jebeleanu și alți câțiva. Nina, ce trăiește actualmente în America, am auzit că s-a jignit apoi, cred că nu a înțeles prea bine expresia citată mai sus. Într-adevăr, partidul comunist, în primul deceniu, avea de toate, cu excepția
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
vogă - Eugen Frunză, Iureș etc. - le manevrau cu lejeritate și pe care erau obligați să le imite chiar și poeții adevărați și culți ce, voit sau ne-voit, se prostituau - susțineau, adică, linia partidului! -, precum Veronica Porumbacu, Nina Casian, Jebeleanu, Cicerone Teodorescu, Geo Dumitrescu, Baconsky și mulți alții, tineri talentați pe care i-a „prins din urmă” „Revoluția”, obligându-i să-și schimonosească, simplifice, să-și „aranjeze” născânda lor artă literară „în slujba partidului, clasei muncitoare, a U. Sovietice și a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]