KorAP: Find »[drukola/base=cimpanzeu & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...11 12 13 ...22 >

548 matches

Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774

de gândire? (Askenasy J.)27. La întrebarea dacă cimpanzeul are gândire creativă sau nu, răspunde o altă experiență, efectuată de cercetători de la Centrul Max Planck din Leipzig 2. Cercetătorul a fixat o eprubetă îngustă pe grilajul cuștii în care locuia cimpanzeul. Eprubeta avea, pe fundul ei, sămânța preferată a cimpanzeului. Acesta a încercat să introducă degetul și a înțeles că acesta nu este destul de lung. S-a retras pentru 10 minute, după care a venit cu gura plină de apă și

[Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
are gândire creativă sau nu, răspunde o altă experiență, efectuată de cercetători de la Centrul Max Planck din Leipzig 2. Cercetătorul a fixat o eprubetă îngustă pe grilajul cuștii în care locuia cimpanzeul. Eprubeta avea, pe fundul ei, sămânța preferată a cimpanzeului. Acesta a încercat să introducă degetul și a înțeles că acesta nu este destul de lung. S-a retras pentru 10 minute, după care a venit cu gura plină de apă și a turnat-o în eprubeta de sticlă. A văzut

[Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
de sticlă. A văzut că nu s-a umplut, a mai venit de două ori, după care sămânța ajunsă la îndemâna degetelor a putut fi luată și mâncată. Iată-ne în fața unei dovezi de existență a procesului de gândire creatoare la cimpanzeu. Diferența de 1,5% dintre genomul uman și cel al cimpanzeului justifică ideea existenței cunoașterii conștiente la cimpanzeu. Compararea picturii cimpanzeului Congo cu picturile din peștera Chauvet, de o valoare artistică recunoscută de specialiști, ne aduce dovada științifică a pictării

[Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
venit de două ori, după care sămânța ajunsă la îndemâna degetelor a putut fi luată și mâncată. Iată-ne în fața unei dovezi de existență a procesului de gândire creatoare la cimpanzeu. Diferența de 1,5% dintre genomul uman și cel al cimpanzeului justifică ideea existenței cunoașterii conștiente la cimpanzeu. Compararea picturii cimpanzeului Congo cu picturile din peștera Chauvet, de o valoare artistică recunoscută de specialiști, ne aduce dovada științifică a pictării din memorie de către om a unor scene văzute în afara peșterii, în

[Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
ajunsă la îndemâna degetelor a putut fi luată și mâncată. Iată-ne în fața unei dovezi de existență a procesului de gândire creatoare la cimpanzeu. Diferența de 1,5% dintre genomul uman și cel al cimpanzeului justifică ideea existenței cunoașterii conștiente la cimpanzeu. Compararea picturii cimpanzeului Congo cu picturile din peștera Chauvet, de o valoare artistică recunoscută de specialiști, ne aduce dovada științifică a pictării din memorie de către om a unor scene văzute în afara peșterii, în urmă cu 30.000 de ani. Desigur

[Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
a putut fi luată și mâncată. Iată-ne în fața unei dovezi de existență a procesului de gândire creatoare la cimpanzeu. Diferența de 1,5% dintre genomul uman și cel al cimpanzeului justifică ideea existenței cunoașterii conștiente la cimpanzeu. Compararea picturii cimpanzeului Congo cu picturile din peștera Chauvet, de o valoare artistică recunoscută de specialiști, ne aduce dovada științifică a pictării din memorie de către om a unor scene văzute în afara peșterii, în urmă cu 30.000 de ani. Desigur, puternica încărcare emoțională

[Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
deosebească toate fibrele de comunicație dintre neuroni și să le redea în culori (vezi figura). Imagini ale fasciculelor de legătură dintre neuroni vizualizați prin tehnica DTI Cu ajutorul acestui examen s-a putut stabili, comparativ cu imaginile obținute pe șoarece și cimpanzeu, numărul uriaș, superior, al legăturilor dintre neuroni în creierul uman. Această intensitate a legăturilor interneuronale transformă creierul în unitatea funcțională exprimată de activitatea Gestalt. Un creier viu lucrează în totalitatea sa permanent, nimic nu rămâne inactiv. Imaginea unei fizionomii este

[Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
de legături. Costelația conexiunilor sinaptice în care apar toate asociațiile care evocă figura lui Charlie Chaplin 25 Înțelegerea importanței intensității și constelațiilor legăturilor dintre cele 100 de miliarde de neuroni o putem realiza printr-o simplă experiență a linguriței. Unui cimpanzeu însetat, legat la ochi, aflat în fața unui număr mare de obiecte, ori de câte ori atinge o linguriță i se dă de băut suc de portocale. El învață repede să distingă, cu mare dexteritate, lingurițele dintr-un maldăr de obiecte, pentru a obține

[Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
de obiecte, ori de câte ori atinge o linguriță i se dă de băut suc de portocale. El învață repede să distingă, cu mare dexteritate, lingurițele dintr-un maldăr de obiecte, pentru a obține băutura. Dezlegat la ochi, s-a reluat experiența pentru ca cimpanzeul să fixeze o legătură între linguriță și simțul vizual. Omul (de îndată ce i se dezleagă ochii) distinge toate lingurițele deoarece, prin pipăire, stimulul se transmite de la centrii tactili din creier la centrii vizuali, gustativi și olfactivi. El simte gustul cafelei sau

[Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
vizual. Omul (de îndată ce i se dezleagă ochii) distinge toate lingurițele deoarece, prin pipăire, stimulul se transmite de la centrii tactili din creier la centrii vizuali, gustativi și olfactivi. El simte gustul cafelei sau al ceaiului, miroase aromele asociate noțiunii de linguriță. Cimpanzeul nu poate face această legătură, având un număr insuficient de conexiuni interneuronale. El nu poate "uni" procesul tactil cu cel vizual, gustativ, olfactiv, nu poate lega noțiunea de linguriță de cuvânt decât prin învățare. Aceasta diferențiază creierul cimpanzeului de al

[Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
de linguriță. Cimpanzeul nu poate face această legătură, având un număr insuficient de conexiuni interneuronale. El nu poate "uni" procesul tactil cu cel vizual, gustativ, olfactiv, nu poate lega noțiunea de linguriță de cuvânt decât prin învățare. Aceasta diferențiază creierul cimpanzeului de al omului. Cu ajutorul metodei de imagine de rezonanță magnetică funcțională vedem creierul în patru conjuncturi: de auzire a frazei, de vedere a frazei scrise, de exprimare a frazei și de gândire a frazei. Vedem în roșu zonele de maximă

[Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
a frazei scrise, de exprimare a frazei și de gândire a frazei. Vedem în roșu zonele de maximă activitate, iar de jur împrejur vedem restul zonelor în activitate mai puțin intense, dar active. Imaginile (de activități colaterale) nu apar la cimpanzeu. Cu ajutorul acestei metode descoperite în 1985 am depășit spirala cunoașterii localiciste a lui Virchow prin care Brodmann 10 situa centrul vederii în lobul occipital, auzul în lobul temporal și tactul în lobul parietal. Noi vedem, auzim și simțim cu tot

[Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
maximală. Starea de maturare totală a creierului se realizează la vârsta de 6 ani. Până la această vârstă, cei 100 de miliarde de neuroni cu care ne-am născut se dezvoltă, își ramifică dendritele și-și înmulțesc sinapsele. La șoarece și cimpanzeu acest proces de maturare cerebrală are loc în câteva săptămâni datorită numărului mic de sinapse (dialoguri) între neuroni. La rozătoare, numărul maxim de sinapse pe un neuron este de la 10.000 până la 22.000. La om, un neuron atinge un

[Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
dispune de 100 de miliarde de neuroni și 1014 sinapse, se poate afirma că posibilitățile sunt uriașe. În sens contrar progresului spiralogic, deci în sens despiralogic, cazul copilului sălbatic din Aveyron dovedește că un om poate retrograda la stadiul de cimpanzeu dacă, în perioada primilor 6 ani necesari maturării creierului, nu își însușește limbajul. În concepția "despiralogică", absența celor două spirale încolăcite ale cunoașterii și conștiinței determină retrogradarea unui creier menit să fie creier de om în creier de cimpanzeu. Copilul

[Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
de cimpanzeu dacă, în perioada primilor 6 ani necesari maturării creierului, nu își însușește limbajul. În concepția "despiralogică", absența celor două spirale încolăcite ale cunoașterii și conștiinței determină retrogradarea unui creier menit să fie creier de om în creier de cimpanzeu. Copilul sălbatic din Aveyron La 8 ianuarie 1800, o creatură cu chip de om a ieșit din pădurea Saint-Sernin pe Rance, lângă localitatea Aveyron din sudul Franței, îndreptându-se spre centru. Copilul, în vârstă de 12 ani, fusese capturat cu

[Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
tânărului medic Jean Marc Gaspard Itard 30, om de știință, republican și liberal, pătruns de preceptele morale ale lui Immanuel Kant. Acesta se dedică reeducării copilului sălbatic Victor din Aveyron. Cum cei doi factori esențiali ai deosebirii dintre om și cimpanzeu sunt vorbirea și sentimentele, începe să-l învețe pe Victor vorbirea și scrisul. Întrebuințează cele mai elementare metode, asemănătoare celor utilizate de primatologi. După câteva succese minore, în care reușește să-l facă să pronunțe și să înțeleagă sensul câtorva

[Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
O carte de mare succes (best seller) a fost romanul lui Jean Bruller Vercors 34, din 1952, Les Animaux dénaturés ("Animalele denaturate"). Un antropolog pleacă într-o misiune de depistare a fosilei maimuță-om, pentru a dovedi descendența acestuia din cimpanzeu. Dar, în loc de fosilă, descoperă o populație de Paranthropos greamiensis, creaturi de "troglodiți" maimuțe-om (termen preluat din cartea lui Carl von Linné scrisă în 1763, Systema Naturae, capitolul Anthropomorpha: "oameni ciudați" - vezi p. 121). Troglodiții fiind creaturi foarte harnice, ideea

[Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
trebuie făcută o distincție între vorbire și limbaj. Limbajul nu este în mod necesar vorbit, el poate fi gândit. Gândirea este un proces în cuvinte, visul este un proces în imagini, retrăiri din starea de veghe, ca gândirea mamiferelor și cimpanzeului. Deci, vorbirea derivă din gândirea în imagini. Limbajul vorbit este un produs al evoluției limbajului în imagini (image language), un salt revoluționar de acum 200.000 de ani. Pe baza studiului diversității fonemice susținute de argumentele genetice, arheologice și paleontologice

[Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
fi înțeleasă dacă facem un studiu comparativ al transformărilor homunculus-ului pe măsură ce trecem, în cadrul aceleiași specii, de la un mamifer mai puțin dezvoltat la om. Trecerea de la rozătoare la pisică constă în dezvoltarea populației neuronale care servește membrele ; de la pisică la cimpanzeu, populația neuronală ce servește membrele anterioare, devenite unelte de lucru, capătă o reprezentare mai bogată. De la cimpanzeu la om, limba și indexul ce reprezintă schematic "mașinăria" verbală și grafică domină populația neuronală a homunculus-ului motor. De foarte multe ori

[Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
un mamifer mai puțin dezvoltat la om. Trecerea de la rozătoare la pisică constă în dezvoltarea populației neuronale care servește membrele ; de la pisică la cimpanzeu, populația neuronală ce servește membrele anterioare, devenite unelte de lucru, capătă o reprezentare mai bogată. De la cimpanzeu la om, limba și indexul ce reprezintă schematic "mașinăria" verbală și grafică domină populația neuronală a homunculus-ului motor. De foarte multe ori ne aflăm în fața unei noi situații sau învățăm lucruri noi. În aceste cazuri, extrem de frecvente, un număr

[Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
50, care, în Oliver Twist, scrie: În momentele de furie oamenii scot urlete și-și arată dinții ca animalele sălbatice". La întrebările: "Care este diferența dintre om și animal?", " Este oare omul o formă provenită prin selecție naturală în evoluția cimpanzeului?", "Are animalul emoții?", "Care este diferența dintre emoțiile animale și cele umane?", " Cine suntem noi?" - Darwin a dat un răspuns clar, care a fost confirmat de descoperirea copilului sălbatic din Aveyron. Charles Darwin susține că primele forme de comunicare între

[Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
de factori de transcripție FOX, responsabili de regularizarea expresiei genelor. Proteina conține poliglutamină, zinc și leucin zipper. Mutația acestei gene este responsabilă de tulburări de vorbire și de însușire a limbajului. Doi dintre aminoacizii proteinei FOXP2 sunt prezenți în genomul cimpanzeilor . 4 Karl Landsteiner (1868-1943) medic și biolog austriac, cunoscut datorită descoperirii grupelor sanguine, în anul 1900, și dezvoltării sistemului modern de clasificare cu ajutorul aglutininelor în sânge. Identifică, împreună cu Alexander S. Wiener, Rhesus factor, în 1937, permițând executarea transfuziilor de sânge

[Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
a fost puternic influențat de "dorința" lui Schopenhauer pe care a dezvoltat-o însă în altă direcție. Numeroasele sale note filosofice au fost publicate postum sub titlul Senilia. 24 Desmond John Morris, zoolog, etolog, sociobiolog și pictor suprarealist, prezintă cazul cimpanzeului Congo ca pictor talentat, care demonstrează capacitatea de a avea elemente de gândire abstractă. 25 Pierre-Auguste Renoir (1841-1919), artist francez, pictor proeminent al curentului impresionist, care imortalizează frumusețea și sensibilitatea feminină. Lucrează din fragedă tinerețe într-o fabrică de porțelanuri

[Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
șobolanului (la contactul cu părul de pisică), fără s-o fi întâlnit vreodată și absența fricii la contactul cu părul de câine. El trage concluzii asupra erorilor făcute de cercetătorii posesori de pisici. În cartea sa De ce câinii zâmbesc și cimpanzeii plâng descrie existența unor sunete la șobolani (echivalente râsului). 55 Nico Henri Frijda (1927), psiholog olandez care și-a prezentat (la Universitatea din Amsterdam) teza despre înțelegerea expresiei faciale și a emoțiilor umane. Publică, în 1986, cartea The Emotions, în

[Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
Corola-publishinghouse/Administrative/1868_a_3193

marketingul și tot din acest motiv internetul, cataloagele și cumpărăturile prin curier, deși vor completa vânzările magazinelor reale, nu vor reprezenta o concurență reală pentru ele niciodată. Oglinzile. Priviți ce se întâmplă în fața unei suprafețe reflectorizante: ne dichisim ca niște cimpanzei, atât femeile, cât și bărbații. După cum am spus, oglinzile încetinesc pasul cumpărătorilor, ceea ce este bine pentru orice marfă aflată în apropiere. Dar chiar în magazinele unde se pun în vânzare articole de purtat, cum ar fi hainele, bijuteriile și cosmeticele

[Corola-publishinghouse/Administrative/1868_a_3193]