1,193 matches
-
Catherine, Tony Coe, Pepper Adams), melodii (pentru Nana Mouskouri, Mărie Laforêt, Richard Sanderson, Diane Dufresne, Herbert Léonard, Mireille Mathieu, Nicole Croisille, Lara Fabian, Guy Marchand etc.), lucrări de inspirație folclorica (pentru Gheorghe Zamfir, Stanciu Simion „Syrinx”-nai, Liam O’Flynn- cimpoi, Române- chitară) precum și formele clasice („Concertul Berlinului pentru vioară și orchestră”, „Concertul pentru eufoniu și orchestră”, „Concertul iberic pentru trompeta și orchestră”, „Scurtmetraje pentru cvintete de alămuri”) și în 2006, a dirijat, în premieră mondială, creația „Divertisment pentru narator și
Vladimir Cosma () [Corola-website/Science/308411_a_309740]
-
în presa literară din România, fiind prezentat de Grigore Vieru, Ioan Alexandru, Ștefan Augustin Doinaș, Lucian Avramescu ș.a. Autor al mai multor volume de poezie, apărute la Chișinău, Iași, București ș.a., apreciate de critica literară (Eugen Simion, Alex Ștefănescu, Mihai Cimpoi, Constantin Ciopraga, Ion Pop, Sorin Alexandrescu, Constantin Călin, Petru Poantă, Theodor Codreanu, Florentin Popescu, Marian Popa, Adrian Dinu Rachieru, Viorel Dinescu, Daniel Corbu, Vasile Spiridon ș.a.), al piesei de teatru "Prologul" (Teatrul Național "Mihai Eminescu" din Chișinău (1987 - 1988), al
Valeriu Matei () [Corola-website/Science/320120_a_321449]
-
pe o pasăre Phőnix, ca pe o arenă pe care Viața se logodește cu Moartea, într-un limbaj descătușat, beneficiind de prozaisme. Poetul stăruie într-un spațiu unde se uită de viață, dar nu se știe încă de neființă. - Mihai Cimpoi Filigrane încântătoare sunt anotimpurile lui Leo Bordeianu (acuarelă, toamna), inscripții concise precum cea intitulată stare în spiritul unui Bacovia postmodern la care dicțiunea în contratimp atinge virtuozitatea. - Constantin Ciopraga Nu ideea abisului îl interesează pe poet, nici imaginea sclipitoare confecționată
Leo Bordeianu () [Corola-website/Science/307770_a_309099]
-
Pe valea râului Amaradia, în Podișul Oltețului se întâlnesc numeroase localități cu lăutari care au cântat inițial la vioară, bas, chitară și vuvă și rapsozi care au cântat la fluier, caval sau cimpoi. Satele de pe Amaradia au fost mult timp izolate și depărte de civilizație, fapt ce a înlesnit păstrarea unor cântece vechi, din care doar câteva au fost înregistrate ori publicate în culegeri. Astfel, un aspect aparte l-a constituit, încă, existența
Lăutarii de pe Valea Amaradiei () [Corola-website/Science/335345_a_336674]
-
În anii de revigorare a conștiinței naționale din Republica Moldova, va participa la proiectul ambițios inițiat de către Institutul de Istorie și Teorie Literară (Academia de Științe a Republicii Moldova) privind „reevaluarea literaturii basarabene din perioada comunismului sovietic”. Alături de concluziile teoreticienilor literari Mihai Cimpoi, Anatol Gavrilov, Andrei Țurcanu și Sergiu Pavlicenco, observațiile personale ale tînărului cercetător au culminat în teza de licență avînd ca subiect "discursul literar "în perioada" "totalitarismului sovietic (1995). După absolvire a fost angajat, în paralel, în calitate de redactor-consultant la revista „Intellectus
Igor Ursenco () [Corola-website/Science/326977_a_328306]
-
care joacă însă un rol important în festivităților. Festivitățile de Crăciun încep după celebrarea în a doua jumătate a lunii noiembrie. Originea acestei sărbători este cultul Fecioarei de Chiquinquirá, numită " La Chinita", care este onorată cu procesiuni și muzică de cimpoi. Acest eveniment are loc în regiunea Zulia, în special în capitală, Maracaibo, și mai târziu și în alte orașe alături de concerte și focuri de artificii. În China, pe 25 decembrie nu este o sărbătoare oficială. Cu toate acestea, este marcată
Tradiții de Crăciun () [Corola-website/Science/335231_a_336560]
-
lungul secolelor ca o combinație de influențe occidentale și orientale. Ea conține tonalități și moduri orientale, ortodoxe medievale și europene occidentale. Muzica are un sunet deosebit și folosește o gamă largă de instrumente tradiționale, cum ar fi gadulka (cobză), gaida (cimpoi), cavalul și toba. Una dintre trăsăturile distinctive este "timpul ritmic extins", care nu are echivalent în restul muzicii europene. Corul vocal de femei al Televiziunii Bulgare este cel mai cunoscut ansamblu de muzică populară din țară, și a primit un
Bulgaria () [Corola-website/Science/297174_a_298503]
-
paleolitice și ale artei atnice din cadrul așezărilor celtice omenești de aici. Asturias este un loc plin de valori culturale ce așteaptă să fie descoperite de către turiștii ce vin aici în vizită. Aici se găsește o interesantă muzică populară, ce include cimpoiul. Datorită originlor celtice din această regiune cimpoiul Ga este mai frecvent decât chitară în cadrul trupelor din sate. În Asturias există un stil architectural prorpiu numit “prerom” care se poate observa în catedralele din Oviedo ce datează din secolele 9 și
Litoralul spaniol () [Corola-website/Science/315933_a_317262]
-
celtice omenești de aici. Asturias este un loc plin de valori culturale ce așteaptă să fie descoperite de către turiștii ce vin aici în vizită. Aici se găsește o interesantă muzică populară, ce include cimpoiul. Datorită originlor celtice din această regiune cimpoiul Ga este mai frecvent decât chitară în cadrul trupelor din sate. În Asturias există un stil architectural prorpiu numit “prerom” care se poate observa în catedralele din Oviedo ce datează din secolele 9 și 10. Aici se ține, în fiecare primăvară
Litoralul spaniol () [Corola-website/Science/315933_a_317262]
-
mai trist poet din Europa” și pe care îl cunoaștem și ca poet al confesiunii sincere, dure, sentențioase, chiar teribiliste, „goliardice”, [...], iese din cochilia tristeții lui existențiale în strada unde se solidarizează cu mișcările ce vor să instaureze adevărul." (Mihai Cimpoi).
Eugen Cioclea () [Corola-website/Science/304815_a_306144]
-
teritoriale de gradul doi, mii de consilieri locali, sute de primari ș.a.m.d. Din conducerea partidului au făcut parte: Mircea Snegur, primul Președinte al Republicii Moldova (1991-1996); Valeriu Muravschi, ex-prim-ministru (1991-1992); Mircea Rusu, ex-deputat, presedintele Uniunii Industriașilor și Antreprenorilor; Mihai Cimpoi, ex-deputat, presedintele Uniunii Scriitorilor; mai bine de 30 de deputati care au votat în anul 1991, Declarația de independență a Republicii Moldova; deputați și miniștri din alte parlamente și guverne democratice, reformatoare și personalități marcante din diverse domenii ale vieții publice
Partidul Național Liberal (Republica Moldova) () [Corola-website/Science/325627_a_326956]
-
trestie sau metal peste care este așezată gura și prin a cărei vibrație se produc sunetele instrumentului. Înălțimea notei generate de un instrument de suflat din lemn nu depinde de suflu (de acesta depinde intensitatea sunetului). De exemplu, într-un cimpoi fluxul de aer este menținut constant prin apăsarea burdufului, iar diferite note sunt obținute prin diferite digitații. Instrumentele de suflat din lemn pot fi utilizate în principiu cu un flux constant de aer (ca un cimpoi). Instrumentele de suflat de
Instrument de suflat din lemn () [Corola-website/Science/321272_a_322601]
-
De exemplu, într-un cimpoi fluxul de aer este menținut constant prin apăsarea burdufului, iar diferite note sunt obținute prin diferite digitații. Instrumentele de suflat din lemn pot fi utilizate în principiu cu un flux constant de aer (ca un cimpoi). Instrumentele de suflat de lemn au o serie de orificii care sunt acoperite sau eliberate de degete sau clape și care modifică frecvența de rezonantă a instrumentului, rezultând astfel note de diferite înălțimi. Specific, prin astuparea sau eliberarea unui orificiu
Instrument de suflat din lemn () [Corola-website/Science/321272_a_322601]
-
sa poetul și preotul Antonie Luțcan i-a dedicat un emoționant poem. Opera: Referințe: Pillat Ion, în vol. [[Poeți basarabeni]], Buc., [[1936]]; Luțcan Vasile, , în rev. [[Viața Basarabiei]], nr. 3-4, Ch., [[1937]]; Haneș P.V., în vol. [[Scriitori basarabeni]], Buc., 1942; Cimpoi Mihai, [[O istorie deschisă a literaturii române din Basarabia]], Ch., [[1997]]; Matei Claudia, [[Poezia lui Tudose Roman]], in rev. [[Philologia]], nr.2, Ch., 2011 [[Categorie:Poeți români din secolul al XX-lea]] [[Categorie:Români basarabeni]] [[Categorie:Nașteri în 1887]] [[Categorie
Tudose Roman () [Corola-website/Science/307657_a_308986]
-
Instrumentele sunt și la indieni foarte variate, iar prețuirea de care se bucură artă sunetelor a generat un anumit tip de profesionalism atât în ce priveste cantul vocal, cât și cel instrumental. Se menționează "harpa, flautul" în mai multe variante ,"cimpoiul", diferite tipuri de "gonguri, darabane, castagnete" etc. Cu elemente care se întrepătrund, dar și altele specifice unei anumite culturi, s-a dezvoltat artă muzicală la popoarele "asiro-babiloniene", la "evrei" sau la "egiptenii lumii antice". Muzică aparținând fastului de cult la
Istoria muzicii () [Corola-website/Science/302933_a_304262]
-
sfârșitul anului 1999 trupa Maago de Oz se dedică unui proiect mai ambițios: un album dublu intitulat Finisterra. Îmbătați de succes, trupa îl cheamă printre ei pe "Kiskilla" Sergio Cisneros (clape și acordeon), Fernando Ponce de León la fluier și cimpoi pentru noua poveste. Albumul editat și pus pe rafturile muzicale în anul 2000 avea deasemenea un specific folk cu influențele metall. Povestea și de această dată este una originară, spunînd povestea unei societăți dominată de Internet și mediu virtual, după
Mägo de Oz () [Corola-website/Science/321553_a_322882]
-
au evoluat în commedia dell'arte, o tradiție italiană în care niște clovni răgușiți improvizau povestiri cunoscute și de acolo a rezultat opera bufă. În Anglia, piesele de teatru elisabetane și iacobine includeau frecvent muzică de orgă, lăută, violă și cimpoi timp de o oră înaintea și în timpul spectacolului. Piesele, în special piesele istorice și tragediile, erau adesea împărțite printr-o piesă muzicală, probabil derivată de la intermezzoul italian, cu muzică, glume și dans, sau erau urmate de o după-piesă cunoscută ca
Teatru muzical () [Corola-website/Science/316098_a_317427]
-
2010. P.1-2. CHICU, OLEG. Avanpremiera Nello sgabuzzino de Eugenia Bulat. Interviu. Gazeta Basarabiei, 1-15 septembrie 2010. P.6. CHICU, OLEG. Avanpremieră NELLO SGABUZZINO sau Noi în debaraua Europei. Interviu. Literatura și Arta, nr.31, 5 august 2010. P.6. CIMPOI, MIHAI. Bulat, Eugenia // Cimpoi, Mihai. O istorie deschisă a literaturii române din Basarabia. - Chișinău, 1997. - P. 255-256. CIMPOI, MIHAI. Poezia tranzitivului: [Pref. la cartea Stalactite]. - Chișinău, 2002. - P. 3-4. CIOACĂ-IOANID, ȘTEFAN. Clipa Siderală // Curierul românesc. - 2003. - mai. CIOCANU, ION. Victoria
Eugenia Bulat () [Corola-website/Science/317203_a_318532]
-
OLEG. Avanpremiera Nello sgabuzzino de Eugenia Bulat. Interviu. Gazeta Basarabiei, 1-15 septembrie 2010. P.6. CHICU, OLEG. Avanpremieră NELLO SGABUZZINO sau Noi în debaraua Europei. Interviu. Literatura și Arta, nr.31, 5 august 2010. P.6. CIMPOI, MIHAI. Bulat, Eugenia // Cimpoi, Mihai. O istorie deschisă a literaturii române din Basarabia. - Chișinău, 1997. - P. 255-256. CIMPOI, MIHAI. Poezia tranzitivului: [Pref. la cartea Stalactite]. - Chișinău, 2002. - P. 3-4. CIOACĂ-IOANID, ȘTEFAN. Clipa Siderală // Curierul românesc. - 2003. - mai. CIOCANU, ION. Victoria de după înfrângere. Florile Dalbe
Eugenia Bulat () [Corola-website/Science/317203_a_318532]
-
6. CHICU, OLEG. Avanpremieră NELLO SGABUZZINO sau Noi în debaraua Europei. Interviu. Literatura și Arta, nr.31, 5 august 2010. P.6. CIMPOI, MIHAI. Bulat, Eugenia // Cimpoi, Mihai. O istorie deschisă a literaturii române din Basarabia. - Chișinău, 1997. - P. 255-256. CIMPOI, MIHAI. Poezia tranzitivului: [Pref. la cartea Stalactite]. - Chișinău, 2002. - P. 3-4. CIOACĂ-IOANID, ȘTEFAN. Clipa Siderală // Curierul românesc. - 2003. - mai. CIOCANU, ION. Victoria de după înfrângere. Florile Dalbe. Nr. 36, 27 noiembrie 2008. Două poete surori // Glasul națiunii. - 1991. - 6 noiemb. - P.
Eugenia Bulat () [Corola-website/Science/317203_a_318532]
-
Marcel Ștefăneț, care mânuiește cu măiestrie vioară și violă, poiectul reunește o echipă complexă de instrumentiști cu experiență: Codruț Farcaș, Geta Ciuiu, Anișoara Dabija, Natalia Proca (soliști); Andrii Ciorda și Igor Cuciuc (strigături); Cezar Cazanoi (flaut, fluier, caval); Valentin Boghean (cimpoi, fluier, caval); Radu Daud (clarinet, saxofon-sopran); Adam Stingă (trompeta); Valeriu Cașcaval (țambal); Igor Iachimciuc (chitară); Mihai Socodei (baș); Sergiu Diaconu (cobza); Leonid Koida (percuție); Petru Moiseev și Tudor Stânga (tobe).
Transbalkanica () [Corola-website/Science/309289_a_310618]
-
Ion a lu' Șarpe”, cum era cunoscut în sat, s-a născut la 17 februarie 1912 în comuna Goicea Mare, județul Dolj. Provenind dintr-o familie de țărani, a cântat la diverse instrumente de suflat din lemn (fluier, caval și cimpoi), dar și vocal. Precum tatăl său, a fost constructor de cimpoaie. Înzestrat cu aptitudini artistice deosebite, cunoștea deja, la 17 ani, repertoriul muzical instrumental, dar și coregrafic al satului. Mai mult, este recunoscut drept cel mai bun fluieraș din zonă
Marin Chisăr () [Corola-website/Science/332816_a_334145]
-
născut la 17 februarie 1912 în comuna Goicea Mare, județul Dolj. Provenind dintr-o familie de țărani, a cântat la diverse instrumente de suflat din lemn (fluier, caval și cimpoi), dar și vocal. Precum tatăl său, a fost constructor de cimpoaie. Înzestrat cu aptitudini artistice deosebite, cunoștea deja, la 17 ani, repertoriul muzical instrumental, dar și coregrafic al satului. Mai mult, este recunoscut drept cel mai bun fluieraș din zonă și cântă la clăcile de tors lână, de curățat porumb și
Marin Chisăr () [Corola-website/Science/332816_a_334145]
-
este adus de un superior la Institutul de Folclor, la profesorul Constantin Brăiloiu. A înregistrat pe cilindri de fonograf 64 de piese, majoritatea „bătrâne”, mai întâi cu Emilia Comișel și Ilarion Cocișiu, apoi, a doua zi, chiar cu Brăiloiu. Neavând cimpoiul la îndemână, cântă doar din fluier, din caval și vocal. Predomină repertoriul instrumental de joc alături de care, printre alte piese vocale, apar și baladele: „Corbea”, „Căpitan Gheorghiță” și „Voinicel Oleac”. Sub asistența lui Tiberiu Alexandru, i s-au înregistrat apoi
Marin Chisăr () [Corola-website/Science/332816_a_334145]
-
acest ansamblu întreprinde turnee în Albania, China, Coreea, URSS, Vietnam și Mongolia. Participă apoi la triumfalele concerte conduse de Gheorghe Zamfir în Noua Zeelandă, Australia, Canada, Japonia, America etc. Acesta îl caracterizează pe Chisăr drept „părintele școlii de caval, fluier și cimpoi”. De-a lungul carierei artistice evoluează sub bagheta unor importanți dirijori precum Victor Predescu, Ionel Budișteanu, Nicu Stănescu, Traian Târcolea, și alături de importanți interpreți precum Maria Tănase, Maria Lătărețu sau Ion Cristoreanu. Moare la data de 24 noiembrie 1994 la
Marin Chisăr () [Corola-website/Science/332816_a_334145]