1,195 matches
-
Grigore. Lucrarea în cuvânt: confesiuni; aforisme. Craiova: Editura Fundației „Scrisul Românesc”, 2001, 212 p. VIERU, Grigore. Taina care mă apără - opera poetică. Ediție realizată de Grigore Vieru și Daniel Corbu. Itinerar biografic și bibliografie de Daniel Corbu. Prefață de Mihai Cimpoi. Postfață de Theodor Codreanu. Iași: Princeps Edit, 2008, 790 p. (Colecția „Ediții Critice”). Interviuri și articole Poetul cel mare. Adrian Păunescu. Literatura și Arta, nr. 40 (2304), 28 sep. 1989, p. 4-5. Vin din lacrima mamei, lângă al cărei mormânt
INTERVIU CU GRIGORE VIERU – SIMPLU CA IARBA, SIMPLU CA PÂINEA, SIMPLU CA BIBLIA de LILI BOBU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342915_a_344244]
-
pustiei nisipoase flamuri. Lili Bobu Ilustrați cel mai elocvent metafora lui Nichita Stănescu: ,, Poetul este ca soldatul. El n-are viață personală.” Toată existența dumneavoastră s-a transformat, a devenit vers - ,,ființă întru Poezie”, cum v-a numit Academicianul Mihai Cimpoi. Pentru Grigore Vieru, poet elegiac, spirit incoruptibil, voce oraculară, cu accente mesianice, poezia este travaliu sau terapie ? Grigore Vieru Poezia este un chin pentru cei lipsiți de har și o suferință pentru cei chemați pentru poezie. Este cântecul care unește
INTERVIU CU GRIGORE VIERU – SIMPLU CA IARBA, SIMPLU CA PÂINEA, SIMPLU CA BIBLIA de LILI BOBU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342916_a_344245]
-
CD), antologie pe care Asociația Culturală ,,Regal d`Art” o va edita în anul 2016, în cuvinte de mătase și auriu regal - o Biblie a Poeziei. Bibliografie BĂILEȘTEANU, Fănuș. Grigore Vieru: Omul și poetul. București: Editura Iriana, 1995, 128 p. CIMPOI, Mihai. Grigore Vieru: poetul arhetipurilor. Chișinău: Prut Internațional, 2005, 188 p. CIMPOI, Mihai. Întoarcerea la izvoare. Chișinău: Literatura artistică, 1985, 185 p. („Scriitori contemporani”). CIMPOI, Mihai. Mirajul copilăriei. Chișinău: Lumina, 1968, 62 p. CODREANU, Theodor. Duminica mare a lui Grigore
INTERVIU CU GRIGORE VIERU – SIMPLU CA IARBA, SIMPLU CA PÂINEA, SIMPLU CA BIBLIA de LILI BOBU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342916_a_344245]
-
în anul 2016, în cuvinte de mătase și auriu regal - o Biblie a Poeziei. Bibliografie BĂILEȘTEANU, Fănuș. Grigore Vieru: Omul și poetul. București: Editura Iriana, 1995, 128 p. CIMPOI, Mihai. Grigore Vieru: poetul arhetipurilor. Chișinău: Prut Internațional, 2005, 188 p. CIMPOI, Mihai. Întoarcerea la izvoare. Chișinău: Literatura artistică, 1985, 185 p. („Scriitori contemporani”). CIMPOI, Mihai. Mirajul copilăriei. Chișinău: Lumina, 1968, 62 p. CODREANU, Theodor. Duminica mare a lui Grigore Vieru. București: Litera Internațional; Chișinău: Litera, 2004, 411 p. (Colecția ,,Biblioteca școlarului
INTERVIU CU GRIGORE VIERU – SIMPLU CA IARBA, SIMPLU CA PÂINEA, SIMPLU CA BIBLIA de LILI BOBU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342916_a_344245]
-
Poeziei. Bibliografie BĂILEȘTEANU, Fănuș. Grigore Vieru: Omul și poetul. București: Editura Iriana, 1995, 128 p. CIMPOI, Mihai. Grigore Vieru: poetul arhetipurilor. Chișinău: Prut Internațional, 2005, 188 p. CIMPOI, Mihai. Întoarcerea la izvoare. Chișinău: Literatura artistică, 1985, 185 p. („Scriitori contemporani”). CIMPOI, Mihai. Mirajul copilăriei. Chișinău: Lumina, 1968, 62 p. CODREANU, Theodor. Duminica mare a lui Grigore Vieru. București: Litera Internațional; Chișinău: Litera, 2004, 411 p. (Colecția ,,Biblioteca școlarului”). CORBU, Daniel. Grigore Vieru în amintirea contemporanilor - antologie. Iași: Princeps Edit, 2009. DOLGAN
INTERVIU CU GRIGORE VIERU – SIMPLU CA IARBA, SIMPLU CA PÂINEA, SIMPLU CA BIBLIA de LILI BOBU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342916_a_344245]
-
Grigore. Lucrarea în cuvânt: confesiuni; aforisme. Craiova: Editura Fundației „Scrisul Românesc”, 2001, 212 p. VIERU, Grigore. Taina care mă apără - opera poetică. Ediție realizată de Grigore Vieru și Daniel Corbu. Itinerar biografic și bibliografie de Daniel Corbu. Prefață de Mihai Cimpoi. Postfață de Theodor Codreanu. Iași: Princeps Edit, 2008, 790 p. (Colecția „Ediții Critice”). Interviuri și articole Poetul cel mare. Adrian Păunescu. Literatura și Arta, nr. 40 (2304), 28 sep. 1989, p. 4-5. Vin din lacrima mamei, lângă al cărei mormânt
INTERVIU CU GRIGORE VIERU – SIMPLU CA IARBA, SIMPLU CA PÂINEA, SIMPLU CA BIBLIA de LILI BOBU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342916_a_344245]
-
COSTIN STEFAN 18947 BUCURESTI DA 830 CHITA IULIUS CLAUDIU 18869 BUCURESTI DA 831 CHITOROAGA ALEXANDRU 19464 BUCURESTI DA 832 CHITU ANCA ANA MARIA 18870 BUCURESTI DA 833 CIMA MIHAI 17801 BUCURESTI DA 834 CIMPAN CATALINA FELICIA 11421 BUCURESTI DA 835 CIMPOI CRISTINA 11428 BUCURESTI DA DA 836 CIOBANU ANAMARIA 11438 BUCURESTI DA DA DA DA DA DA 837 CIOBANU CRISTIAN MANUEL 18334 BUCURESTI DA 838 CIOBANU FLORIN 18871 BUCURESTI DA 839 CIOBANUIOANA 11443 BUCURESTI DA DA 840 CIOBANU MARCEL 11444 BUCURESTI
TABLOU din 21 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296508]
-
din contemporaneitate (adevărați „oameni de patrimoniu”, după cum așa de frumos se exprimă autoarea în una din paginile cărții), efortul depus de acestea pentru afirmarea românismului în lume: Mihai Eminescu, Nicolae Iorga, George Enescu, Ana Aslan, Grigore Vieru, Nicolae Dabija, Mihai Cimpoi, Ion Ungurenu, Doina și Ion Aldea Teodorovici, Vasile Tărâțeanu, Tudor Gheorghe și mulți alții. Referitor la arta scriiturii, putem afirma cu deplin temei că jurnalistul, memorialistul și poetul coabitează fericit în paginile volumului Scrisori din prezentul meu. Pot fi extrase
„SCRISORI DIN PREZENTUL MEU” DE LUCIA OLARU NENATI de VASILE FLUTUREL în ediţia nr. 2258 din 07 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377605_a_378934]
-
spuse și Instrumentul, și-i îi voi învăța pe oameni să-și facă instrumente cu mâinile lor. Voi începe cu frunza, fiindcă se poate fluiera în ea, apoi cu fluierul, îi voi învăța să-și facă instrumente din lemn, viori, cimpoaie, țambale și multe alte instrumente pe care eu le cunosc, și pe care le va folosi în timp. Și mamă-mamă, ce sunete vor scoate oamenii talentați din ele, atâta timp cât va trăi OMUL pe Pământ! - Iar eu voi dansa, le voi
DUMNEZEU ŞI OMUL de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378303_a_379632]
-
Acasa > Poezie > Credinta > ÎN SAT, DE PAȘTE Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1945 din 28 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului ÎN SAT, DE PAȘTE E primăvară și sunt flori, E zi de Paște pe pământ, Se-aud cimpoaie și viori, E ziua lui Hristos cel sfânt. Toți oamenii se veselesc, Mai buni, cu sufletul curat, Și când pe drum se întâlnesc Își spun: „Hristos a înviat!” „Adevărat a înviat !” Răspund, cu sufletul mai cald. Și Paștele și-ntregul
ÎN SAT, DE PAŞTE de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1945 din 28 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378394_a_379723]
-
ȘI MUROII Autor: Ioan Daniel Publicat în: Ediția nr. 2001 din 23 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Moșuțu și muroii - Tradiții ardelene de primăvară- Bogata de Jos-sat din inima Ardealului Era în primăvara caldă cusută cu frunze până pe muchie . Vremea cimpoaielor trecuse demult , și pădurea înverzise de o bună bucata de vreme pe aripa timpului , zugrăvindu-ne ochii rămași în priviri cu mieii și oile pe care le pășteam pe Valea Târgului , unde uneori printre prunii ce creșteau pe acolo găseam
MOȘUȚU ȘI MUROII de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2001 din 23 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378916_a_380245]
-
ce voi să fac, De am să-l ajung pe Bou, Si, de n-am să-I fiu pe plac, Mă voi micșora din nou. Se-ntinse Broscuța noastră, Din răsputeri se umflă, Și, numai într-o clipă, Cât un cimpoi arătă. -Am ajuns ca el surată? -NU, mai umflă-te o dată! Și-adună toată puterea Și-și întinse iarăși pielea. -Acum sunt cât el, surată? -Nu, încearcă înc-o dată! Într-o ultimă forțare, Se-opinti Broasca, prostuța, De se făcu
BROASCA CE S-A VRUT CÂT UN BOU de ELISABETA SILVIA GÂNGU în ediţia nr. 2129 din 29 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380454_a_381783]
-
Românilor, de rand cu profesorii Veronica Conoval și Aurel Benu (Chișinău), Vasile Coteț(Cahul),Ion Ardeleanu (Bălti) ș.a. fiind susținuți de toate cercurile și partidele politice democrate din ROmânia Mică în frunte cu Asociația Istoricilor (Anatol Petrencu), Uniunea Scriitorilor (Mihai Cimpoi), ziarelor “Literatura și Arta”, red. Nicolae Dabija, “Timpul”, red. Constantin Tănase, “Jurnal de Chișinău” (Val.Butnaru), cât și programele Radioteleviziunii naționale. Și atunci, când a apărut problemă trimiterii unei delegații din partea cursului nostru în Parlamentul Republicii și Vasile Dobrogeanu s-
SĂ FIM UN VIS de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380444_a_381773]
-
spectacole, expoziții, festivități de premiere a Concursurilor: „Dreptul la timp”, „Lecții cu Nichita”, „Sub aripa lui Nichita” și a Festivalului „Nichita Stănescu”. Inivitații de seamă ai acestei ediții au fost academicienii: Eugen Simion, Mircea Petrescu, Adam Puslojic, Nicolae Dabija, Mihai Cimpoi și Ionuț Vulpescu. În perioada 27 - 31 martie, Casa de Cultură I.L. Caragiale a municipiului Ploiești și Editura Princeps, Ploiești, au organizat în Parcul „Nichita Stănescu” Târgul de Carte la care au participat 20 de edituri. În cadrul acestuia au fost
NICHITA STĂNESCU, OMAGIU 2016 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380944_a_382273]
-
Theodor Geraet decanul facultății de filozofie; invitațiile la universitățile din Germania: Jena (profesorul Wolfgang Höwing, Freiburg im Breisgau (prof. P. Miron), Tübingen (prof. I Mittelstrass), Maenz (prof. O. Spregardt); India, Calcutta (prof. J. Moha); Moldova, Chișinău (prof. A. Tăbăcaru, Mihai Cimpoi, Val. Matei). Pe unele, desigur, le-am onorat cu 1-2 conferințe, pe altele nu le-am putut da curs din cauze social-politice binecunoscute. E. Ț.: Care sunt lucrările dvs. apărute până acum și ce proiecte de viitor aveți? T.G.: A
INTERVIU CU PROF. UNIV. DR. EMERIT TUDOR GHIDEANU de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374525_a_375854]
-
februarie 2007). Faima Domnului Lucian Boia de “blasfemiator al Istoriei românilor” a trecut și peste Prut. Operând o radiografie a lucrării distinsului istoric în discuție: Mihai Eminescu, românul absolut. Facerea și desfacerea unui mit, apărută în 2015 la Humanitas, Mihai Cimpoi, membru de Onoare al Academiei Române din 1991 și membru titular al Academiei Republicii Moldova, îi aduce grave acuzații Dlui Boia: “Autorul nu cunoaște opera eminesciană”, nici “eminescologia din ultima perioadă”, substituie judecăți de valoare, bazate pe solide temeiuri științifice “prin zeflemele
ISTORIC SAU MIT? de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2270 din 19 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373439_a_374768]
-
temeiuri științifice “prin zeflemele de mahala”, “nivelul științific se prezintă la cota cea mai joasă din cauza argumentării rudimentare (bun/rău)”, “instrumentarul critic e sărac și învechit, apropiat de limbajul de lemn”. Până aici mai răbdăm cum răbdăm, dar Dl Mihai Cimpoi întrece orice limită. Domnia sa susține că metoda lui Lucian Boia “e una ocultă, ținând de vrăjitorie, de o întindere de cercuri negre mefistofelice ale demonstrației: tot ce se întâmplă în jurul lui Eminescu nu ține de o anumită linie evolutivă, fie
ISTORIC SAU MIT? de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2270 din 19 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373439_a_374768]
-
este originar din Novaci), fiind oltean neaoș, dar necântând oltenește nici chiar melodiile oltenești, cântându-le dumnezeiește. „Modelează” aerul, neconstrângându-l ci mângâindu-l să cânte în cincisprezece instrumente tradiționale de suflat, printre care: fluierul, fluierul îngemănat, cavalul, cavalul fără dop, cimpoiul, tilinca, drâmba, trișca, ocarina, muzicuța... E fiul învățătorului Zamfira de la Novaci, dar harul său e dovada cea mai concludentă că e și fiul fluierului! Pe când avea șase ani, străvechiul, românescul instrument muzical îi creștea cu dragoste de tată sufletul său
DUMITRU ZAMFIRA, FIUL FLUIERULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1366 din 27 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/373825_a_375154]
-
Ethnica” al New York University. A evocat tradiția melosului folcloric românesc la spectacole de gală dedicate oficialităților internaționale care au vizitat România, la London Palladium Royal Performance (1967), la Smithsonian Institute, cu ocazia Bicentenarului SUA (1976), la Festivalul de interpretare la cimpoi din Billingham-Anglia, la festivalurile de folclor din Nanterres-Franța, Bursa-, în Turcia, Spania, Olanda, Germania, Finlanda, Bulgaria, fosta Iugoslavie, India, China... A fost membru în juriu la multe ediții ale festivalurilor „Maria Tănase” și „Maria Lătărețu”, a fost președinte de juriu
DUMITRU ZAMFIRA, FIUL FLUIERULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1366 din 27 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/373825_a_375154]
-
zburător salvat de boare, pentru zi de sărbătoare... CADRIL iarna înainta prea repede pentru mine prea departe mi se părea drumul înapoi o lamă ascuțită siroco sau zefir încins îmi tăia fața alerga peste lespede făcea rotocoale ultimele note din cimpoi cădeau fără aer se așternea deasupra țipând o trompetă sfâșietoare prelungă umbre își îndreptau spatele de pe pietre pășind peste morminte acoperite de magmă strângându-se spre circ în agora pentru ultimul bal umbra cu fireturi de mareșal bătea săgeata sarbacanei
DIN SCÂNTEILE VIEŢII (VERSURI) de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2139 din 08 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374051_a_375380]
-
de elevare a vieții spirituale gălățene, nu la „svenți mari și sărbători împărătești”, ci cu perseverență și eficacitate. De asemenea, această lucrare impresionează prin multitudinea de voci și opinii ale unor savanți din țară și străinătate, de talia Acad. Mihai Cimpoi, Acad. Gh. Rusnac, Acad. Gh. Buzatu, Acad. Crișan Mircioiu, Acad. Ion Haulică, Acad. Vasile Burlui ș.a., care i-au consacrat academicianului Constantin Marinescu studii, articole și șase monografii privind viața și opera sa, prin care îi recunosc meritele și contribuțiile
UN GĂLĂȚEAN PENTRU GALAȚI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/371907_a_373236]
-
unei găini congelate. Aristocrația română, bazată pe furt și amnezie, e pe cale să se nască, printre altele și din foștii colaboratori ai Securității, monument de șmecherie și gargarageală. ‘’Intelectualii acoperiți sunt retardați’’. Așa mi-a spus recent la Chișinău Mihai Cimpoi, ambasador al Culturii Române. Întreb, la rândul meu, pe toți ziariștii investigatori de chiloți, cum ar fi ca mâine dimineață să ne trezim într-o țară locuită tot de noi, dar fără scandalurile noastre? Am râde, dacă n-ar fi
UN PUI DE EDITORIAL. DE CE SUNTEM CERŞETORI ÎN PROPRIA ŢARĂ? de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371931_a_373260]
-
ACADEMIEI Autor: Pompiliu Comsa Publicat în: Ediția nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului Ion Miloș. Viața și opera este titlul recentului volum al Catincăi Agache, apărut la Editura Academiei, girat de doi referenți de prestigiu: acad. Mihai Cimpoi și istoricul literar Dan Manucă. Este un text pe care l-am parcurs cu interes, cu atât mai mult cu cât este dedicat unui scriitor de care m-am ocupat la rându-mi, prefațându-i o antologie de poeme alese
CONSTANTIN DRAM . O MONOGRAFIE ION MILOŞ LA EDITURA ACADEMIEI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371997_a_373326]
-
Blaga s-au înscris în rândul poeților conștienți de rolul lor hyperionic, de mediatori între om și marile adevăruri despre ființă. Gândindu-ne la felul Cătălinei de a se lumina pe sine prin intermediul luceafărului, mijlocitor între ea și demiurg (Mihai Cimpoi, "Eminescu și Hegel"în "România Literară"nr. 2/1989), putem spune că omul de artă, poetul căruia i "s-a dat putere", oficiază prin întreaga sa operă un act ritualic de inițiere în valorile esențiale ale Universului, având ca scop
FENOMENUL HIPERIONIC LA G.COŞBUC ŞI BLAGA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371202_a_372531]
-
a 4-a a coperții „corbigramelor“, pe un „soclu“ de chișinăueană Absurdă epigramă „la minut“ («Când cântăreață-i Mona Lisa,/ Parisu-i ca și dânsa, chel,/ Iar Tanti Sena interzis-a/ Mustața Turnului Eiffel!»), din 5 aprilie 2013, dedicată academicianului Mihai Cimpoi (ce, „călare pe biciul-semnăturii“, certifică sacrul act epigramistic), pentru că în momentul zămislirii de catren era chiar însoțitor de Corb[u], Eugen Ionescu (Slatina-Dacia/ România, 26 norembrie 1909 - 1994, moartie, 26, Paris), părintele teatrului absurdului, fiind „total absent“: își lăsase deasupra
ÎNTRE CORBIGRAMĂ, EPITAF ŞI FABULĂ de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1202 din 16 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347838_a_349167]