1,373 matches
-
și alte trăiri. Cine să îi judece?... Cortina. Sala tronului în palatul Regelui Lear, intră Kent, Gloucester, Edmund. Replici. Timpul. Intră Regele Britaniei cu suita lui de cavaleri. N-am chef să mai aștept masa nici o clipă. Să fie gata cina*... rostește Lear. Cele trei fete. Cum iubim? Ca sarea-n bucate, își amintește Maestrul de basm. Fetelor... ia să vedem din voi tustrele care/ Mai tare ne iubește? Goneril: ca lumina ochilor, ca văzduhul, ca puterea, libertatea și cinstea. Maestrul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
una de nopți. De data asta Însă a văzut New York-ul scăldat În lumină electrică, iar romantismul i-a tras cu ochiul de pe afișul despre cursele de care de pe Broadway și a scânteiat În ochii femeilor de la Astor, unde a cinat Împreună cu tânărul Paskert de la St. Regis’. Când au pășit pe intervalul din sala de spectacole, salutați de zbârnâitul nervos și de cacofonia viorilor neacordate, Întâmpinați de mireasma grea, senzuală, a fondului de ten și a pudrei, Amory s-a crezut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
acea pustietate vastă care inculcă atâta tristețe poemelor epice vikinge. Amory și-a amintit de Kipling: „Beaches of Lukanon before the sealers came.“ Totuși oceanul continua să producă muzică, infinit de tristă. Ora zece i-a găsit fără un sfanț. Cinaseră copios cu ultimii unsprezece cenți și, cântând, se preumblaseră printre cazinourile și arcadele luminate Înșirate de-a lungul promenadei de scânduri, oprindu-se ca să asculte aprobator jazzband-urile care se produceau. Kerry șterpelise de undeva o chetă pentru Orfanii de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
ocean. Și așa au ținut-o două zile fericite, hoinărind În sus și-n jos pe litoral cu tramvaiul sau mașina ori bătând cu piciorul promenada aglomerată. Uneori luau masa cu cei cu dare de mână, dar de cele mai multe ori cinau frugal, pe cheltuiala vreunui naiv patron de restaurant. S-au fotografiat - opt cadre - Într-un studio cu developare rapidă. Kerry a insistat să-și grupeze prietenii ca pe o echipă studențească de fotbal, apoi ca pe membrii unei bande dure
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
să lege cutia, a aruncat pachetul În fundul cufărului său și, trântind capacul, s-a Întors În studio. — Ieși În oraș? Vocea lui Tom avea un substrat de Îngrijorare. — Îhî. — Unde? N-aș putea să-ți spun, coțcar bătrân. — Hai să cinăm Împreună. — Regret. I-am promis lui Sukey Brett că mănânc cu el. — Oh. — Pa, pa. Amory a traversat strada și a băut un highball. Pe urmă s-a dus până În Washington Square și a găsit un loc pe platforma unui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
să sufere o dislocare a vertebrelor - Tom pretindea că asta se Întâmpla din cauză că ședeai În poala fantomei marchizei de Montespan. În orice caz, se hotărâseră să rămână din cauza mobilierului lui Tom. Ieșeau extrem de rar - la vreo reprezentație teatrală sau ca să cineze la Ritz sau Princeton Club. De când cu prohibiția, marile reuniuni fuseseră rănite mortal. Nu mai puteai să intri În barul de la Biltmore la douăsprezece sau la cinci și să dai peste spirite Înrudite. Atât lui Tom, cât și lui Amory
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
Poate că plimbarea va reprezenta un nou început, clădit pe o nouă temelie. La temelie nu trebuie să stea întotdeauna lucrurile materiale, fiindcă banii se pot pierde, sentimentul, în schimb, nu depinde de asta. În locuința familiei Witkowski se pune cina pe masă. Tata cârtește pe nerăsuflate, dar deja nu‑l mai aude nimeni, într‑atâta s‑au obișnuit cu el. O amenință pe mama cu tot felul de chinuri pe care are de gând să i le aplice. Mama răsfoiește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
dar uimitor cât de coerent vorbea! mă gândeam eu clătinând din cap. Cum nu scoteam nici un cuvânt, vagabondul a rânjit din nou: — Păcat! Credeam că tu cunoști răspunsul - și s-a Îndepărtat, trecând de partea cealaltă a străzii. Am luat cina la același restaurant japonez la care ne duceam În fiecare seară, la câteva minute de mers pe jos de la hotel. Tofu servit rece costa patru dolari jumătate, iar un tendon cu gust oribil, de furnir ars, făcea chiar opt dolari
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
mai pare gustoasă, dar dacă e vorba doar de o linie, nu e o problemă. Cocaina În cantități mici te relaxează și berea ți se pare mai gustoasă. Asta Îți dă și poftă de mâncare și ajungi să-ți savurezi cina mai bine decât dacă nu luai nimic. Yazaki e un prost și mereu zicea că n-o să mai simtă gustul mâncării dacă ia cocaină Înainte, dar eu sunt de altă părere. La Început când venea cu Keiko, mereu se caza
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
prezentau mai mult interes pentru noi decât un set de tabele cu logaritmi. Însă, cel puțin, berea era bună, asta era ceva ce puteai spune întotdeauna despre Bavaria, iar la Blaue Flasche din Hall Platz, unde am ajuns noi ca să cinăm, mâncarea era chiar mai bună. Când ne-am întors la Deutscher Hof, am intrat în barul hotelului pentru un brandy și am fost întâmpinați de o priveliște uluitoare: așezat la o masă din colț, era un grup de trei persoane
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
e ditamai țară cum avem și aici. au hăinuțe, pantofiori și gentuțe, și ei se plimbă pe Corso cu mașinuțe, fac alpinism, sărituri fac în apă ce mai, ca și noi se distrează , se joacă. au mic dejun, prânzesc și cinează cântă pe scenă, recita, dansează. de unde știu, haide, sictir nu din burtă cuvinte vă-nșir, nu deloc, deși nu m-aș fi-așteptat prietenul Chiț la el m-a invitat, să petrecem cum credeți o zi-ntreagă împreună să povestim câte
ŢARA ŞORICEILOR de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 384 din 19 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361349_a_362678]
-
eu, a plecatsă le cânte o ,,țara,, si îngerilor. Pe pământ, semn că a trecut pe aici au rămas 60 de CD-uri și cartea „Destin”. Am sris-o pe când Valeria nu credeam să învețe și a muri...să parafrazez Poetul. - “Cinând cu Dracula” -un titlu misterios, într-o abordare clasică, gotica a celebrei povești sau din contră, legendară cruzime a personajului principal este atacată dintr-un unghi cu totul nou? - Ha, de acest român uitasem. L-am scris după ce am revenit
DEŞI A PUBLICAT 20 DE CĂRŢI ŞI A PRIMIT 30 DE PREMII, SCRIITOAREA ŞI JURNALISTA MELANIA CUC CONTINUĂ SĂ FIE EA ÎNSĂŞI, CEA OBIŞNUITĂ de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361490_a_362819]
-
prieteni. De fapt, era tatăl unei foste colege de facultate cu care păstrase legătura până în clipa catastrofei. Divorțat, îi lăsase impresia unei persoane respectabile, ce oferă siguranță și încredere. În seara aceea însă a fost altfel. Primise invitația de a cina cu Lorena, fiica lui. Nu era prima dată când se întâmpla asta. Într-adevăr, Arion devenise curtenitor, însă ea considerase că asta făcea parte din stilul său, al omului de afaceri mereu protocolar, atent, sociabil. Tot în seara aceea și
PROMISIUNEA DE JOI (XIX) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 915 din 03 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363875_a_365204]
-
tabieturile tale, draga mea. -Asta era o excepție și nu m-ai fi deranjat. Și să știi, că tabieturi au doar babalâcii, așa că n-ai nimerit-o cu mine! Puteai să mă anunți când sosești exact și te așteptam să cinăm împreună. Mă așteptam, că sosești abia diseară. -Nici eu nu am știut cât va dura voiajul. Ultima oară am făcut mai mult pe drum, pentru că se aștepta mult în vămi, pe când acum... De când am devenit comunitari, călătoriile durează mai puțin
ICOANA PRIETENIEI NOASTRE(CONTINUARE) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2152 din 21 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362762_a_364091]
-
plecare, vreau să ajungem acasă înainte să ne apuce seara pe drum. Ce zici, dragul meu? - Ai dreptate! Și apoi, vreau să ne oprim pe drum să fac niște cumpărături, nu am nimic de mâncare acasă. Te invit să luăm cina împreună, la mine. Nici nu te mai las să pleci la tine acasă! Vrei să rămâi la mine în noaptea asta? - Dacă știi să mă răpești, rămân! glumi Ilinca. - Te răpesc, dacă tu așa vrei, răspunse zâmbind Ștefan. Au făcut
POVESTE LA ÎNCEPUT DE PRIMĂVARĂ (XIII) de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1081 din 16 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363360_a_364689]
-
Cu promisiunea să mă lași să te ajut, o să-ți ia mult pregătirea cinei și nu mă simt bine să mă uit la tine cum muncești. - Draga mea tu ești juriul, îmi dai nota. O să vezi cât de repede pregătesc cina iar tu, dacă vrei, pregătești masa, aici. Îți aduc o față de masă și îți spun unde găsești toate, în timp ce eu pregătesc aperitivele. După ce s-au schimbat, Ștefan îi arătă fața de masă și plecă să aducă bagajele la bucătărie. Ilinca
POVESTE LA ÎNCEPUT DE PRIMĂVARĂ (XIII) de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1081 din 16 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363360_a_364689]
-
înțeles că domnul ministru are o vizită feminină la el. Discret se retrase cu căruciorul său, eliberând camera, nu înainte de a-i ura clientului poftă bună, în timp ce-i semna nota de comandă și-i mulțumea pentru “stimulentul” oferit de acesta. Cina și întreaga întâlnire se desfășură în termeni destul de plăcuți între cei doi iubiți. Se putea observa cum timpul, cât nu s-au văzut a pus amprenta peste amândoi. Se doreau și acum se aveau unul pe celălalt. Minodora avea tot
INTALNIRE LA NIVEL INALT de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1072 din 07 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363310_a_364639]
-
câteva obiecte de îmbrăcăminte. - Repede, să nu răciți, zise. Pentru tine am ceva de la Tudor, iar pentru Ilona am câteva lucruri de-ale mele. Să nu moftoriți! adăugă zâmbind, arătând odaia alăturată unde aveau să-și schimbe hainele. Apoi vom cina. Într-un târziu, invitați într-o altă cameră, canapeaua de piele maro, moale și confortabilă, îi îmbia la odihnă. Ajunși în așternut, au simțit, fiecare în parte și amândoi deodată, un val de căldură ca o binecuvântare. Ploaia încetase. Însă
PROMISIUNEA DE JOI (XVI) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 897 din 15 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363511_a_364840]
-
constituie și într-unul dintre primele veritabile sisteme poetice din perimetrul noii estetici dintre orizonturile anilor 1965 și 1970, până în prezent, neîntrecut în monumentalitate. Inițial, 11 elegii (care sunt de fapt douăsprezece, Omul-Fantă „neintrând la numărătoare “, firește) «purta și titlul Cina cea de taină (unde fiecare elegie cuprinde un apostol; și antielegia juca rolul lui Iuda), deci pricinile de străfund ale acestei cărți - după cum mărturisește Nichita Stănescu - au o natură simplă și complexă totodată; simplă în sensul că este o carte
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (1) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363457_a_364786]
-
dus. Eram obosit, recunosc. - Ei! De ce ești rău? Ai răbdare să mă trezesc bine... Abia ațipisem și eu, a replicat ea și s-a întors pe partea cealaltă, liniștită. Masa de seară? N-am mâncat la muzeu? Aici nu avem cina în program! Ce ți-a venit? și-a amintit ea și m-a bombardat cu o avalanșă de întrebări. - Silvia, fii cuminte și ascultă-mă! Lucrurile sunt așa cum ți le-am comunicat. Presupun că doamna Maxim, pentru că nu am mâncat
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362282_a_363611]
-
porțile cetății, Preda decise: - Măria Ta, nu mai înnoptăm aici! Vă am în pază până la unificarea principatelor și înscăunarea voastră...Astăzi i-am deranjat destul pe împielițați. Un boier fidel unchiului tău ne va fi gazdă! Ajunseră la conac și cinară în liniște. După evenimentele petrecute în timpul zilei nimeni nu avea poftă de vorbă. Abia într-un târziu, când se pregăteau de culcare, căpitanul îi șopti principelui: - Măria Ta, mâine dimineață mă veți însoți, singur, într-un loc anume. Vă citesc
III. PRINCIPELE MOŞTENITOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362392_a_363721]
-
să facă loc și fetei. Dar ce să mai comentăm, eram tineri, veseli și optimiști, așa ca nu ne păsa prea tare de cum vom trage pe dreapta. Ne îmbrăcăm la șapte ace și de toartă cu frumoasele dudui, mergem să cinăm la restaurantul unui hotel din apropiere. Dans, antren, băutură și mâncare bună, stăm acolo până la după miezul nopții, când ne întoarcem la „palatul” noastru. Ne băgăm în pat, înghesuindu-ne cum putem, eu cu baletista mea în brate, iar papá
UNU MAI MUNCITORESC PE LITORALUL ROMÂNESC...! de GEORGE ROCA în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361189_a_362518]
-
poezia contemporană, a celor liberi, pălește; în această lumină ea pare o sclifoseală de copii. De multe ori, expresia lirică este foarte apropiată de cea liturgică, în sensul deplin al împreună rugării, slăvirii, mulțumirii lui Dumnezeu, al comuniunii. Însuși Iisus cinează cu cei oropsiți în celulă și, așa cum spune Valeriu Gafencu, În inima robului/ Domnu-și face ieslea Lui/ În noaptea Crăciunului./ (...) Azi Crăciunul s-a mutat/ Din palat la închisoare/ Unde-i Domnu-ntemnițat/ Și copilul cel din zare/ A venit la
O EPOPEE A SUFERINŢEI ŞI A SALVĂRII ROMÂNEŞTI de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360774_a_362103]
-
din România, redactor la revista Agero din Stuttgart, cuprinde 109 pagini și a apărut în anul 2006, la Editura Limes, din Cluj-Napoca. Doamna Melania Cuc a mai publicat: “Peisaj lăuntric” , “ Dincolo de jertfă și iubire” ( poeme), “Fructul oprit”, “Impozit pe dragoste”, “Cinând cu Dracula” (romane ), “Tablete contra disperării”, “Galaxii paralele”, “www.rebel.2004.ro”, Șotron ( tablete-șotron), “Destin” ( proză biografică), “Biografia unui miracol” ( proză monografică), “Vine Moș Crăciun!” ( poezie pentru copii), “Căsuța cu povești” (versuri și povești pentru copii), “Versuri scrise pe zăpadă
EVANGHELIA DUPĂ MELANIA CUCU, CRONICĂ DE JIANU LIVIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363132_a_364461]
-
mâine, negreșit! Tata ce face? - A ieșit puțin mai devreme să întâlnească un prieten. Cred că-l cunoști și tu, pe judecătorul Cesar Gaspari. Știi? Ne-am găsit cu el și cu nevastă-sa aici la terme, din întâmplare. Am cinat deseori cu ei, am jucat poker la cazino serile, căci Carlina nevastă-sa e o împătimită de poker, dragă! Îți poți închipui? Ne-am simțit destul de bine împreună. Sunt persoane de societate și au un fiu celibatar, care e avocat
PETRECERE NEFASTĂ(8) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/368512_a_369841]