2,171 matches
-
propria-i ființă spiritul unor vremi iremediabil apuse. Efectul proustian al madlenei pentru mine azi l-au jucat... umbreluțele Nopții furtunoase. Inestimabile comori dăruite Arhivei Naționale de Filme de către doamna Ioana Stericiu Georgescu, împreună cu alte prețioase relicve ce au aparținut cineastului. Dînd senzația că la atingere se vor descompune precum aripile unor efemeride, dantelele zdrențuite au totuși virtuți nebănuite. Căci nu degeaba umbrela de soare, acest banal accesoriu, este de fapt un simbol solar. Asemeni nimbului ce veghează personalitatea pe care
Centenar Jean Georgescu by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16378_a_17703]
-
totuși virtuți nebănuite. Căci nu degeaba umbrela de soare, acest banal accesoriu, este de fapt un simbol solar. Asemeni nimbului ce veghează personalitatea pe care, metaforic, o protejează, propulsînd-o... În stratosferă. Cum suna titlul unuia dintre multele proiecte ale prolificului cineast, rămase în faza de scenariu: viața lui Leonard, prințul operetei, ecranizarea romanului de succes al lui Cezar Petrescu "Miss România" ori ambițiosul plan de a-l talona muzical pe Caragiale - "Cum s-a găsit scrisoarea pierdută". Inexistența acestor incitante filme
Centenar Jean Georgescu by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16378_a_17703]
-
are loc în Elveția, începând din anul 1966, o manifestare intitulată "Zilele cinematografice de la Solothurn" - în concepția organizatorilor ea e "un atelier, un spațiu al întâlnirilor, un loc de sensibilizare și de lobbyng în favoarea filmului elvețian", iar în ochii participanților, cineaști și public cinefil, un adevărat festival național. Anul acesta, ediția a 36-a Solothurner filmtage s-a desfășurat între 23 și 28 ianuarie 2001, și în cadrul ei - așa cum ne-am obișnuit în ultimii patru ani - au fost anunțate și "Premiile
Ca un ceasornic elvețian by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/16396_a_17721]
-
secțiunea "Quinzaine de réalisateurs", "Azzurro", fiind considerat atunci drept film italian. Situația este într-un fel similară, cu cea a filmului "Pane e tulipani" - principalul contracandidat la titlu de "Cel mai bun film elvețian de ficțiune", regizat de Silvio Soldini, cineast elvețian din Milano; filmul a fost cunoscut publicului nostru anul trecut cu ocazia "Zilelor filmului italian" la București și, de altfel, nominalizat la "cel mai bun film european" el a reprezentat... Italia. Dacă mai adăugăm că, la ediția de anul
Ca un ceasornic elvețian by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/16396_a_17721]
-
ale generațiilor viitoare de autori. O istorie în mers a unui gen ce și-a lăsat amprenta asupra Festivalului de la Solothurn și care, anul acesta, a fost vedeta a patru programe tematice: albastru sau cinematograful de animație, expresie a imaginarului cineaștilor (printre aceștia, celebrii Gisèle și Nag Ansorge cu "Anima" sau mult aplaudatul "Tablouri dintr-o expoziție" semnat de Clemens Steiger), roz sau despre viață, trăiri și sentimente în filmul de animație ("Good morning Love" de Michel Dufourd, "Ricochet" - Claude Luyet
Ca un ceasornic elvețian by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/16396_a_17721]
-
de animație ("Good morning Love" de Michel Dufourd, "Ricochet" - Claude Luyet, "Life" - Claudius Gentinetta etc.), roșu sau despre atitudine ("Les haricots savants" de Olivier Riechsteiner, "Out of control" - Javier Garcia, "Bingo" - Raffaele Elia) și, în fine, negru sau despre angoasele cineaștilor ("Robert Creep: Une vie de chien" - de Claude Luyet & Thomas Ott, "Poker Blues" - Antoine Guex et Christian Moreillon). Și ne-a mai oferit Solothurn-ul anul acesta o retrospectivă: "Marcel Hoehn, T& C Film". Fondată în mai 1976, societatea independentă T
Ca un ceasornic elvețian by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/16396_a_17721]
-
publicului nostru-. Sufletul, dar și creierul, acestei societăți de producție cinematografică este Marcel Hoehn, născut în 1947 la Zürich, absolvent de Școală comercială, devenit la 21 de ani președinte al cine-cluburilor din Școlile secundare din Zürich, la 22 de ani cineast independent (realizator de filme de comandă) și la 29 de ani inițiatorul și cofondatorul "T & C Film AG". Marcel Hoehn este "producătorul" prin excelență: "sensibil și intuitiv, calm și prudent, cu picioarele pe pământ, dar gata să-și asume riscuri
Ca un ceasornic elvețian by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/16396_a_17721]
-
Berliner Festspiele" și intitulată Artistul între politică și cultură. Știind ce au însemnat pentru noi, în anii aceia, Cenușă și diamant, Pădurea de mesteceni, Omul de fier și Omul de marmură, nu se poate să nu fiți interesați de confesiunile cineastului polonez despre condiția artistului (și experiențele sale personale) în comunism, despre lupta cu cenzura și posibilitățile de a sparge tiparele restrictive. Iată o mică mostră: " Problema esențială pe care i-o pune un film politic regizorului nu este dacă el
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16442_a_17767]
-
selecție doar că la ficțiune Față în față a înlocuit Cortul, iar maghiarii au oferit alte trei titluri recente. Filme urmărite cu interes maxim de către artiștii din delegația română: două actrițe și cinci actori, un tînăr regizor și o fotografă. Cineaști care - din rațiuni obscure - n-au fost prezentați publicului în seara de gală, rămînînd "să dialogheze" doar pe ecran cu vedetele autohtone absente. Atît Magda Catone - cu rolul ei de veselă prostituată în E pericoloso sporgersi și cele două personaje
Senzor II: Szeged by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16492_a_17817]
-
ghinionist - hoț de mașini și spărgător de bănci. Stilul de joc modern, dar și similitudinile din magma existențială comună țărilor noastre vecine permit tot felul de comparații și paralele între istoriile de celuloid, diferențiate - evident - prin viziunea regizorală. Cum tușa cineaștilor români înscriși în festival - Lucian Pintilie, Dan Pița, Mircea Daneliuc, Stere Gulea, Nicolae Mărgineanu, Nae Caranfil, Sinișa Dragin, Marius Theodor Barna ne este cunoscută, mă voi referi doar la particularitățile celor trei cineaști maghiari. Operator convertit la regie de către Zoltán
Senzor II: Szeged by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16492_a_17817]
-
diferențiate - evident - prin viziunea regizorală. Cum tușa cineaștilor români înscriși în festival - Lucian Pintilie, Dan Pița, Mircea Daneliuc, Stere Gulea, Nicolae Mărgineanu, Nae Caranfil, Sinișa Dragin, Marius Theodor Barna ne este cunoscută, mă voi referi doar la particularitățile celor trei cineaști maghiari. Operator convertit la regie de către Zoltán Fábri, Tibor Klöpfler, la cei 47 de ani ai săi, se află la al doilea film ca autor. După Omul fără adresă (1992), El Nino (1999) îl impune printr-un insolit har narativ
Senzor II: Szeged by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16492_a_17817]
-
Klöpfler, la cei 47 de ani ai săi, se află la al doilea film ca autor. După Omul fără adresă (1992), El Nino (1999) îl impune printr-un insolit har narativ, subsumat de astă dată genului roadmovie, frecvent abordat de cineaștii maghiari. Captivanta sa manieră extrem de vizuală amintește de înseși principiile prin care Béla Balàsz încerca să definească gramatica, stilistica și chiar poetica limbajului cinematografic. Filmul - un lung și ramificat flash-back la vreme de turbulență meteorologică și psihologică - înfățișează un fotograf
Senzor II: Szeged by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16492_a_17817]
-
nici o scuză. După '89, după atîția ani de falsificare a adevărului istoric (și) cu ajutorul instrumentului de propagandă numit cinema, ar fi fost de așteptat o veritabilă invazie de "documentare istorice" (gen niciodată demodat); lipsa de interes și de seriozitate a cineaștilor noștri privind recuperarea adevărului istoric a depășit orice imaginație. Dar, să trecem. Ce înseamnă "Strumă"? Numele unui vas scufundat în 1942, cu 769 de evrei români la bord. Primul episod pune în pagina contextul istoric; comentariul citează, inspirat, din Paul
DESTINUL "STRUMATIC" by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16513_a_17838]
-
ideea centrală în jurul căreia filosofează din off protagonistul absent al eseului pe care Jean-Daniel Pollet l-a intitulat Cei din fața noastră, referindu-se la o sumă de fotografii-receptacol al tuturor mizeriilor suportate sau săvîrșite de oameni în acest veac. Dacă cineastul francez este recunoscut pentru predilecția de a specula frisonul pascalian pe care vidul ecranului îl provoacă, spaniolul Ventura Pons inițiază un joc narativ ce vizează un impact moral mai grav, dincolo de voința auctorială. Unor inși oarecare - inclusiv celui ce inițiază
SALONIC: 2000 + 1 speranțe by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16543_a_17868]
-
să demonstreze Aleksandr Sokurov în Moloch, parabolă stranie de o inchietantă teatralitate patetică evocînd pasiunea Evei Braun pentru Adolf Hitler, prilej de meditație indirectă asupra nebuniei, servilismului, adorației, într-un cuvînt al aberației. Încununat cu "Alexandrul de Aur" în competiția cineaștilor la început de carieră, filmul polonezului Pavel Pawlikowski Ultima resursă (înscris sub pavilion britanic) a avut la origine un proiect BBC de reconstituire în termeni cît mai veridici a traseului emigranților în Anglia. O rusoaică și fiul ei sosesc la
SALONIC: 2000 + 1 speranțe by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16543_a_17868]
-
asociat și spectatorul. O călătorie printre amintirile și obsesiile a doi bărbați îndrăgostiți de două femei asemănătoare sau de una și aceeași sirenă care-i urmărește deși i-a părăsit, exercitînd asupră-le o puternică forță hipnotică. Subliminal indusă de cineast prin tot ceea ce a făcut să se vorbească despre o "poetică a fluidelor", la propriu și la figurat. O ciudată retorică a iubirii se poate descoperi și în Insula, al patrulea film al sudcoreanului Kim Kiduk. În perimetrul unui lac
SALONIC: 2000 + 1 speranțe by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16543_a_17868]
-
fundul bărcii acoperite de apă, cu pubisul înflorit într-o minusculă tufă. Un final misterios, ezoteric chiar, de o infinită gingășie și ironie, căci pare și o insolită "trimitere la origini" ce închide cercul. În această călătorie fabuloasă prin imaginația cineaștilor sfîrșitului de mileniu, a existat și un tînăr român, Hanno Höfer, cu al său scurt metraj Dincolo, grotesc parodică inițiere în economia de piață incipientă. Dar pentru a reveni de unde am plecat, adică de la Angelopoulos, iată faulkneriana sa parafrază: "Lumea
SALONIC: 2000 + 1 speranțe by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16543_a_17868]
-
consemnat. Cu atât mai mult dacă acest eveniment se permanentizează. Astfel, de cinci ani încoace, pe agenda cinefilului bucureștean, figurează, la sfârșit de noiembrie, "Zilele filmului britanic - British Film Days." Organizate de Consiliul Britanic la București în parteneriat cu Uniunea Cineaștilor din România și British Airways, ele ne-au adus, anul acesta la sala Studio, doar cinci filme - e drept toate de dată foarte recentă (1999 și 2000), filmul Snatch - Unde dai și unde crapă - fiind prezentat în premieră mondială la
Chintă regală by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/16581_a_17906]
-
acestui regizor - cult pentru obișnuiții cinematografelor de artă. Călătoria Feliciei ("Felicia's Journey") este o co-producție canadiano-britanică, turnată în Anglia după romanul omonim al unui scriitor irlandez - William Trevor. Toate aceste elemente justifică prezența în Festivalul filmului britanic a acestui cineast, armean de origine, născut la Cairo acum 40 de ani, stabilit în Canada și creator al unei opere foarte personale și obsesivă prin tematică, barocă și contrapunctică în structura narativă și hipnotică prin efectul asupra spectatorilor. Mai simplu, în aparență
Chintă regală by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/16581_a_17906]
-
vorbesc de sensul trivializat al cuvântului, ci de asocierea ideatică dintre peliculă și curentul literar. Oricum, faptul că accentul cade pe imagine în detrimentul scenariului nu e surprinzător, dacă ne amintim de acea perioadă. În anii '80, s-au impus trei cineaști francezi: Jean-Jacques Beineix, Leos Carax și Luc Besson. Au avut priză la tineri, mai puțin la critici care i-au considerat postmoderni și au vorbit apropo de ei ca de "cinema du look", care se traduce simplificat prin imagine = mesaj
În apărarea Marelui albastru by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11845_a_13170]
-
criticilor în ceea ce-l privește pe al doilea. Despre Scorsese voi vorbi însă într-o cronică viitoare, după ce voi vedea și marele învingător al Oscarurilor de anul acesta, Million Dollar Baby al lui Clint Eastwood, pentru că lupta dintre cei doi cineaști veterani merită un capitol separat. Jeunet e un regizor care se reinventează într-un mod spectaculos. A devenit cunoscut datorită umorului său negru din Delicatessen și Cité des enfants perdus, filme în care exersa principalul său talent: acela de a
Doi mari regizori: unul merge înainte, altul înapoi by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11957_a_13282]
-
Irina Coroiu Intuind perfect ce-și doresc cinefilii, Compania importatoare Independența Film a pregătit inteligent lansarea pe piața românească - mai întîi la Cinema "Europa" - a faimosului cineast hongkongez Wong Kar-Wai (prezent și în programul Cinematecii Române cu Happy Together, laureatul de la Cannes de acum cinci ani) printr-un mini FestAsia la Cinema "Elvira Popescu". În vedetă - desigur - Gohatto, Japonia 2000, filmul prin care după 13 ani Nagisa
ASIA la "Europa" by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16071_a_17396]
-
interdicția tacită de a se vorbi despre homosexualitatea samurailor. Evident, nu pentru a scandaliza, ci pentru a invita la meditație. S-ar putea ca în homosexualitate să fi constat forța acestui clan legendar care a dăinuit doar 7 ani. Așa cum cineastul a dorit să-l aibă în distribuție pe astăzi celebrul Takeshi "Beat" Kitano (sergentul din Furyo), tot astfel a ținut să uzeze de procedeul variantelor posibile ca-n Roshomon și să înglobeze un citat din Povestirile lunii palide. Secvențe memorabile
ASIA la "Europa" by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16071_a_17396]
-
a dovedit a-i aparține lui Wong Kar-Wai pe care unii exegeți occidentali nu se sfiesc să-l taxeze drept genial. După eșecuri (Anii noștri sălbatici, Cenușa timpului) ori succese (Chunging Express, Îngeri căzuți) și mai sus pomenitul Fericiți împreună, cineastul de 43 de ani (care la 5 ani părăsea China pentru Hong Kong) ajunge să-i delecteze și pe rafinații iubitori de cinema din România cu In the Mood for Love. Disponibilitate pentru dragoste s-ar traduce prozaic starea de grație
ASIA la "Europa" by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16071_a_17396]
-
filosofii naziste - "purificare" printr-o continuă eugenie - este pusă în discuție la început de mileniu trei de către Mathieu Kassovitz. Un tînăr plin de talent, afirmat ca interpret al unui personaj din chiar epoca fascismului - Un erou foarte discret (1996), un cineast care avea să șocheze apoi regizînd două pelicule înrudite ca factură - Ura și Asasin(i)(1997), dar mai ales prin intenționalitatea declarată: "semnale de alarmă". Concepție consecventă care face inoperantă compararea Rîurilor cu Twin Peaks ori Tăcerea mieilor. Astfel se
"Contaminări" transoceanice by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16104_a_17429]