7,921 matches
-
stă la dispoziția unui public larg, oferind oportunități educative și culturale oamenilor de orice vârstă. Netd@ys 2004 este deschis tuturor celor care utilizează media ca instrument în realizarea unui proiect educațional sau cultural. Inițiatorii proiectelor pot fi teatre, muzee, cinematografe, biblioteci, centre de formare, alte instituții și organizații culturale, școli, cluburi de tineret, universități, alte unități de educație, O.N.G. , dar și autorități locale. Sunt binevenite, în special, acele organizații care au experiență în promovarea dialogului între culturi. Întâiul grup-țintă
Agenda2004-37-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282860_a_284189]
-
subzistenței. Pentru cei mai puțin fericiți, care nu-și vor petrece vacanța în familie, a fost realizat un program special de vară, din care nu vor lipsi cursurile de înot, de orientare turistică, atletismul sau deplasările la ștrand și la cinematograf. De asemenea, în perioada iulie-septembrie, 70 de copii se vor afla timp de câteva zile de vacanță în taberele de la Surduc, Cheile Nerei, Jupânești (unde va fi vizitat un muzeu și o așezare de meșteșugari) și Chereșnaia, pe Muntele Mic
Agenda2004-27-04-general6 () [Corola-journal/Journalistic/282609_a_283938]
-
Leplat 78160 Marly le Roi sau, mai operativ, apelând la tel. +33 01 39 17 11 00/fax + 33 01 39 17 11 09. Vizibilitate optimă l La Grădina de Vară Dacă anii trecuți filmele la Grădina de vară de la Cinematograful Capitol se vedeau pe lumină, cu ecranul panoramic perturbat de iluminatul stradal, de puțin timp această problemă s-a remediat. „Ne-a venit în ajutor Primăria și acum filmele la Grădina de vară rulează fără a fi stânjenite de lumina
Agenda2004-29-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282651_a_283980]
-
de la ora 22, la Grădina de vară se proiectează filme, pe o răcoare binevenită după canicula zilei, în condiții prielnice. De vineri, 16 iulie, e programată comedia neagră „Cum să scapi de coana mare“. Din această după-amiază de vineri, la Cinematograful „Timiș“ puteți vedea thriller-ul SF „Zbor de fluture“. Concert în Ungaria l Pentru 4 Sale După mini-turneul susținut în această primăvară în cluburile din oraș, băieții de la 4 Sale s-au pus serios pe treabă pregătind noul lor album
Agenda2004-29-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282651_a_283980]
-
ajuns pe actualul comite suprem al orașului și comitatului Timiș, Dl. Dr. Molnar Viktor și a fost ridicat la rangul de membru al Casei Magnaților pe întreaga sa viață“. (Controla din 11 decembrie 1904). 75 ani „Punerea pietrei fundamentale a cinematografului orășenesc. Sâmbătă, înainte de masă, la ora 10, s-au desfășurat festivitățile legate de punerea pietrei fundamentale a cinematografului din centrul Timișoarei. La eveniment au fost prezenți dl. Domășneanu Gheorghe, primarul orașului și mai mulți consilieri“. (Temesvári Hírlap din 5 decembrie
Agenda2004-49-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283118_a_284447]
-
la rangul de membru al Casei Magnaților pe întreaga sa viață“. (Controla din 11 decembrie 1904). 75 ani „Punerea pietrei fundamentale a cinematografului orășenesc. Sâmbătă, înainte de masă, la ora 10, s-au desfășurat festivitățile legate de punerea pietrei fundamentale a cinematografului din centrul Timișoarei. La eveniment au fost prezenți dl. Domășneanu Gheorghe, primarul orașului și mai mulți consilieri“. (Temesvári Hírlap din 5 decembrie 1929). „Leagăn de copii pentru nevoiași. Asociația femeilor evreice din cartierul Fabric a înființat un leagăn de copii
Agenda2004-49-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283118_a_284447]
-
l Interzisă prin lege Prin Legea nr. 457 ( M.O. nr. 1 067/2004) au fost stabilite măsuri cu privire la publicitatea produselor din tutun, precum și la promovarea acestora prin mass-media și sponsorizări. Astfel, se va interzice publicitatea de acest fel în cinematografe, pe panouri publicitare, copertine sau structuri de afișaj etc. Referindu-se la instituirea acestor măsuri, directorul D.S.P. Timiș, dna dr. Viorica Dumitru, ne-a informat că nerespectarea prevederilor privind publicitatea produselor din tutun constituie contravenție și se sancționează, potrivit normelor
Agenda2004-49-04-general2 () [Corola-journal/Journalistic/283124_a_284453]
-
ale unor regizori debutanți și mai degrabă subdimensionate că timp de proiecție: Cortul de Bogdan Cristian Dragan și Față în față de Marius Theodor Barna. Tustrele configurează un veritabil triunghi al morții pentru un anumit mod de a concepe și practica cinematograful românesc. Dacă supraproducția istorică duce la ultimele consecințe "epopeea cinematografică națională" - firma care trădă în anii '60-'80 ceea ce factura episodica a peliculelor disimula uneori, respectiv filiația cinematografului monumental nazist și stalinist din anii '30-'50 -, subprodusele "de actualitate" ale
Falimentul cinematografiei buftene si sfîrsitul criticii cameleonice by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/17667_a_18992]
-
triunghi al morții pentru un anumit mod de a concepe și practica cinematograful românesc. Dacă supraproducția istorică duce la ultimele consecințe "epopeea cinematografică națională" - firma care trădă în anii '60-'80 ceea ce factura episodica a peliculelor disimula uneori, respectiv filiația cinematografului monumental nazist și stalinist din anii '30-'50 -, subprodusele "de actualitate" ale debutanților în regie încheie deceniul cu ceea ce improvizatul C.N.C. a întreprins din primii săi ani: compormiterea noilor promoții de realizatori prin contaminarea lor cu sistemul sovietic de lucru
Falimentul cinematografiei buftene si sfîrsitul criticii cameleonice by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/17667_a_18992]
-
și cel al vieții, poetul încearcă momente de îndoială. Se întîmplă că instinctul vital, bombardat de semnificațiile existențiale la care e receptiv, să fie dezamăgit de semnificatul textului, de "fircălirea" poetului ce l-a comis: "s-a ieftinit liftul la cinematograf și s-au scumpit donațiile; / moartea izbucnește din țevi ruginițe și-mi laudă barbă, / apoi mă alinta - / un tramvai înghețat a devenit titanul orașului, / iar eu fircălesc prostește/ aceeași pagina..." ( Oprește gîndul, aici!). Lumea se revelă că text ("textul frunzelor
Formă si existentă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17692_a_19017]
-
a avut impresia că vede animîndu-se fotografiile lui Robert Capa. Să trăiască alături de tată, avea să însemne, pentru ea, șansa de a participa la ceva pentru care avea un respect infinit și care nu avea nimic de-a face cu cinematograful de la Hollywood. Autobiografia ei, scrisă cu Alan Burgess, începe cu aceste cuvinte: ăEa ieși în aerul rece al Bulevardului La Cienaga, de la Hollywood, amețita de filmul pe care tocmai îl văzuse. Privea neoanele strălucitoare, farurile mașinilor care treceau și, strîngîndu-l
Socanta Isabella Rossellini by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17788_a_19113]
-
în Jeanne d'Arc, de Victor Fleming, în scenă în care era condusă la rug de o mulțime dezlănțuita. Mama transformase pălăria în abajur, așa că intră în categoria mobilelor bune de confiscat: mobilele rușinoase. Dincolo de toate, filmele tatei au revoluționat cinematograful. Sînt convinsă de astă. Nu cred că sînt orbită de dragostea filiala. Tata detesta criticii și specialiștii în cinema, nu suportă să-i audă decretînd și dezbătînd și analizînd stilul, stilul lui, pe care l-au etichetat drept neorealism. Disprețuia
Socanta Isabella Rossellini by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17788_a_19113]
-
politic, cu inerția de gândire, cu miopia și prostia ștabilor, Mihu a dus o luptă continuă ca să supraviețuiască. Să supraviețuiască, însă, ca personalitate. Nealterat, nepervertit și mereu el însuși. Acest "el însuși" e în primul rând un talent înnăscut pentru cinematograf, pentru expresia filmica, pentru trăirea filmica, naturală și spontană, exprimându-se pe șine mai bine prin film decât prin vorbe. Filmele sale sunt numai filme. Nu sunt deloc debitoare nici teatrului, nici literaturii, nici plasticii. În România acest lucru era
Despre Iulian Mihu by Savel Stiopul () [Corola-journal/Journalistic/17803_a_19128]
-
consilier al lui Allende, Raoul Ruiz, care declară, cu un umor lucid: "Pentru un străin ca mine, Proust e science-fiction!"... Filmul, în concepția regizorului, "are o dimensiune acvatică: personajele apar la suprafață, în prim-plan, apoi dispar, alunecă înapoi. În cinematograful curent, personajele sînt catalogate foarte clar: principale, secundare, episodice. Proust sugerează că ele se amestecă; jocurile cu timpul, înlănțuirile de flash-back-uri, apariția și dispariția personajelor țin și de viziunea mea asupra cinema-ului... Și eu cred, ca și Proust, că
Selectia franceză by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17835_a_19160]
-
cu John Malkowich și Catherine Deneuve) pentru că, de reținut, a văzut "în celebritatea lor, o dimensiune proustiană"... Cîndva, Visconti a renunțat la un proiect avansat de ecranizare Proust, renunțare justificată de argumentul unui celebru estetician: "Literatura vorbește la persoana întîi, cinematograful nu poate scăpa de persoana a treia!"... O imagine din această nouă "încercare de Proust" la persoana a treia: autorul o reîntîlnește pe Gilberte, acum bătrînă; la început nu o recunoaște, nu realizează cine e, apoi, într-o fracțiune de
Selectia franceză by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17835_a_19160]
-
nimeni nu are dreptul să judece comportamentul celor de la Pitești, - formă extremă a suferinței umane. - Dumneavoastră ați mai întîlnit foști torționari? Ce sentimente aveți față de ei? - De întîlnit, i-am întîlnit în țară, la cîteva zile după eliberare. În holul cinematografului Aro - Patria, cum i se spune acum - l-am întîlnit pe comandantul tuturor lagărelor din Sălcia. Nu-mi amintesc numele lui. Era în uniformă, la cîțiva pași de mine. Eu nu mai purtăm uniformă vărgata, dar eram tuns. Recunosc că
Ion IOANID: "în închisoare libertatea era mai mare decât afară" by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17833_a_19158]
-
fecioara din Orléans să devină și un mare succes comercial! E interesant de observat cum, în cortegiul cinematografic al Ioanelor secolului nostru, prima și ultima Ioană rimează, ca două superproducții cu mii de figuranți. În prima Ioană - hollywoodiană - din istoria cinematografului (jucată de o celebră cîntăreață de operă a vremii, Geraldine Farrar) și datorată lui Cecil B. De Mille, în 1917, cronicarii au văzut, îndeobște, "un spectacol de mase cu funcție propagandistică (pro Aliați)"! Între aceste coperți, întîmplarea face ca nici unul
Jeanne d'Arc în misiune SF by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17217_a_18542]
-
pe Ioana de două ori, o dată în regia lui Victor Fleming, o dată în regia lui Rossellini!). Șirul de Ioane cinematografice a cunoscut o singură capodoperă (a filmului mut), Patimile Ioanei d'Arc (1928), filmat în Franța de un maestru al cinematografului nordic și al "realismului metafizic", Carl Dreyer, cu neprofesioniști și cu actori cvasi necunoscuți (cum era și interpreta Ioanei, Renée Falconetti, în vîrstă de 35 de ani, ale cărei gros planuri, de o copleșitoare intensitate dramatică, au marcat istoria artei
Jeanne d'Arc în misiune SF by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17217_a_18542]
-
la HBO, canalul de televiziune care a recondiționat cîteva din peliculele lui Negulesco realizate la Compania Warner, s-a putut oferi abonaților Cinematecii Române un prim program "Lumea cineastului: filme, locuri, personalități", care asociază operelor sale și alte producții cinematografice. Cinematograful fiind - după spusa maestrului - "cel mai formidabil vis de libertate cu care a fost vreodată binecuvîntată omenirea". Cum a înțeles Jean Negulesco să speculeze această aspirație se poate constata savurîndu-i filmele, tot atîtea demonstrații formidabile de adecvare perfectă, în manieră
Centenar JEAN NEGULESCO by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17251_a_18576]
-
Asistăm și la variațiuni pe tema inventivității protestului, de la fabricarea artizanală a explozibilului pînă la pipi în supă în bucătăria marilor restaurante! O altă găselniță a personajului diabolic, care s-ar putea să vă amuze: se angajează proiecționist la un cinematograf și montează - subliminal - în drăgălașe filme pentru copii, imagini și sunete obscene! Regizorul e, și el, un specialist al tehnicii efectelor optice de vîrf; s-ar putea să fi inserat, și în propriul film, "ceva", ca să-i inducă spectatorului o
Cu cine te-ai bate? by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17305_a_18630]
-
complet diferite. O anumită viziune leagă această puzderie de fragmente: singura menire a filosofiei este "contactul cu obiectele", cunoașterea nemijlocită. În al doilea rând, Adorno vorbește despre aproape orice: de la Hegel la Proust, de la Sade la Kafka, de la muzică la cinematograf. Tonul este aspru, autorul nu iartă nimic. Bineînțeles, o mare parte din invective sunt rezervate poporului german și nazismului în general. Formulările sunt surprinzătoare - este cunoscută stăruința cu care Adorno își lucra frazele, rezultatul constând în mari concentrări de înțelesuri
O știință nu tocmai veselă by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17330_a_18655]
-
lumea filmului? Țara unde se nasc sau aleg să trăiască și să moară celebrități ale artei a șaptea?! Freddy Buache - distins istoric de film și, multă vreme, director al Cinematecii din Lausanne - scria, în cartea pe care a consacrat-o cinematografului elvețian: "În orgoliul lor, unii ziariști elvețieni se iluzionează a vedea în Ursula Andress o Greta Garbo a noastră și în Jean-Luc Godard un fel de doctor Alfred Nobel. Pentru ei, cinematografia elvețiană contează doar prin celebrități. Pe de altă
Sărbătoarea filmului elvețian by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/17322_a_18647]
-
Pardon, credeam că sînteți cîine!"... Plini de neîncredere, proprietarii de săli ai vremii au expediat premiera în provincie. Adus în București, filmul a avut, complet neașteptat, un mare succes, publicul s-a înghesuit să-l vadă, fericit, la mai multe cinematografe! În această "situație", autorul descifrează, pe bună dreptate, "reacția unui public (...) simțind nu doar rarefierea producțiilor autohtone, dar și hiatusul care se apropie"... Un "reflex psihosocial" diagnosticat foarte exact de un gazetar al timpului: "Publicul vrea filme românești!"... Au trecut
Istoria șanselor pierdute by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17339_a_18664]
-
încheiat și fostul proprietar a plecat, în urmă rămîne un dezolant ocean al deșeurilor, care e, în ultimă instanță, un ocean al intimității fiecăruia: o pagină ruptă dintr-o carte de telefoane, un petic de fustă, un bilet vechi la cinematograf, timbre, mărunte obiecte fără rost, dar care și-au avut cîndva locul într-un univers personal. Licitația, metonimic anexată metaforei testamentului, precum și acest cimitir de mașini, sînt, aș zice, simboluri ale unui microcosmos în criză. La nivelul macrocosmosului, al pînzei
Gangsteri de mucava și exilați romantici by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17362_a_18687]
-
necesare"). Cu toate acestea, fără vreo intenție moralizatoare sau mobilizatoare, nu pot să nu observ sărăcia calitativă, rar dezmințită, a peliculei despre Eminescu. Mi-o explic în primul rând prin timpul relativ scurt dintre apariția, perfecționarea și mai ales răspândirea cinematografului și instalarea cenzurii partinice în țara noastră. Prins ca într-o menghină între aceste două termene istorice, cineastul este întrucâtva scuzabil pentru debilitatea producțiilor sale. Explicația de mai sus nu s-ar dovedi poate suficientă dacă nu s-ar întâlni
Eminescu și posteritatea de celuloid by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17414_a_18739]