1,245 matches
-
momentului cinetic de spin este: , m este numărul cuantic magnetic de spin. Numărul cuantic magnetic de spin, ca și în cazul mișcării orbitale, ia valori în intervalul m respectiv cele 2 valori egale cu ; Celor două valori ale proiecției momentului cinetic de spin pe axa z, , le corespund cele două sensuri de rotație pe care le poate avea electronul în jurul axei proprii (sens orar și antiorar). Această ipoteză a fost făcută de Uhlenbeck și Goudsmith. Momentul cinetic de spin, după (VI
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
valori ale proiecției momentului cinetic de spin pe axa z, , le corespund cele două sensuri de rotație pe care le poate avea electronul în jurul axei proprii (sens orar și antiorar). Această ipoteză a fost făcută de Uhlenbeck și Goudsmith. Momentul cinetic de spin, după (VI.36) și (VI.37) are atunci valoarea: Ca urmare electronul posedă un moment cinetic orbital și un moment cinetic propriu (de spin). Aceștia se compun dind momentul cinetic total J . Componenta după axa z a momentului
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
în jurul axei proprii (sens orar și antiorar). Această ipoteză a fost făcută de Uhlenbeck și Goudsmith. Momentul cinetic de spin, după (VI.36) și (VI.37) are atunci valoarea: Ca urmare electronul posedă un moment cinetic orbital și un moment cinetic propriu (de spin). Aceștia se compun dind momentul cinetic total J . Componenta după axa z a momentului cinetic total este: Pentru cazul când electronul se găsește în starea fundamentală (n=1; l ) momentul cinetic orbital se anulează; momentul cinetic de
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
a fost făcută de Uhlenbeck și Goudsmith. Momentul cinetic de spin, după (VI.36) și (VI.37) are atunci valoarea: Ca urmare electronul posedă un moment cinetic orbital și un moment cinetic propriu (de spin). Aceștia se compun dind momentul cinetic total J . Componenta după axa z a momentului cinetic total este: Pentru cazul când electronul se găsește în starea fundamentală (n=1; l ) momentul cinetic orbital se anulează; momentul cinetic de spin însă este diferit de zero. Momentul cinetic de
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
moment cinetic orbital și un moment cinetic propriu (de spin). Aceștia se compun dind momentul cinetic total J . Componenta după axa z a momentului cinetic total este: Pentru cazul când electronul se găsește în starea fundamentală (n=1; l ) momentul cinetic orbital se anulează; momentul cinetic de spin însă este diferit de zero. Momentul cinetic de spin nu poate fi zero niciodată, deci mișcarea de spin nu poate fi anulată. Deci spre deosebire de momentul cinetic orbital care este legat de spațialitate, momentul
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
moment cinetic propriu (de spin). Aceștia se compun dind momentul cinetic total J . Componenta după axa z a momentului cinetic total este: Pentru cazul când electronul se găsește în starea fundamentală (n=1; l ) momentul cinetic orbital se anulează; momentul cinetic de spin însă este diferit de zero. Momentul cinetic de spin nu poate fi zero niciodată, deci mișcarea de spin nu poate fi anulată. Deci spre deosebire de momentul cinetic orbital care este legat de spațialitate, momentul cinetic de spin este o
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
momentul cinetic total J . Componenta după axa z a momentului cinetic total este: Pentru cazul când electronul se găsește în starea fundamentală (n=1; l ) momentul cinetic orbital se anulează; momentul cinetic de spin însă este diferit de zero. Momentul cinetic de spin nu poate fi zero niciodată, deci mișcarea de spin nu poate fi anulată. Deci spre deosebire de momentul cinetic orbital care este legat de spațialitate, momentul cinetic de spin este o mărime intrinsecă, așa cum sunt masa și sarcina. Corespunzător mișcării
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
în starea fundamentală (n=1; l ) momentul cinetic orbital se anulează; momentul cinetic de spin însă este diferit de zero. Momentul cinetic de spin nu poate fi zero niciodată, deci mișcarea de spin nu poate fi anulată. Deci spre deosebire de momentul cinetic orbital care este legat de spațialitate, momentul cinetic de spin este o mărime intrinsecă, așa cum sunt masa și sarcina. Corespunzător mișcării de spin, atomul cu un electron posedă și un moment magnetic de spin care are valoarea: a cărei mărime
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
orbital se anulează; momentul cinetic de spin însă este diferit de zero. Momentul cinetic de spin nu poate fi zero niciodată, deci mișcarea de spin nu poate fi anulată. Deci spre deosebire de momentul cinetic orbital care este legat de spațialitate, momentul cinetic de spin este o mărime intrinsecă, așa cum sunt masa și sarcina. Corespunzător mișcării de spin, atomul cu un electron posedă și un moment magnetic de spin care are valoarea: a cărei mărime este Proiecția momentului magnetic de spin pe axa
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
are valoarea: a cărei mărime este Proiecția momentului magnetic de spin pe axa z se poate scrie: VI.3.2. Rezonanța paramagnetică electronică sau rezonanța electronică de spin. (RES) Formarea moleculelor și cristalelor este însoțită de o compensare a momentelor cinetice și magnetice orbitale și de spin ale electronilor. Dacă însă se consideră un gaz de atomi de sodiu, o astfel de anulare nu mai are loc și substanța este paramagnetică (dacă astfel de substanțe sunt introduse într-un câmp magnetic
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
emis ipoteza existenței spinului nuclear și a momentului magnetic nuclear, asociat acestuia, la fel ca și în cazul atomului. Interacțiunea momentului magnetic al nucleului cu câmpul magnetic al electronilor produce o despicare suplimentară a liniilor spectrale. Spinul nuclear reprezintă momentul cinetic total al nucleului, care provine din suma momentelor cinetice orbitale și de spin ale protonilor și neutronilor (nucleonilor). Mărimea acestuia este cuantificată cu numărul cuantic de spin nuclear “i” prin relația unde i = 0,1/2,1,3/2,... Valorile
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
nuclear, asociat acestuia, la fel ca și în cazul atomului. Interacțiunea momentului magnetic al nucleului cu câmpul magnetic al electronilor produce o despicare suplimentară a liniilor spectrale. Spinul nuclear reprezintă momentul cinetic total al nucleului, care provine din suma momentelor cinetice orbitale și de spin ale protonilor și neutronilor (nucleonilor). Mărimea acestuia este cuantificată cu numărul cuantic de spin nuclear “i” prin relația unde i = 0,1/2,1,3/2,... Valorile maxime ale numărului cuantic de spin, găsite experimental, sunt
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
semiîntregi și 9, pentru valorile întregi. Aceste limite sugerează aranjarea în pături a nucleonilor din nucleu, până la completarea unor aranjamente stabile corespunzătoare unor minime ale energiei nucleului, la fel ca și în cazul completării păturilor electronice în atom. Orientările momentelor cinetice nucleare sunt și ele cuantificate, prin proiecțiile acestora pe o direcție privilegiata prin relația unde mi= -i, -i+1, -i+2,.. .i-2, i-1, i, Momentelor cinetice ale nucleelor (care sunt sisteme cu sarcină electrică nenulă) le corespund momente
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
fel ca și în cazul completării păturilor electronice în atom. Orientările momentelor cinetice nucleare sunt și ele cuantificate, prin proiecțiile acestora pe o direcție privilegiata prin relația unde mi= -i, -i+1, -i+2,.. .i-2, i-1, i, Momentelor cinetice ale nucleelor (care sunt sisteme cu sarcină electrică nenulă) le corespund momente magnetice. Magnetonul nuclear este definit printr-o relație asemănătoare cu cea a magnetonului Bohr: unde mp este masa protonului. Factorul giromagnetic nuclear este dat de raprtul dintre momentul
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
cedează căldură, deși poate fi legat de mediul exterior prin lucru mecanic. 2.2. Principiul I al termodinamicii Energia internă a unui sistem reprezintă toate formele de energie dintr-un mol de substanță: de translație, de vibrație, de rotație, energie cinetică și potențială a electronilor. Se produce o variație a energiei interne a unui sistem atunci când acesta primește sau cedează căldură sau lucru mecanic. Prin convenție, căldura Q sau lucrul mecanic W acceptate de sistem (proces endoterm) se notează cu (+) iar
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
acea parte din variația energiei totale a sistemului (∆H sau ∆E) care în cursul procesului nu poate fi transformată în lucru mecanic, electric sau chimic. Este acea parte care se pierde ireversibil sub formă de căldură. Obiectul de studiu al cineticii chimice este cunoașterea vitezei de reacție și a factorilor fizici și chimici ce o influențează. Viteza de reacție este specifică reacțiilor chimice; acestea se produc spontan sau într-o anumită perioadă de timp, printr-o succesiune de etape. Practic, s-
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
de timp. Viteza de reacție este proporțională cu produsul concentrațiilor sau presiunilor parțiale ale reactanților. Dacă în reacția chimică participă un singur reactant, reacția este de ordinul I: A → produși Viteza de reacție este proporțională cu concentrația reactantului, CA. Ecuația cinetică a reacției va fi: = k1 · CA Nu se cunosc multe reacții de ordinul I. O clasă importantă de reacții de acest tip este clasa reacțiilor de descompunere și în particular descompunerea radioactivă. Fiecare nucleu al unui element radioactiv se descompune
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
fi: = k1 · CA Nu se cunosc multe reacții de ordinul I. O clasă importantă de reacții de acest tip este clasa reacțiilor de descompunere și în particular descompunerea radioactivă. Fiecare nucleu al unui element radioactiv se descompune independent, conform ecuației cinetice anterioare. Timpul de înjumătățire pentru fiecare specie de nucleu este diferit, variind în limite largi. De exemplu, pentru Ra (radiu), perioada în care concentrația inițială scade la jumătate este de 1620 de ani. Exemplu: 2 N2O5 → 4 NO2 + O2 descompunerea
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
2 NO3 → 2 NO2 + O2 2 N2O5 → 4 NO2 + O2 41 O reacție ce are loc între două molecule este o reacție de ordinul II. Descreșterea concentrației reactantului A este egală cu descreșterea concentrației reactantului B. A + B → produși Ecuația cinetică va fi: = k2 · CA În cazul în care CA = CB, ecuația cinetică poate fi scrisă = k2 · CA2 În mod similar putem scrie ecuațiile cinetice ale reacțiilor de ordin superior: aA + bB + cC + ....... → produși kn · CAa · CBb · CCc unde a, b
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
reacție ce are loc între două molecule este o reacție de ordinul II. Descreșterea concentrației reactantului A este egală cu descreșterea concentrației reactantului B. A + B → produși Ecuația cinetică va fi: = k2 · CA În cazul în care CA = CB, ecuația cinetică poate fi scrisă = k2 · CA2 În mod similar putem scrie ecuațiile cinetice ale reacțiilor de ordin superior: aA + bB + cC + ....... → produși kn · CAa · CBb · CCc unde a, b, c reprezintă numărul de moli din substanțele A, B și C care
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
II. Descreșterea concentrației reactantului A este egală cu descreșterea concentrației reactantului B. A + B → produși Ecuația cinetică va fi: = k2 · CA În cazul în care CA = CB, ecuația cinetică poate fi scrisă = k2 · CA2 În mod similar putem scrie ecuațiile cinetice ale reacțiilor de ordin superior: aA + bB + cC + ....... → produși kn · CAa · CBb · CCc unde a, b, c reprezintă numărul de moli din substanțele A, B și C care reacționează. 3.2. Constanta de viteză Constanta de proporționalitate k din ecuațiile
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
în practică pe scară largă, pentru sistemul de răcire al autovehiculelor, au de obicei ca principali componenți apa și etilenglicolul. 4.5. Difuzia Este procesul fizic de întrepătrundere a particulelor unei substanțe printre particulele altei substanțe. Difuzia este un proces cinetic ce are loc în dublu sens, este datorat agitației termice și are ca efect egalarea concentrației sistemului. Fiind un proces cinetic, difuzia va decurge cu o viteză de difuzie. Deși moleculele fluidelor au viteze foarte mari, viteza lor de difuzie
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
5. Difuzia Este procesul fizic de întrepătrundere a particulelor unei substanțe printre particulele altei substanțe. Difuzia este un proces cinetic ce are loc în dublu sens, este datorat agitației termice și are ca efect egalarea concentrației sistemului. Fiind un proces cinetic, difuzia va decurge cu o viteză de difuzie. Deși moleculele fluidelor au viteze foarte mari, viteza lor de difuzie este mică, pentru că la temperatură și presiune normală, drumul parcurs de fiecare moleculă este mic, ea suferă un număr mare de
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
de masă plastică etc. 5.4.2. Pasivitatea metalelor Definiție. Este o stare de maximă rezistență pe care o prezintă unele metale și aliaje într-un mediu dat, în urma formării unei pelicule protectoare pe suprafața metalică. Pasivizarea conduce la inhibarea cinetică a reacției de ionizare, conferind metalelor caracter de metal nobil, inatacabil. Dintre metale, o mare capacitate de pasivizare prezintă cromul, nichelul, aluminiul, fierul etc. De exemplu, fierul, aluminiul și cromul se dizolvă în acid azotic diluat. Dacă sunt tratate inițial
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
coloizii organici și cei anorganici. Coloizii organici sunt substanțe macromoleculare, cu dimensiunile macromoleculelor de ordinul 10-7 - 10 9 m; aceste dimensiuni coincid cu cele ale particulelor din coloizii anorganici (de exemplu coloizii de aur sau sulf), ceea ce explică proprietățile lor cinetice și optice asemănătoare. Împărțirea substanțelor în cristaloizi și coloizi este astăzi depășită. Un cristaloid tipic (de exemplu NaCl) în apă formează un sistem omogen, dar în benzen formează o soluție coloidală. Cerința de bază a formării sistemelor coloidale este insolubilitatea
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]