444 matches
-
câteva împușcături, țintind spre tigvele aurii. — Opriți focul! Opriți focul! Răcnind cu glas puternic, Hideyoshi galopă în direcția focului de muschete, ca o săgeată trasă din arc. — Eu sunt! Hideyoshi! Nu mă recunoașteți? În timp ce se apropia de castel, scoase de la cingătoare bastonul auriu de comandă și îl agită spre soldații din castel. — Sunt eu, Hideyoshi! Nu trageți! Uluiți, doi oameni săriră din armureria de lângă poarta principală, deschizând batantele. — Senior Hideyoshi? Acea întorsătură a evenimentelor părea complet neașteptată și îl salutară, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
Luna a Șaptea - înainte de a porni, din nou, la război. Kazumasa ajunsese dincolo de orice admirație; se simțea epuizat. În acel moment, un valet anunță că nava pentru Kazumasa era gata să ridice pânzele. Hideyoshi își scoase una dintre săbiile de la cingătoare și i-o dărui lui Kazumasa: — Poate că este puțin cam veche, dar oamenii spun că e o lamă bună. Vă rog s-o primiți, ca pe un mic simbol al aprecierii mele. Kazumasa o luă, ridicând-o, cu respect
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
semnificații religioase și populare. Știm că Biserica este trupul mistic al lui Iisus Hristos și mireasa Lui, de aceea are rolul de icoană materială a trupului omenesc. Pentru acest motiv zidirea bisericească a devenit purtătoare de brâu, după modelul oamenilor. Cingătoarea, centura, cureaua sau brâul în istoria civilizației au constituit un accesoriu nelipsit al costumului neamurilor. Ele înseamnă puterea, fidelitatea, curajul și perseverența în îndeplinirea unor acțiuni mărețe. Sunt simbolul puterii de a lupta cu ispitele și garanția de a ieși
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
umezita; Iar pe obraz o roza pala, Prea grabnic vestejita. Domnită asta 'ntr-o poiana, Am întîlnit-o-n prag de zori, Calcă ușor, cu lunge plete, Iar ochii-i îmi dădeau fiori. Din flori ghirland-am împletit, În păr să-i pun, si cingătoare; Cu ochi suavi ea mă sorbea, Oftînd cu dulce răsuflare. Pe murgul meu am așezat-o, Privind-o timp de ore bune; Căci ea cîntă și tot cîntă, Un cîntec că al unei zîne. Ea mi-a cules dulci rădăcini
Roze, crini, metafore by Procopie P. Clonţea [Corola-publishinghouse/Imaginative/901_a_2409]
-
o basma. Câteva clipe, nu mă pot mișca. O basma croșetată. — Katie, reușesc să rostesc cu greu, Întorcând basmaua pe toate fețele. Nu trebuia... Am vrut eu ! În chip de mulțumire. Mă privește extrem de sincer. Mai ales că ai pierdut cingătoarea aia pe care ți-o făcusem de Crăciun. A ! zic, cu o Împunsătură de vinovăție. Ăă, da. Ce... păcat. Înghit În sec. Era o cingătoare atât de frumoasă ! Am fost foarte supărată că am pierdut-o. — Ei, la naiba ! Ochii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
vrut eu ! În chip de mulțumire. Mă privește extrem de sincer. Mai ales că ai pierdut cingătoarea aia pe care ți-o făcusem de Crăciun. A ! zic, cu o Împunsătură de vinovăție. Ăă, da. Ce... păcat. Înghit În sec. Era o cingătoare atât de frumoasă ! Am fost foarte supărată că am pierdut-o. — Ei, la naiba ! Ochii i se umplu din nou de lacrimi. Am să-ți mai fac una. Nu ! zic alarmată. Nu, Katie, te rog nu. — Dar vreau eu ! Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
chiar atât de fericită să-l las să intre aici. Acum mi-a luat flaconul cu vitamine Perfectil și se uită atent la ele. Pe bune, ce-o fi atât de interesant la niște vitamine ? Iar acum se uită la cingătoarea croșetată de Katie. — Ce-i ăsta ? Un șarpe ? E o curea, spun, schimonisindu-mă În timp ce-mi pun un cercel. Știu. E oribilă. Nu pot să suport chestiile croșetate. Unde mi-o fi celălalt cercel ? Unde ? A, OK, uite-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
sa. Primul, un cavaler atletic, cu plete încrețite, negre-corb, îmbrăcat în ținută lejeră de călărie, într-o mantie albă de in, cu cruce templieră roșie, cu cisme moi, pintenate și cu o cămașă-pieptar din ochiuri dese de sârmă, lungă până la cingătoarea lată, cu pafta de fier. Alături de el, un călugăr franciscan mai vârstnic, dar încă viguros, cu părul, mustața și barba cărunte și cu o pleșuvie avansată, înveșmântat în rasa cafenie groasă a Ordo Fratrum Minorum, Ordinul Fraților Mici, Câinii Sfântului
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
aveau fete. Aveau cu ei buhaiul confecționat de ei înșiși și bice cu care porneau. Unii umblau cu ursul pentru care își pregăteau costumele și măștile încă din postul Crăciunului, iar ații formau rândurile. Se îmbrăcau în costume naționale cu cingători la mijloc. Purtau cu ei un muzicant care le cânta, iar ei dansau în casa fiecărui gospodar. A doua zi copii umblau cu semănatul,semănând gazdele și urândule belșug în noul an, iar în seara de 1 ianuarie toată lumea se
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE CRĂCIUN ÎN COMUNA FEREŞTI. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by Găină Emilia () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2058]
-
etapă foarte importantă, un izvor de unde să-mi alimentez bateriile pentru a putea continua drumul cu binecuvântarea aceleia pe care de mic copil o admiram în tăcere privind statuia ei din biserica din satul natal. Mă fermeca mantia ei albă, cingătoarea albastră, mâinile împreunate în rugăciune, coroana de pe cap și rămâneam apoi nedumerit privind șarpele strivit sub picioarele ei. Aceeași Fecioară am văzut-o aseară în piața plină și iluminată feeric de lumânările celor prezenți acolo în rugăciune și cântec. Maria
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
ce a făcut celor două căpetenii ale oștirii lui Israel, lui Abner, fiul lui Ner, și lui Amasa, fiul lui Ieter. I-a omorît; a vărsat în timp de pace sînge de război, și a pus sîngele de război pe cingătoarea cu care era încins la mijloc și pe încălțămintea din picioare. 6. Fă după înțelepciunea ta, și să nu lași ca perii lui cei albi să se coboare în pace în locuința morților. 7. Să te porți cu bunăvoință cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85038_a_85825]
-
la tata. El ridică bastonul noduros, mi-aduc aminte de palmele încasate, și încep: Cât îi Țara Ungurească Nu-i ca fata românească Așa 'naltă și frumoasă Și la corp e sănătoasă Și-n dragoste drăgăstoasă Și mai sus de cingătoare Are două merișoare, Iar mai jos de cingătoare... Aici am fost întrerupt de câteva voci din spatele bărbilor. Gata, băiete, gata. Spune săru-mâna și du-te cu Dumnezeu. Așa am făcut, doar că am spus bună-ziua, bună în speranța că nu
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
aminte de palmele încasate, și încep: Cât îi Țara Ungurească Nu-i ca fata românească Așa 'naltă și frumoasă Și la corp e sănătoasă Și-n dragoste drăgăstoasă Și mai sus de cingătoare Are două merișoare, Iar mai jos de cingătoare... Aici am fost întrerupt de câteva voci din spatele bărbilor. Gata, băiete, gata. Spune săru-mâna și du-te cu Dumnezeu. Așa am făcut, doar că am spus bună-ziua, bună în speranța că nu voi mai intra pe sub palmele tatălui. Și n-
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
din urechi și pier zându-se, subțiri și duble, sub pânza sari-ului, detaliu teh no logic într-un con trast atât de necontrastant cu tradiționalul vestmânt, încât te-ntrebai dacă nu cumva toți strămoșii ei afri cani purtaseră walkmanuri la cingătoare, din noap tea isto riei și până atunci. La glezna unui picior, o brățară de piele cu un citat arab, din Coran, poate. Fata nu era frumoasă, ci era însăși imaginea sen sibilă a fru museții. Mi-e cu neputință
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
de tei uscată, Scuturînd-o, risipind-o, De ți s-o urî privind-o. 126 {EminescuOpVI 127} MÎNDRO, MÎNDRO Mândro, mândro, vrei nu vrei Un inel și doi cercei, Dă-mi să-ți sărut ochii tăi; De vrei roche de mireasă Cingătoare de mătase, Părul să-ți încurc mă lasă; De beteală o cunună Vrei pe fruntea ta cea jună, Dă-mi o gură, numai una! Iar de vrei un bărbățel Să-l iubești, să crezi în el, Nu-l căta - că
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Cu cal alb cam porumbiel Și-a sărit în foc cu el. 36 Câte flori pe iaz în sus, Toate cu mândra le-am pus, Și le-am pus cu jurământ Să se prindă de pământ. 37 Te țineam de cingătoare, Te jurai pe sfântul Soare, Că pe alții nu mai ai, Numai pe mine mă ai. 38 Îl cunoști pe fluerat, Brava crăișor, Că-i voinicul fermecat, Brava crăișor. Dar cine L-a fermecat? Șapte fete dintr-un sat Ș-
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
este vorba. În ziua de azi, valoarea lui se ridică la câteva mii. Poate fi purtat și ca șal. Privește! — Foarte bine, spuse în cele din urmă bătrânul, după ce îl urmărise pe Ignatius demonstrând cum poate fi folosit fularul ca cingătoare, eșarfă, pelerină, kilt, legătură pentru un braț rupt și batistă. Într-o oră nu poți aduce pagube prea mari Paradisului Vânzătorilor. — Dacă alternativa este închisoarea sau străpungerea mărului lui Adam, voi fi bucuros să împing unul dintre cărucioarele dumitale. Deși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
s-o nutrească numai cel pentru care sufletul omenesc, de secole, nu are nici un ungher neviolat. — Privește-mă, Îi spun, și eu sunt un Tigru. Dintr-o singură mișcare te Împing pe tine În mijlocul Încăperii, și Îți smulg tricoul, rup cingătoarea acelei cuirase ce ascunde farmecele pântecului tău de ambră. Acum tu, În palida lumină a lunii ce pătrunde prin ușa Întredeschisă, te ridici, mai frumoasă decât șarpele care-l seduse pe Adam, trufașă și fără rușine, fecioară și prostituată, Îmbrăcată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
și peste fire. Bucură-te, floare ca ghiocul, și dumirește-te! Nu trebuie fiecare să știm cine-aduce și-mprăștie focul. Dar, vezi, arhanghel sunt, iar tu ești floare, și dacă-ntrebi, nu pot să tac și să mă strâng în cingătoare. Cine-1 aduce, caldul, cutremurul? Iată, acesta e Vântul, nimenea altul. E Vântul, nevăzutul voievod fără trup, fără mâni, al acestor săptămâni. Bucură-te, floarea mărului, și nu te speria de rod! [1937] * OASPE'fI NEPOFTI' fI Plecară iarăși voievozii daci
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
-mi dovedească pe dată. - Voi hotărî eu dacă și când ai să poți pleca. Era însă mirat de felul cum vorbeam limba lui dificilă. Fără să-i pese, și-a luat hainele lăsate după un tufiș. S-a încins cu cingătoarea de piele, pe sub care și-a înfășurat brâul până peste pântece. A scuturat de praf o tunică scurtă, albă, pe care a îmbrăcat-o mulând-o pe talie cu o centură cu margini de bronz. Apoi mi-a poruncit: - Vino
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
moliciunea trăsăturilor materne. Avea șaisprezece ani, și frumusețea chipului era egalată de gesturile grațioase și de puritatea ochilor, de un albastru luminos și obscur precum aripile unei libelule. Era îmbrăcată modest, cu o cămașă și o fustă de in alb; cingătoarea, de piele roșie, avea găicile și capătul metalic de aur. Vălul țesut cu fire de argint îi era prins în părul blond cu un ac mare de lemn. Pe cât mi-a fost de greu să-mi ascund tulburarea simțurilor față de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
nimănui. A venit și ziua de sâmbătă. Cei care sosiseră la Aquileia s-au împărțit în două grupuri în naosul bazilicii, de-o parte bărbații, și de alta femeile. Erau îmbrăcați într-o tunică largă și albă, fără podoabe și cingătoare, și n-aveau încălțări. După ce-au spus rugăciuni și psalmi, persoane de ambele sexe se așezară în mijlocul bisericii. Ceilalți glăsuiau de zor un refren într-un grai pe care nu-l înțelegeam. Cântau două coruri; mai întâi bărbații și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
frumos făcută, fiecare tub Bergmann era înfășurat cu izolirband, îi confecționase și un pat de armă și mâner, arăta ca o adevărată mitralieră, făcuse rost și de o curea cu care și-o atârna de gât, avea un buzdugan la cingătoare făcut dintr-o halteră, pe antebrațe cele două apărătoare bătute-n ținte de aramă îi ajungeau până la coate, pe lângă buzdugan mai atârnându-i la șold și un ditamai cuțit cu mâner negru, eu până atunci nu mai văzusem așa ceva, arăta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
-n ținte de aramă îi ajungeau până la coate, pe lângă buzdugan mai atârnându-i la șold și un ditamai cuțit cu mâner negru, eu până atunci nu mai văzusem așa ceva, arăta foarte războinic, ajungând lângă cască, și-a desprins plosca de la cingătoare și a turnat apă peste jarul din ea, de la asta s-a iscat o mare sfârâială și un nor de fum, iar în cască a rămas doar un lichid negru ca smoala, negrul ăsta era culoarea noastră marțială, primul s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
mă întrerupe Eddie. Pare destul de rezonabil. Plus TVA. Păi și cu TVA cu tot cât vine ? spune Trish, scotocind prin cutie. Unde-o fi maimuța ? Mă simt ca un brad de Crăciun. Îmi atârnă tot mai multe zdrăngănele sclipicioase de cingătoare, ca să nu mai pomenesc și de cărăbușul din cap. Și Nathaniel trebuie să pice din clipă-n clipă... și o să mă vadă așa... Nu știu ! răspunde Eddie impacient. Cât sunt șaptișpe virgulă cinci la sută din șapte mii ? — O mie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]