469 matches
-
înapoi să- și vadă nici pe mama, nici tata, fără să închidă ușa, părăsi casa părintească pentru totdeauna. Făcu doi pași, trei, se opri; ca și cum ar fi auzit două tălpi grele pornind împreună cu el; se întoarse înapoia lui, nimeni. Strânse cingătoarea de piele cu cuie, își legă la păr baticul cu pete roșii, luă ulicioare strâmte și întortocheate, un câine îl lătră cu tristețe, o cucuvaie simți că se apropie lumina și zbură surd, înspăimântată, pe deasupra capului lui. Trecu grăbit pe lângă
NIKOS KAZANTZAKIS - Ultima ispită a lui Hristos () [Corola-journal/Journalistic/5626_a_6951]
-
lume întreagă, dar salut dârzenia de ultimă oră a dascălilor, hotărâți în fine să nu mai cedeze în fața nesimțirii și cinismului guvernanților. Sunt semne că, de data aceasta, puterea va deschide, cât de cât, baierele pungii ținute cu gelozie la cingătoare. Dar oricât de generoși vor fi, tot nu vor acoperi imensul hău din urmă. Ce s-a pierdut, nu se va mai recupera în vecii-vecilor. Între altele, am pierdut - și pierdem cu fiecare zi - tocmai instrumentul inefabil care ne ține
Eminescu, șef de sindicat by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8881_a_10206]
-
23). Nu numai că avea smerenie autentică, lăuntrică, sufletească, însă ea se răsfrângea și-n modul lui de a se purta, de a fi, de a se manifesta în exterior. „Iar Ioan avea îmbrăcămintea lui din păr de cămilă și cingătoarea de piele împrejurul mijlocului, iar hrana lui era lăcuste și miere sălbatică“ (Matei 3, 4). În simplitate absolută își petrecea viața, strictul necesar pentru a trăi îl folosea și smerenia se exterioriza prin acestea. Nouă ne vine foarte greu atunci când
Agenda2006-25-06-stiri () [Corola-journal/Journalistic/285086_a_286415]
-
bucăți rupte din mine/ Și în botul fiarelor le aruncă/ Și în gura oamenilor./ Singurul meu cuvânt e împodobit/ De perlele sării ce-l acoperă./ Limba mea e brățară de aur/ înconjurând imensitatea/ Deasupra scoarțelor/ Tuturor drumurilor pierdute./ îmi strâng cingătoarea în adâncul/ Pântecului pentru a nu mai înghiți somnul și hrana./ Și din ospățul ascezei/ Mă voi îndopa în timp ce o pustie/ îmi va fi duhul înaintea voastră,/ Duhuri ale arhaicului, pentru că nu mai sunteți/ Nu mai sunt". Suprarealismul aparent al
Estetica mântuirii by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/12185_a_13510]
-
de aur de pe aripi, planete impozante își luau locul și luminau fosforescent. Cei doi, întinși în pat, unul lîngă altul, el cu veston, fireturi, pantaloni cu vipușcă, cizme Pardaillan, ea fără nici un fel de vipușcă sau cizme, doar cu o cingătoare de piele care iradia un halou invizibil, savurau vrăjiți acest fascinant preludiu. „Uite, înainte de orice, vreau să-ți spun ceva. Ascultă-mă cu atenție, cu mare atenție”, vorbi Petricia într-un târziu, strângându-l tare de mână. Andrew era numai
După-amiază cu o nimfomană () [Corola-journal/Imaginative/13420_a_14745]
-
Traian Ștef Noul concept Domnule lucrurile acestea s-au mai întîmplat Acuma vii și mă învinovățești pe mine Că înfloresc florile Că-s mai strîmte cingătorile Că unul poartă haine-ntunecate Că altul la poartă bate Că unul plînge altul rîde Că o cupolă se-ncovoaie În raze mai tîrzii De lună Și că nimic din ce se-ntîmplă Nu-i a bună Că ochiul meu nu e
Poezie by Traian Ștef () [Corola-journal/Imaginative/3576_a_4901]
-
într-o ediție de popularizare a }iganiadei, semnată de Ion Manole (adică Roman) s-a dat drept portret al autorului epopeii, un desen reprezentându-l probabil pe un ienicer cu un coif uriaș și cu o tolbă de săgeți la cingătoare, o xilogravură pe care o inserase G. Călinescu în Istoria literaturii române (1941), în paginile despre Budai-Deleanu. Surprinde, de asemenea, faptul că portretul, clasic, al lui Antioh Cantemir, reprodus de G. Călinescu în istoria sa literară și chiar de DSR
Un nou dictionar by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/10131_a_11456]
-
casă și ca o creastă de cocoș, străchini și cupe, căldări de bronz, cratiță scitică, securi de piatră, securi de lut, urnă etajată, Idolul de Vârșeț (cap pătrat cu ochi de bufniță, cu aripi în loc de brațe), aplice de bronz pentru cingători. Pe Voica o dăduse muma peste nouă țări și nouă ape, iar fratele mai mare, Sfetil Constantin, se legă cu jurământ iarna s-o aducă de trei ori acasă, vara, de cinci ori. , Ciuma că venea, casa le lovea, pe
Dejun sub iarbă by Ioan Flora () [Corola-journal/Imaginative/12256_a_13581]
-
Smertite te-or slavi atunci , Si slujitoare fermecate Vor aștepta să dai porunci ; Luceafărului eu cunună Smulgând-o ți-o voi da în dar , Si roua ce-oglindește luna Pe-a ta cunună-am să presar ; Ți-oi fauri o cingătoare , Din asfințit fâșii rupând , Și tot văzduhul străbătând Le-oi adapă cu-arome rare ; Cu melodii a ta ureche Necontenit o voi vrăji ; Din nestemate-ți voi zidi Palate fără de pereche ; Oi cufunda în mari , că vântul , Voi săgeta spre
Astrolog rus: Conflictului din Ucraina va declanșa Al Treilea Război Mondial by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21839_a_23164]
-
-i vorba, dar vor să mă vadă căutînd. Am căutat. Dacă le făcea plăcere, am căutat. Era un joc nou. Am găsit-o în spatele perdelei. Mama!... Era o sabie cum n-am văzut în viața mea! De la București. Avea o cingătoare cu fireturi galbene și de ea atîrnă o teaca argintie, lucitoare, de metal. Cred că din argint... Numai cît am spus pînă aici și tot era cea mai nemaipomenită din tot ce exista!... Dar sabia! Sabia era din aur curat
Daneliuc îndrăgostit by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/18010_a_19335]
-
în momentele în care se observă lipsa de dexteritate în folosirea limbii române. Cum ar arăta un Rambo care, vrând să tragă cu un pistol în toate direcțiile, n-ar reuși să-l scoată din țocul de piele prins la cingătoare? Gabriel Plesea este un prizonier pe viață al limbii de lemn, chiar dacă uneori, mai ales, atunci când se înfurie, se smucește și încearcă să-și recapete libertatea. În cartea sa pot fi găsite toate stereotipiile lingvistice aflate azi în circulație: "în
Un scriitor agitat by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17601_a_18926]
-
în zori Jerisena aflată în pat lîngă el, țipă trezindu-l: - Aici plouă în prostie, în prostie e secetă! Și eu care l-am visat - zise. - De unde știi că e el? - Are în coama părului acel fluture de sidef... La cingătoare poartă o carte, pare-mi-se că-s versuri... - Și nu te-a atacat? - Nu, dimpotrivă, s-a speriat de moarte cînd m-a văzut. În clipa aceea afară se trăgea iarăși cu pușca. Opujić se ridică, privi peste marginea
Milorad Pavic - Ultima iubire la Țarigrad by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11058_a_12383]
-
cum zicea el glumind, călătorii din carantină se holbau îngroziți la fluturele de sidef care îi împodobea coama părului, adulmecîndu-i mireasma de nuc pe care o răspîndea în jurul său, iar Jerisena privea uimită la volumașul cu poemele lui Horațiu de la cingătoarea căpitanului. în vremea asta căpitanul era vesel și comandă cina pentru toată lumea din sală, inclusiv pentru ambasador care era servit în camera lui. în drumul său spre }arigrad ambasadorul francez luase cu el un secretar, iar căpitanul cinci călăreți în
Milorad Pavic - Ultima iubire la Țarigrad by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11058_a_12383]
-
Înaintemergătorul Domnului, Ioan Botezătorul este ultimul mare profet al Vechiului Testament, dar și cel care a făcut trecerea spre perioada Noului Testament, potrivit Agerpres. Scripturile ni-l înfățișează drept un mare ascet, îmbrăcat în haină de păr de cămilă, cu cingătoare de piele, mâncând lăcuste și miere sălbatică. El anunța venirea lui Iisus, spunând: "Vine în urma mea Cel ce este mai tare decât mine, Căruia nu sunt vrednic, plecându-mă, să-I dezleg cureaua încălțămintelor. Eu v-am botezat pe voi
Duminică, ortodocșii, catolicii și greco-catolici prăznuiesc nașterea lui Ioan Botezătorul () [Corola-journal/Journalistic/22642_a_23967]
-
a întâmplat și mi-e greu să îndur asta acum, singur, cu gândul la tine, scriindu-ți întâia mea scrisoare de dragoste. Te iubesc de tot, cu părul tău, cu hainele tale verzi, cu salopeta și sandalele tale ciudate. Iubesc cingătoarea ta ascunsă, copcile, oasele trupului tău... Totul, aspirațiile tale, somnul tău... Vanitatea și cochetăria ta distilată, neliniștile tale profunde, gândul tău puțin înghețat, categoric și fără ascunzișuri, atât de temut de către amatorii de compromisuri”
Cum s-a născut marea iubire dintre Marin Preda și Aurora Cornu by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/64463_a_65788]
-
păși mult mai hotărît pe strada principală din Shirmal către moscheea de la celălalt capăt al satului, într-o manieră ce aproape ar fi putut fi denumită regească, doar că acesta era un rege cu cuțite și satîre de bucătărie la cingătoare, cu ibrice și cratițe înșirate pe trup în loc de armură, și cu o oală mare pe cap. De pe el picura sînge proaspăt de pui, pe care și-l mînjise peste tot pe mîini și pe față și chiar și peste uneltele
Salman Rushdie Shalimar Clovnul by Dana Craciun () [Corola-journal/Journalistic/10108_a_11433]
-
și să plîngă în același timp, neștiind care era cea mai potrivită reacție. Bombur Yambarzal își îndreptă spatele și își ridică mîndru capul și conduse procesiunea de femei uluite și copii pînă la ușa moscheii. Cînd ajunse acolo, scoase de la cingătoare, ca și cum ar fi fost niște săbii, o pereche de linguri mari de metal și începu să-și lovească armura, făcînd un zgomot care i-ar fi trezit și pe morți din morminte dacă aceștia nu ar fi preferat să rămînă
Salman Rushdie Shalimar Clovnul by Dana Craciun () [Corola-journal/Journalistic/10108_a_11433]
-
lucru, dar până la urmă nu se întâmpla nimic niciodată. Oamenii îl chemau pe primar și acesta venea; se rostogolea iute direct din primărie și intervenea în orice situație. Primarul era un domn atât de gras, încât avea nevoie de două cingători care să-i țină pantalonii, astfel încât toată lumea îi spunea primarul Două Cingători. Se zvonea că era primarul cel mai gras, dar și cel mai priceput din lume în rezolvarea tuturor problemelor. Fiind atât de gras, primarul nu mergea, ci se
Povestea Satului Nimica-Toată by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/4553_a_5878]
-
pe primar și acesta venea; se rostogolea iute direct din primărie și intervenea în orice situație. Primarul era un domn atât de gras, încât avea nevoie de două cingători care să-i țină pantalonii, astfel încât toată lumea îi spunea primarul Două Cingători. Se zvonea că era primarul cel mai gras, dar și cel mai priceput din lume în rezolvarea tuturor problemelor. Fiind atât de gras, primarul nu mergea, ci se rostogolea, ajungând astfel înaintea tuturor. Îl vedeai rostogolindu-se de foarte departe
Povestea Satului Nimica-Toată by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/4553_a_5878]
-
lume în rezolvarea tuturor problemelor. Fiind atât de gras, primarul nu mergea, ci se rostogolea, ajungând astfel înaintea tuturor. Îl vedeai rostogolindu-se de foarte departe: o minge uriașă cu mâini și picioare mici. Oamenii strigau: - Vineeee! Vine primarul Două Cingători! Atenție!! - și cum nu se putea opri deloc se izbea întotdeauna de câte un copac. Era un tip grozav, primarul nostru. Vorbea și iarăși vorbea, și-uita așa, pe toată lumea convingea. Turuia întruna primarul Două Cingători și în acea zi
Povestea Satului Nimica-Toată by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/4553_a_5878]
-
Vineeee! Vine primarul Două Cingători! Atenție!! - și cum nu se putea opri deloc se izbea întotdeauna de câte un copac. Era un tip grozav, primarul nostru. Vorbea și iarăși vorbea, și-uita așa, pe toată lumea convingea. Turuia întruna primarul Două Cingători și în acea zi l-a convins pe boxer să rămână în satul Nimica-Toată. A vorbit, a turuit, și-a răcit gura, iar până la urmă l-a convins. Pe toți reușea să-i convingă primarul Două Cingători; de-asta era
Povestea Satului Nimica-Toată by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/4553_a_5878]
-
întruna primarul Două Cingători și în acea zi l-a convins pe boxer să rămână în satul Nimica-Toată. A vorbit, a turuit, și-a răcit gura, iar până la urmă l-a convins. Pe toți reușea să-i convingă primarul Două Cingători; de-asta era el primar. Primarul locuia în primărie împreună cu maică-sa și o mâță cu coadă de câine, care se scălâmbăia ca o maimuță. Maică-sa era atât de bătrână, încât se făcuse mică de tot, ca un bob
Povestea Satului Nimica-Toată by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/4553_a_5878]
-
o maimuță. Maică-sa era atât de bătrână, încât se făcuse mică de tot, ca un bob de mazăre și îi ziceau Măzărichea. Cât era ziua de lungă o auzeai grăind: „Tare-s mândră că fi-meu e primarul Două Cingători!”. Fiind bătrână, gârbovită și ramolită, uitase și să vorbească și doar atât mai știa să zică. Dacă o întreba cineva ce dorește să mănânce la cină, răspundea: „Tare-s mândră că fi-meu e primarul Două Cingători!”, când o întrebau
Povestea Satului Nimica-Toată by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/4553_a_5878]
-
e primarul Două Cingători!”. Fiind bătrână, gârbovită și ramolită, uitase și să vorbească și doar atât mai știa să zică. Dacă o întreba cineva ce dorește să mănânce la cină, răspundea: „Tare-s mândră că fi-meu e primarul Două Cingători!”, când o întrebau dacă îi era frig, răspundea: „Tare-s mândră că fi-meu e primarul Două Cingători!”, iar dacă voiau să știe dacă era mândră că fi-su era primarul Două Cingători, exclama: „Ah, cât sunt de mândră!” Primarul
Povestea Satului Nimica-Toată by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/4553_a_5878]
-
să zică. Dacă o întreba cineva ce dorește să mănânce la cină, răspundea: „Tare-s mândră că fi-meu e primarul Două Cingători!”, când o întrebau dacă îi era frig, răspundea: „Tare-s mândră că fi-meu e primarul Două Cingători!”, iar dacă voiau să știe dacă era mândră că fi-su era primarul Două Cingători, exclama: „Ah, cât sunt de mândră!” Primarul Două Cingători era mereu vesel și binedispus, fiindcă în satul Nimica-Toată nu se întâmpla nimic niciodată. Era atât
Povestea Satului Nimica-Toată by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/4553_a_5878]