3,274 matches
-
zace”. Acum Călin devine un Făt-Frumos, iar mireasa o zână: „Astfel vine mlădioasă, trupul ei frumos îl poartă Flori albastre are-n păru-i și o stea în frunte poartă.” Reunirea perechii de îndrăgostiți, se face la fel ca „nunta” ciobanului din ”Miorița” sub semnul macrocosmosului- nunul mare, mândrul soare, și pe nună- mândra lună.) cu participarea lumii mici, într-o altă nuntă de dimensiuni minuscule, exprimând o unitate reitegratoare în macrocosm. Acest fapt e posibil numai pe tărâmul magico-folcloric românesc
FARMECUL POEZIEI EMINESCIENE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Farmecul_poeziei_eminesciene_ion_ionescu_bucovu_1389351668.html [Corola-blog/BlogPost/359815_a_361144]
-
Și dă drumul jocului/Bătrâneii satului./ Mi se rupe inima cât de fain știu a juca/De-a lungul și de-a bătuta.” (Dor de sat și de părinți) Un cântec întreg este dedicat fluierașului de soc, instrument indispensabil vieții ciobanilor din Munții Gurghiului și care a dat și numele Ansamblului vocal din localitatea Hodac: „Fluieraș de soc,/ Fluier cu noroc,/ Cântă-ne de joc,/ Că te pun pe foc,/ Că nu te-am făcut să stai,/Fluieraș de soc, /De
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395336200.html [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
Ciobănie, ciobănie,/ În inima munților,/La poalele brazâlor,/Unde-i aeru' curat/Să văd oi la pășunat./ Refren: „Dragu mi-i s-aud cum zbiară oile sub stele-afară/Șî să mă trăzăsc în zori la lătratul cânilor./ Strofa 2: Un cioban cu ele sta/Șî din fluieraș cânta/ Își cânta anii trecuți/ Ce i-o petrect prin munți./ Refren/ Strofa 3: Ciobănie, ciobănie,/ Dragă mi-ai fost tu mie./ Anii de s-ar mai întoarce/Eu tăt ciobănaș m-aș face
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395336200.html [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
cânte pe munte, nederanjat de nimeni, pentru propriul suflet, pentru strămoși și pentru natură. Când cântă la caval, tulnic, frunză, animalele pădurii, mai ales câinii și lupii îi răspund prin urletele lor. De câteva ori pe an este chemat de ciobani să cânte pe munte. Maria Neag, solist vocal, este din satul Urisiu de Jos, pe Valea Beicii, paralelă cu Valea Gurghiului, cântă de când era la grădiniță, e îndrăgostită de folclor de mică, teroriza familia cântând prin casă, vroia să fie
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395336200.html [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
fierbinte, covrigi, castane coapte, porumb fiert, porumb copt, suc de rodii sau de portocale, stors în fața ta... Apropo' de castane, am observat că avem multe cuvinte comune și nu mă refer la rahat sau geamie, ci la unele neașteptate: castane, cioban, liman, divan, maidan ... Maidan este o piață largă - square, place, piazza, plaza... Pentru că veni vorba, m-am uitat după câni maidanezi și am văzut câțiva pe Hipodrom (At Meydani), cu plăcuțe la urechi. Dar, deși am trecut de câteva ori
COLINDÂND PRIN TREI IMPERII de DAN NOREA în ediţia nr. 1272 din 25 iunie 2014 by http://confluente.ro/Dan_norea_1403680373.html [Corola-blog/BlogPost/347432_a_348761]
-
spre biserică, la întâlnirea sa sufletească cu Dumnezeu. Locașul sfânt nu era așa departe de casa lui, doar la patru - cinci sute de metri depărtare. Când a ajuns, biserica era plină. Slujba începuse. Era mare sărbătoare, Sfântul Dumitru, praznicul când ciobanii returnau proprietarilor oile avute în grijă încă din primăvară, și își primeau restul de simbrie. După ieșirea de la liturghie, fiecare proprietar mergea în prundul vacilor să-și aleagă oile proprii, care purtau un semn distinct al stăpânului, ori prin încrustarea
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1417623598.html [Corola-blog/BlogPost/362277_a_363606]
-
bou, hainele de lucru și porni spre prundul vacilor, unde se împărțeau oile. Nu dorea să-și murdărească costumul de mers la biserică. Cu banii necesari în buzunar și cu o sticlă cu vin la el să-l cinstească pe cioban, se alătură celorlalți săteni ce se îndreptau spre prund. Lume multă, ca și mioarele grase și frumoase. Fiecare sătean aștepta să-și aleagă oile din cârd. Venindu-i rândul și lui moș Constantin, acesta constată că-i lipsește o mioară
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1417623598.html [Corola-blog/BlogPost/362277_a_363606]
-
se îndreptau spre prund. Lume multă, ca și mioarele grase și frumoase. Fiecare sătean aștepta să-și aleagă oile din cârd. Venindu-i rândul și lui moș Constantin, acesta constată că-i lipsește o mioară. Luându-l la întrebări pe cioban despre oaia lipsă, acesta dădea din colț în colț că ar trebui să fie, însă oaia nu era nicăieri. La urmă recunoscu că la un moment dat când s-au întâlnit două turme, s-ar fi putut să se amestece
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1417623598.html [Corola-blog/BlogPost/362277_a_363606]
-
dădea din colț în colț că ar trebui să fie, însă oaia nu era nicăieri. La urmă recunoscu că la un moment dat când s-au întâlnit două turme, s-ar fi putut să se amestece mioara în turma celuilalt cioban. Moș Constantin era hotărât să-și recapete mioara, așa că nu-i mai dădu ciobanului simbria necesară până nu-i aduce oaia. Ciobanului nu prea i-a plăcut acest lucru, dar nu avu ce să facă, știindu-l cât este de
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1417623598.html [Corola-blog/BlogPost/362277_a_363606]
-
nicăieri. La urmă recunoscu că la un moment dat când s-au întâlnit două turme, s-ar fi putut să se amestece mioara în turma celuilalt cioban. Moș Constantin era hotărât să-și recapete mioara, așa că nu-i mai dădu ciobanului simbria necesară până nu-i aduce oaia. Ciobanului nu prea i-a plăcut acest lucru, dar nu avu ce să facă, știindu-l cât este de hotărât îi promise că va căuta să-i aducă acasă oaia rătăcită. Propunerea lui
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1417623598.html [Corola-blog/BlogPost/362277_a_363606]
-
dat când s-au întâlnit două turme, s-ar fi putut să se amestece mioara în turma celuilalt cioban. Moș Constantin era hotărât să-și recapete mioara, așa că nu-i mai dădu ciobanului simbria necesară până nu-i aduce oaia. Ciobanului nu prea i-a plăcut acest lucru, dar nu avu ce să facă, știindu-l cât este de hotărât îi promise că va căuta să-i aducă acasă oaia rătăcită. Propunerea lui de a i se opri valoarea oii din
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1417623598.html [Corola-blog/BlogPost/362277_a_363606]
-
COADĂ LA PÂINE, DE IOAN MUȚIU Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 279 din 06 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Coadă la pâine O zi mohorâtă din vara anului 1980, a scociorât rucăreni înghimpați de pe Valea lui Ecle, ciobani din Susenii satului, țapinari de pe luncă, gospodari din Tabaci și copii de Peste Vale, bulucundu-i la ghereta din gura pieții ... Fiecare se teme, că nu se ajunge la toată lumea și caută să prindă un loc, cât mai aproape de fereastră, unde se
COADĂ LA PÂINE, DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Coada_la_paine_de_ioan_mutiu.html [Corola-blog/BlogPost/355598_a_356927]
-
Sibiului. Înălțați de brazi, ca de frunți, munții urcă temerar la soare și la oceanul magnific al veșniciei. Asemeni lor, glasul Lucreției Ciobanu zboară la armonia melodică a edenului muntenesc al Sibiului, mozaicat de pâlcuri albe de oi păstorite de ciobani doinitori din fluier, frunză, bucium... și încă alte instrumente arhaice care, cu glasul au mers și au cântat prin munți, în urma turmelor, veacuri după veacuri. Artista Lucreția Ciobanu preia în cântec povestea crestelor munților, pădurilor, ciobanilor cu norii de oi
LUCREŢIA CIOBANU MÂNGÂIEREA CÂNTECULUI, SUS, PE FRUNŢILE MUNŢILOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1443704686.html [Corola-blog/BlogPost/381838_a_383167]
-
de oi păstorite de ciobani doinitori din fluier, frunză, bucium... și încă alte instrumente arhaice care, cu glasul au mers și au cântat prin munți, în urma turmelor, veacuri după veacuri. Artista Lucreția Ciobanu preia în cântec povestea crestelor munților, pădurilor, ciobanilor cu norii de oi urcând prin iarba scurtă și grasă a culmilor, apoi o înapoiază fermecată de glasul ei, tot lor. Rar au fost, sunt sau vor mai fi cântece păstorești care să răsune într-un chip dumnezeiesc, asemenea celor
LUCREŢIA CIOBANU MÂNGÂIEREA CÂNTECULUI, SUS, PE FRUNŢILE MUNŢILOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1443704686.html [Corola-blog/BlogPost/381838_a_383167]
-
cincizeci de ani fiindcă v-am iubit. Nu puteam să trec peste cântecele noastre. Aveam un glas cu care eu puteam să cânt orice. Nu am făcut-o pentru că mi-ați fost nespus de dragi. Niciodată nu s-au cântat ciobanii mai mult ca acum... Ne-am născut în inima țării și sunt sigură că noi avem cel mai pur folclor din Țara Românească”, mărturisea Lucreția Ciobanu în 2013, la înmânarea titlului de Cetățean de Onoare al Județului Sibiu, pe scena
LUCREŢIA CIOBANU MÂNGÂIEREA CÂNTECULUI, SUS, PE FRUNŢILE MUNŢILOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1443704686.html [Corola-blog/BlogPost/381838_a_383167]
-
între Mara Paraschiv și Dumitru Radu iar rezultatul ne poartă din nou pe tărâm românesc, idilic, fabulos. “Coboară seara- Dumitru Radu mireasma salcâmului oprește-un trecător sub nucul din ogradă Mara Paraschiv o tavă cu clătite” “Stea căzătoare- Mara Paraschiv cioban cântând din fluier în dealul stînii seară de iarnă în depărtare urlet de lupi” O vizită neașteptată, un haibun autobiografic, o călătorie mirifică prin pădurea fermecată spre o mătușă...apoi Gânduri vremuite, o meditație la fereastra unei zile reci în
MARA PARASCHIV- ÎN LUNTREA NOPȚII de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1492965640.html [Corola-blog/BlogPost/368592_a_369921]
-
SLOVELOR" , ediția a II-a, 2016 - Secțiunea PROZA SCURTĂ PE CINE NU LAȘI SĂ MOARĂ... I. Budapesta, Hotel “Gellert”, 23 august 1919, ora 12:30: - Toadere, vez’ ba, ca iară te caută copiii aia gemeni - îi spuse soldatul Mitu Teșcuț, cioban din Loviște, lui Toader Baciu, soldat din Ip, sat din Sălaj, care lucra la intendenta trupelor române de ocupație a Budapestei, știa limba maghiară bine, vorbit-citit-scris. - Adu-i aici, că am să le dau ceva - i-a răspuns Toader și
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ion_n%C4%83lbitoru/canal [Corola-blog/BlogPost/379428_a_380757]
-
MEMORIA SLOVELOR" , ediția a II-a, 2016 - Secțiunea PROZA SCURTAPE CINE NU LAȘI SĂ MOARĂ...I. Budapesta, Hotel “Gellert”, 23 august 1919, ora 12:30:- Toadere, vez’ ba, ca iară te caută copiii aia gemeni - îi spuse soldatul Mitu Teșcuț, cioban din Loviște, lui Toader Baciu, soldat din Ip, sat din Sălaj, care lucra la intendenta trupelor române de ocupație a Budapestei, știa limba maghiară bine, vorbit-citit-scris.- Adu-i aici, că am să le dau ceva - i-a răspuns Toader și
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ion_n%C4%83lbitoru/canal [Corola-blog/BlogPost/379428_a_380757]
-
lor jucandu-ne, râzând plini de acea fericire copilăreasca. Bunicul meu era un om ce trecuse prin multe în viața lui, se trăgea dintr-un sat din județul Prahova era mocan și ne spunea că bunicul lui, tatăl său, fuseseră ciobani avuseseră oi multe iar el urmase o bună parte din viața sa acea tradiție, deși mai făcuse și altceva fusese ospătar prin Galați, soldat pe front în timpul războiului, muncitor pe șantier, lucrător la colectiv și bineînțeles cioban era pasiunea și
TIMPURI APUSE de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1207 din 21 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Eugen_oniscu_1398078590.html [Corola-blog/BlogPost/347852_a_349181]
-
tatăl său, fuseseră ciobani avuseseră oi multe iar el urmase o bună parte din viața sa acea tradiție, deși mai făcuse și altceva fusese ospătar prin Galați, soldat pe front în timpul războiului, muncitor pe șantier, lucrător la colectiv și bineînțeles cioban era pasiunea și plăcerea să de a merge cu oile la păscut. Iar seara când ne așezăm după cină în jurul său lângă vatra sobei în care mai mocnea puțin jar începea să ne povestească istorii din viața lui, pot să
TIMPURI APUSE de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1207 din 21 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Eugen_oniscu_1398078590.html [Corola-blog/BlogPost/347852_a_349181]
-
oamenilor le plăcea să dialogheze ceea ce consider că era un lucru bun. Îmi plăceau acele dimineți de vară când mă trezeam și ieșeam pe prispa casei bătrânești și vedeam cum pe ulița ridicând praful în sus treceau oile mânate de ciobani, iar bunicul își mai scotea din curte cele câteva oi pe care le mai avea nici la bătrânețe nu renunțase la oi și la un cal cu căruță. De asemenea aveau curtea plină de păsări, după ce plecau ciobănii cu oile
TIMPURI APUSE de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1207 din 21 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Eugen_oniscu_1398078590.html [Corola-blog/BlogPost/347852_a_349181]
-
Pe loc schimbată, Miluța, născută Băbeanu, se învârtoșă căpătând o limbuție despre care nu aflase nimic bietul băiat în cei treisprezece ani de când îi era nepot: -Iar tu Zaine, te tragi din vrednica seminție de oameni sosiți ca venetici, din ciobanii lăsați încoace de peste munte, acei nou-numiți ungureni. Moșii voștri, plecați din matca lor de prigoana dărilor habsburgice, au aflat aici tihnă pentru mândria de sine și pentru oierit. Așa-i?! -Drept e! Coborâtorii de dincolo de Parâng s-au așezat pe
PREMIUL II LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1686 din 13 august 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1439466072.html [Corola-blog/BlogPost/373283_a_374612]
-
s-au amestecat printre localnici și, cu vremea, și-au impus multe din știutele și obișnuitele păstrate din moși. Dar ale mai de seamă, costumul tradițional și mărețele porți, au pătruns mintea, sufletul, simțirea celor ce i-au primit pe ciobanii aceia destoinici! De porți nu făcu întrebare băiatul, căci despre așa lucrări meștere îi vorbise tată-său altădată, când se lăudase că bunicii săi stau într-o curte de la Muzeul Satului. Râseseră cu toți atunci. Acum, costumul era problema! -Ce
PREMIUL II LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1686 din 13 august 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1439466072.html [Corola-blog/BlogPost/373283_a_374612]
-
eu am să vă rabd mereu, oricâte rele mi-ați făcut și îmi veți face, pentru că eu sunt răbdător. Dar nu vă mai rabdă oasele străbunilor voștri, că se răsucesc în morminte și țipă cu jale la voi, precum fluierul ciobanului vostru mioritic, în ajun de moarte. Cel mai tare țipă oasele eroilor voștri care s-au jertfit pe câmpurile astea ale mele, ca să le păstreze intacte pentru voi. -Cu ce i-am supărat pe străbuni, pământule? am întrebat eu speriat
SUFLETUL PĂMÂNTULUI ROMÂNESC de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1363 din 24 septembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1411582663.html [Corola-blog/BlogPost/376364_a_377693]
-
GREȘESC! Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 1077 din 12 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului moș crăciun, mai știi matale, acum vreo 20 de ani... ptiu! s-au dus pe nesimțite, peste 4 cincinale!... clica ceea de nebuni, (ei ciobani și noi cârlani) cum te duse pe pustie multă vreme în surghiun? tare mi se face sila, când mă-ntorc prin cele vremuri... te clonau cu moș gerilă! cum trece timpul, te cutremuri! astăzi mi se face milă, (că-s
TEAMĂ MI-E, CĂ NU GREȘESC! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1077 din 12 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Teama_mi_e_ca_nu_gresesc_george_safir_1386832609.html [Corola-blog/BlogPost/363291_a_364620]