327 matches
-
acoperind mesele, podeaua. Certificate de deces peste tot. Pe ecrane, apa neagră vălurește sufletele de dincolo și ale noastre. Ghilotina și numele noastre Actele finale ni se bat la mașină. Cu câtă compasiune suntem priviți! Viorile se jelesc. Coborâm printre cioclii care se opintesc pe scări cu pachete de certificate de deces. Unii s-au prăbușit, zac pe trepte, cu jiletcile răvășite. Intrăm în labirintul subteran. Cu un scrâșnet teribil, ghilotina taie bilețele cu nume și simți că e însuși sufletul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2187_a_3512]
-
Științe economice), Varsta Cristian (Biologie, Geografie, Geologie), Bocancea Antonie Cristian (Istorie-Filozofie), Blaj Gabriela (Drept), Scripcă Aurel (Construcții), Butucă Adrian (Electortehnică), Pardoseanu Sorinel (Mecanică), Ciobotaru Carmen (Tehnologie Chimică), Florescu Margareta (Tehnologia și Chimia textilelor), State Elena (Medicină Generală), Radu Nuța (Stomatologie), Cioclu Camelia (Farmacie). Lipsesc cei de la Institutul Agronomic. D. T.: Blaj Gabriela - Actuala doamnă Blaj, notara. Butucă Adrian mi-a fost elev la informatică, apoi student la Electrotehnică, un tânăr foarte fâșneț și cu calități de lider. El controla "Republica Electro
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Cihodaru, Constantin, 49, 143 Cilibiu, Gheorghe, 50, 51, 55, 131, 239 Cioacă, Gheorghe, 71, 72 Ciobanu, Gh., 126, 154 Ciobanu, Ioan, 122 Ciobanu, Veniamin, 36 Ciobotaru, Carmen 161 Ciocan, Elena, 503, 509 Ciocan, L., 127 Ciocîrlan, 222, 223, 225, 234 Cioclu, Camelia 161 Ciofoaia, Vasile, 160 Cioran, Emil 34 Cioranu, Aurel, 425 Ciornea, Teodor, 130 Cișmaș, Valeria, 222 Ciubotaru, Iuliu, 229 Ciubotaru, Petru, 78, 249, 410 Ciulei, Libiu 427 Ciupercă, Ioan, 144, 222 Ciurăscu, Ilie, 424 Ciurdea, Viorica, 83, 184, 187
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Radio Iași. Dar duceți-vă la „Eternitate“ (una de doar 7 ani totuși) - nu de tot, că e prea multă răcoare acolo - care beneficiază din plin de poluarea orașului, doar ca să vedeți o turmă de veverițe care o fac pe cioclii, inclusiv prin culoare: negre de tot Ghidușia le-a rămas Însă, ca și isețimea de tip Chip & Dale: s’au adaptat perfect. „Ticăloasele“. N’au fost În stare să născocească ceva nou. Chit că sunt mai „europene“, m’au copiat
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
în turn și toaca se izbea de stâlpii clopotniței 110. Sau: Intrarăm, prin crucile și mormintele ninse, lângă o galbenă groapă săpată din nou, astfel încât din fundul ei ieșea încă un ușure abur din căldura pământului, pe când bulgării prinsese brumă. Cioclul își răzimase bărbia unei fețe adânci și posomorâte pe sapa cea lată și plină de lut, luna trecea ca un vis prin norii palizi și reci, preotul cânta un "Pomenește, Doamne...", iar bătrânul tată își descoperise capul 111. Când trece
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
a adormit conștiința cu această formulă magică, iar cei care l-au judecat, condamnat și executat au invocat aceeași rațiune de stat. Nu se poate spune același lucru despre asasinarea lui Ceaușescu, în care frica pătrunsă până și în oasele cioclilor, a jucat rolul principal. Ca să se pună la adăpost, cei implicați în asasinarea cuplului Ceaușescu, au abolit imediat pedeapsa cu moartea. Cu execuția lui Saddam Hussein s-a adeverit, a câta oară?, cugetarea lui Solon, fost arhonte în Atena antică
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
ordonanță îi duceau la morgă (în subsolul Celularului). Până seara se strângeau zece, douăzeci sau chiar mai mulți din toată închisoarea. Noaptea erau transportați cu căruța la cimitirul din Dealul Robilor și îngropați sumar. Într-una din aceste nopți deținutul cioclu, de drept comun, care scotea morții din morgă și îi preda pe scară celui ce-i încărca în căruță ca pe saci - sub privirile atente ale milițianului care ținea evidența - a constatat că unul dintre morți suflă și încearcă să
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
comunist, a dat pe față lucrarea fiecăruia. Însă, cine a învățat și cât din această mare lecție de Pedagogie divină? * Am aflat mai târziu că Istrate Micescu a fost dus la morgă, considerat mort. Dar a doua zi dimineață, venind cioclii să-i ridice pe cei morți pentru îngropare l-au găsit ridicat în șezut, cu o mână întinsă, ca și cum ar fi cerut ajutor. Când s au apropiat au constatat că era țeapăn în această poziție. Oare Dumnezeu l-a pus
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
aduc aminte de câte-au fost și n-au fost, mă subjugă, mă chinuie, mă înaripează, mă îndeamnă la viață, mă răstignește, mă trezește la moarte, fericit și liber (ah, și prețul libertății!...) gândul infinitului, fascinantul înspăimântătorul, istovitorul, crucificatul, botezătorul, cioclul, aducătorul de fericire și de nenorocire, dezmărginitul gând al infinitului, rătăcitorul prin univers, neliniștitorul, vatra de uitare, pulbere gânditoare, fericit cel ce poate să afle cauza lucrurilor nu doar a celor trecătoare... "ȘARPELE" M-a încolăcit de mai multe ori
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
cu opera interzisă, era pe deplin recuperat la începutul anilor '60. Bucurându-se de privilegiul de a trăi într-o lume nouă, poetul mulțumea, în decembrie 1960, într-o scrisoare adresată lui Gheorghiu-Dej pentru salvarea sa de "ura stupidă a cioclilor otrăviți". Prinși în înghețul ideologic, alții au fost mai puțin norocoși. Decretul de grațiere și scurtare a pedepsei l-a obligat pe Păstorel Teodoreanu să-i adreseze o scrisoare aceluiași Gheorghiu-Dej în care își exprima bucuria pentru "mărețele realizări". Partidul
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
nou chemată să sprijine realizările regimului. Recuperat și reabilitat, poetul Tudor Arghezi se bucura pe deplin de noile condiții existente în România populară și ținea să-i mulțumească lui Gheorghiu-Dej, în decembrie 1960, pentru că îl salvase de ura stupidă a "cioclilor otrăviți, ai pismei și falsei culturi": "(...) gestul dvs. revoluționar m-a înviat, mă întinerește entuziast și mă simt pornind cu vlagă nouă la datoria mea niciodată împlinită"22. Poetul își exprimase public, încă din 1956, în timpul lucrărilor congresului scriitorilor, recunoștința
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
își năpustesc sălbatica grămadă...” 11). în schimb, Cincinat Pavelescu, „scîrbit de lupte și de jale”, descoperă în ei un impuls pentru o atitudine în răspăr: „O , corbi siniștri, vă iubesc!” Pentru că - zice el mai departe - „în fracurile voastre negre/ De ciocli, aveți ceva de gală,/ Și-n croncănitul vostru rîde/ O ironie triumfală!”12). în epocă, însă, atunci cînd cineva se referă la corbi, dominant e sentimentul de teamă. Venirea lor dă emoția producerii unui eveniment implacabil. Asupra unor autori, între
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
îmbrăcat în haine negre. Elegante, de cele mai multe ori, fie că e vorba de o banală geacă de piele sau de un costum sobru. Dar, dacă situația o cere, aspectul neîngrijit studiat poate lua locul costumației de pinguin cu aspect de cioclu. De exemplu, dacă Anchetatorul tocmai „vine de pe teren“, unde a aflat „de la o sursă“ niște „informații senzaționale“. Sau dacă a primit o presupusă amenințare cu moartea. În fond, haina nu îl face pe om, așa cum am învățat în clasele primare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2188_a_3513]
-
casei lui Ion Corlăteanu și o alta mai la vale de școala nouă. în aceste gropi s-au găsit cu ocazia unor săpături oase de oameni și cranii cu dantura perfectă. în sat s-a introdus un regim aspru. în calitate de cioclu a fost numit de către boier un om voinic și hotărât peste măsură. Acesta trebuia să controleze pe la casele locuitorilor din sat felul cum ieșeau oamenii cu scaunul. Dacă era moale, îndată omul era luat de acasă, dus pe malul uneia
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
-i surprindă "Țavă"), sau numai o treabă de rutină (ca spre exemplu acordarea aparatelor de radio de pe avioane), aducea zâmbetul pe buzele tuturor. Poate tocmai felul acesta al lui de a privi viața îl hărăzise atunci, în 1943-1944, să fie cioclul Escadrilei 59 Vânătoare la început și al Grupului 6 până la sfârșit. El a avut grijă să ducă la bun sfârșit toate formalitățile și ceremoniile legate de înmormântarea eroilor grupului. Dar acum este vorba de talent artistic și de cum urma să
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
tocmai pentru că a dat, trebuie să dea mereu, fără sfârșit și nu numai sufletul, ci și banii săi, zilele sale, grijile sale și chiar câteva firimituri din gloria sa. Scriitorul celebru e înconjurat de paraziți, de cerșetori cu talerul, de ciocli și de hoți. Celebritatea nu e o recompensă ci un blestem, o pedeapsă. Dacă aș fi știut aceasta, m-aș fi dus să-l asasinez pe Brandes care a făcut cunoscută Europei prima mea carte: Foamea. Mai bine flămând decât
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
168 evrei care prestau activități productive dintre care 2073 erau negustori, 2219 - meșteri și 860 - unii calfe, alții slugi. Pe lângă aceștia, mai existau în Iași, cinci hahami, 30 dascăli, un rabin, un ceauș, șase psalți, un asistent de rabin, patru ciocli și un secretar. În 1851, în orașul Iași activau 1.169 negustori evrei, 1430 meșteșugari, 606 calfe și slugi. În absența burgheziei românești, reprezentată de negustori și comercianți cu “solide contacte în Europa”, evreii, mai ales în Moldova, acolo unde
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
funest/ Ședința de adio În hainele de gips.” La Străulești ori În palate se Întâmplă În plin veac douăzeci fapte care zguduie omenirea: „Peste veacul douăzeci/ Preaîntunecate javre/ Duc la Străulești pe veci/ Șiruri negre de cadavre”...; „În palate sicofanții;/ Cioclii tandri sunt pe fir/ Moartea În pervers delir/ Își cutreiera amanții”...; „...Sadic metronom intrus,/ Timpul să ni-l bată-n jos/ A intrat și a distrus/ Foarea gândului frumos”. Căci cine este omul În poezia lui Alexandru Tăcu? „Din lepră
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
nu i-au spus că nu ești aici?" Unii voiau să mă cheme, și pe urmă alții... "Ca să te mai demoralizeze oleacă, și-a scos vulpea de la naftalină. A împuțit casa, trebuie să deschidem ferestrele, să scoatem mirosul ăsta de cioclu." Mi-a lăsat caietul lui cu desene... "Ar fi trebuit să-i spun: Doamnă, fiica mea nu vrea să vadă pe nimeni de la sanatoriu, pe dumneata mai puțin ca pe oricine și de altfel e la Chișinău, unde sora mea
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
în care își îngroapă morții anumite popoare. Cu ochiul stâng pe jumătate deschis privea acuzator spre zenit, în timp ce trupul său asista complet pasiv la ritualul propriei înmormântări, oficiate de bunica mea, care cumula în propria-i persoană întreita funcție de ucigaș, cioclu și Mare Arhiereu al Canidelor. Bunica s-a așezat pe prundiș, s-a lăsat pe spate, sprijinindu-se zdravăn de pământ cu palmele desfăcute, și a început să împingă gospodărește, cu tălpile, pământ peste mormântul lui Haiduc. Picioarele! N-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
nemțești” și „rusești”. Mai erau înscriși 16 călărași ai căpitanilor târgului Huși, 13 vătăjei boierești și ai Episcopiei, 14 scutelnici ai cișmelelor din târg, 13 slugi bejenari ai beșleagăi, 4 bejenari cu cartea Vistieriei ai căpitanului Ion Hotincian și 14 ciocli. Cei 153 de birnici fuseseră „supuși” la diferiți boieri (slugi, breslași și scutelnici). În aceeași categorie se mai găsea un număr apreciabil de negustori și meșteri (37 meseriași, 5 negustori și alte profesiuni: 7 arnăuți, un pândar etc.). Datele statistice
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
dezavantajau. Ca și negustorii, și meseriașii se așezau în târguri după meseria pe care o practicau, de aceea existau în Huși denumiri de străzi, ca: Olăria, Lemnăria, Făinăria sau Târgul Făinei, Blănăria, strada Grădinari, strada Cizmari, strada Tăbăcari etc. Breasla cioclilor. În secolul al XVIII-lea, aceste bresle existau în orașele Focșani, Huși, Iași, Chișinău. Ele erau răspândite, deoarece invaziile turcilor și ale tătarilor, epidemiile și alte calamități produceau numeroase victime. Având o pondere importantă în economie hușeană, breasla evreilor a
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
creat un alt stat românesc. Noi putem sau nu să acceptăm acest stat, dar el există. De aici existen]a celor două state românești care, sigur, vor merge în paralel în istorie...". Rezultatele politicii neghioabe de atunci a cuplului de ciocli ai României I. Iliescu - A. Nastase se vede bine azi: Basarabia și Bucovina, în loc de a reveni la tara-mama (de unde au fost smulse de Stalin, conform Pactului Ribentropp-Molotov) adică de a urma exemplul }trilor Baltice, astăzi sunt rusificate și neocomunizate în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85068_a_85855]
-
Iar În era tuturor recordurilor de viteză ale acestui secol, de marajul nostru spre căile eternității cu furgonul automobil a lăsat În urmă - ce mai veselă amintire! - circul ambulant cu dricul tras de șase cai În valtrapuri lungi și negre, cioclii hilari În brandenburguri și bicorni de ambasadori, coliva de nisip răsturnată, la sfârșitul reprezentației, În șanțul din poarta ci mitirului. Gustul sau Înțelegerea contemporanilor mei - din această primă jumătate de veac XX - pentru literatură, În proză și versuri; pentru formele
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
limbii române în perioada ocupației austro-ungare, fiind, probabil, de origine germană. Cine era? Ce era acest personaj? Ce post ocupa în cadrul organigramei acestei comunități rurale? Simplificând lucrurile, putem spune că individul îndeplinea două funcții complementare: aceea de călău și de cioclu. Înarmat cu un instrument de suflat fie un corn primitiv, fie o trompetă ruginită gata să-și dea duhul plus o traistă încăpătoare făcută dintr-un sac mare, găurit și ponosit, având culoarea tenului specifică locuitorilor din continentul african, ființa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]