1,579 matches
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > ÎNSERARE Autor: Camelia Cristea Publicat în: Ediția nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului Pe tărmul meu se scrie înserare Din vise mari împart la fiecare, Cioplesc cuvinte, așchii pe hârtie, Prin rugăciuni mă leg de veșnicie. Pe taler grele toamnele îmi par Mă pierd prin codrii de cleștar, Ninsorile de crin sărută tâmpla, Feciori voioși cutreieră iar lunca. Copacii dezgoliți sfidează zarea În iarnă își semnează
ÎNSERARE de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/camelia_cristea_1417355296.html [Corola-blog/BlogPost/371950_a_373279]
-
dor ceresc. Asta-ți cer și asta sper De la tine, Lerui Ler... IESLEA DE CRĂCIUN Doi copii cu două tesle vor să meștereasc-o iesle din țăruși de lemn de fag pentru copilașul drag. Dintr-o creangă și-un uluc ei cioplesc un mic pătuc și aduc un braț de paie să le-așeze în copaie. Pentru Pruncușorul sfânt ce coboară pe pamant să ne-aducă mântuire și speranță și iubire. Tocmai lângă copilașți au venit doi ingerași care cântă amândoi Slavă
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 723 din 23 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Trei_cantece_de_ler_cezarina_adamesc_cezarina_adamescu_1356297623.html [Corola-blog/BlogPost/351574_a_352903]
-
ale Ion Vlasiu: SUCCES MORAL, O SINGURĂ IUBIRE, JURNALELE... Mi-am regăsit sufletul în paginile acestor cărți, în căutările autorului sculptor, plecat din Lechința, la Cluj, la București, la Paris, ba chiar și-n America. S-a dus să-și cioplească acolo propria statuie. Și și-a făcut-o, atât de bine, atât de durabilă! Cărțile lui cu caracter autobiografic, evocă lumea satelor de unde a plecat și lumea orașelor pe unde a colindat, nu numai cu talent de mare condeier, dar
ELOGIUL CĂRŢII de SABINA MĂDUȚA în ediţia nr. 1773 din 08 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/sabina_maduta_1446973512.html [Corola-blog/BlogPost/357707_a_359036]
-
nemulțumit de restul obținut prin două căi onorabile până la prima probă refăcute prin calculul de mână și cel tehnic avansat se retrage în baza de date. în răstimp omenirea se ridică imponderabil spre... ceruri în căutare de arginti cu chip cioplit de sfânt. EN QUÊTE DE PIÈCES D’ARGENT Afinit glisse derrière un cercle mime du mouvement concentrique tombant ahuri entre leș roues du pégase imaginaire qui, manquant de nerf, dépasse la phase de rotonde. dans le geste suivant îl ennoblit
POEME FRANCO-ROMÂNE de FLORICA BUD în ediţia nr. 32 din 01 februarie 2011 by http://confluente.ro/Poeme_franco_romane.html [Corola-blog/BlogPost/341649_a_342978]
-
2016. Cum mintea umană zboară de la una la alta, pe nesimțite gândul Anei sărise la tatăl ei, cel care construise într-o viață o sumedenie de case, confecționase obiecte de mobilier, dulapuri, lăzi pentru pat, chiar si paturi, mese, scaune, cioplise frumos lemnul, sau pusese gresie și faianța, ori făcuse sobe și coșuri de rachița și găletușe de tablă și câte altele...mâinile lui mari și puternice, coordonate de mintea lui agera și de voință lui de a sfârși tot ce
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/gigi_stanciu/canal [Corola-blog/BlogPost/384774_a_386103]
-
mult Cum mintea umană zboară de la una la alta, pe nesimțite gândul Anei sărise la tatăl ei, cel care construise într-o viață o sumedenie de case, confecționase obiecte de mobilier, dulapuri, lăzi pentru pat, chiar si paturi, mese, scaune, cioplise frumos lemnul, sau pusese gresie și faianța, ori făcuse sobe și coșuri de rachița și găletușe de tablă și câte altele...mâinile lui mari și puternice, coordonate de mintea lui agera și de voință lui de a sfârși tot ce
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/gigi_stanciu/canal [Corola-blog/BlogPost/384774_a_386103]
-
Acasa > Poezie > Delectare > SONETUL DORINȚEI ARZĂTOARE /MIHAI MERTICARU Autor: Mihai Merticaru Publicat în: Ediția nr. 1922 din 05 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului SONETUL UNEI DORINȚE ARZĂTOARE De-aș mai prinde măcar un an și-o mie, Ți-aș ciopli, în marmură verde, castel, La fel ca la începuturi, amant fidel, Viața ți-aș preface-o în poezie. Fericit apoi, m-aș rezema-n penel, Ți-aș rostui un rai așa să fie În mijloc rotund de împărăție, Ca într-
MIHAI MERTICARU de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 by http://confluente.ro/mihai_merticaru_1459845804.html [Corola-blog/BlogPost/368219_a_369548]
-
a zâmbit șăgalnic risipind ceața și amintindu-ne că e zi de sărbătoare pe pământ grădiștean. Mărturisesc că de fiecare dată când deschid o carte de-a autorului, simt cum mâna unui sculptor îmi modelează sufletul, cum interiorul îmi este cioplit cu fiecare frază citită, simțită... Cum să nu mă întreb: oare cum se nășteau aceste metafore minunate, de unde venea acea dorință de a se bate cu dragostea în lume, a scriitorului? Din fiecare cuvânt scris, pare să se nască în
FĂNUŞ NEAGU – CIOPLITOR ÎN MARMURA SUFLETELOR NOASTRE de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 826 din 05 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Fanus_neagu_cioplitor_i_cornelia_viju_1365155878.html [Corola-blog/BlogPost/345682_a_347011]
-
apropiat și imperativ. Lor le convine mai mult un Dumnezeu depărtat, pentru că este mai lejer și mai puțin presant; fiind mai departe, avem loc să răsuflăm, avem spațiu de manevră, putem să tratăm cu El și chiar să-l mai cioplim după interesele noastre. Dar Iisus Hristos este Cel-care-te-întâmpină-peste-tot, de care te lovești vrând-nevrând; practic, peste tot unde te duci, dai de El. Pentru că oriunde este vorba de adevăr, de sinceritate, bine, frumos, efort, sacrificiu și întâmpinare a celuilalt, oriunde este
RECENZIE – GEORGE REMETE, FIINŢA ŞI CREDINŢA, VOL. I IDEEA DE FIINŢĂ, EDITURA “ACADEMIEI ROMÂNE”, ISBN 978-973-27-2189-6, BUCUREŞTI, 2012, 650 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1153 din 26 fe by http://confluente.ro/Recenzie_george_remete_fi_stelian_gombos_1393399095.html [Corola-blog/BlogPost/347655_a_348984]
-
și o milioane de alte construcții pentru a oferi omenirii ideea de apartenență. Mereu suntem în căutare, iar căutarea este îndreptată către casă, către liniște și siguranță... pe care uneori simți că nu o găsești nicăieri. Nemișcat, cu ce-s cioplit... De rămâne neclintit... Pe o muchie de cuțit- Suflete, nu stai tihnit.” (Tihnit) Adevărata noastră liniște sufletească, adevărata siguranță și pace o găsim în ”casa sufletului”. Această casă este undeva în interior, în profunzimea ființei tale, iar pentru a ajunge
LEGILE FIRII- AUTOR ELENA BULDUM de ELENA BULDUM în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 by http://confluente.ro/elena_buldum_1436996602.html [Corola-blog/BlogPost/357747_a_359076]
-
de măgar. - Zâmbesc de pe acum gândind cum va arăta un spital, o judecătorie, o primărie. Există totuși un remediu? De regulă pedepsele sunt date limitat în timp sau pot fi grațiate? - De grațiere nu poate fi vorba. Tabelele lui Moise, cioplite în piatră acum câteva mii de ani spun clar ce nu trebuie să faci. Încălcarea acestor legi simple este un păcat capital atât față de mine, cât, și în special, față de semeni. Limitarea în timp o accept. - Cu marea corupție este
MILENIULM 4 ALT JOB de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1234 din 18 mai 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1400409605.html [Corola-blog/BlogPost/350533_a_351862]
-
să se înțeleagă că este un împrumut de la skipetari (albanez) sau, mai curând, că este moștenit din substrat. Dar în albaneză kopaç înseamnă „ciot, buturuga, buștean, trunchi de arbore“. Cei ce-1 consideră autohton se referă la rădăcina i.e. *kep -„cioplesc pietre, tai“, cf. gr. kopto „sap, tai“, v.sl. skopiți „a tăia în bucăți“, lit. kapoti, let. kapat „a toca, a tăia mărunt“ etc. (istoria cuvântului la I.I. Russu, ER, p. 294). Dar derivarea din verbul cu sensul „a tăia“ este
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ion_c%C3%A2rstoiu/canal [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
să se înțeleagă că este un împrumut de la skipetari (albanez) sau, mai curând, că este moștenit din substrat.Dar în albaneză kopaç înseamnă „ciot, buturuga, buștean, trunchi de arbore“. Cei ce-1 consideră autohton se referă la rădăcina i.e. *kep -„cioplesc pietre, tai“, cf. gr. kopto „sap, tai“, v.sl. skopiți „a tăia în bucăți“, lit. kapoti, let. kapat „a toca, a tăia mărunt“ etc. (istoria cuvântului la I.I. Russu, ER, p. 294). Dar derivarea din verbul cu sensul „a tăia“ este
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ion_c%C3%A2rstoiu/canal [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
asumă toate riscurile Tăcerea nu este Frumoasa din Pădurea Adormită, Istoria ca improvizație, A spera înseamnă a te sacrifica, Iona, bufonul tragic, Vorbele de prisos produc ravagii, Cum intră Dumnezeu în tăcerea Omului, Poți spune DA tăcerii? Obscenitatea viitorului, Vorba cioplește existența, Iluzia non-violenței, Răul se ascunde printre copiii lui Dumnezeu, Tăcerea are diverse grade și diverse măsuri, Printre muți, bâlbâitul spune ce vrea, Riscurile Genezei și Exodului, Posibilul corectează realitatea, Multe altele, nespuse. Pt. conf. Boris Marian Referință Bibliografică: Exilul
EXILUL CUVÂNTULUI de BORIS MEHR în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_cuvantului.html [Corola-blog/BlogPost/350928_a_352257]
-
al simbolului de mâine, îmi aduce în ecranul imaginației coloane de lemn din monumente funerare țărănești, ori din pridvorul casei unor oameni gospodari, de prin satele din sudul României, de la Gorj. Coloane lucrate atent și bine de meșteri populari, care ciopleau sufletul lemnului și-al omului, din tată-n fiu. Și iar filmez, halucinat, piesă cu piesă, filmez strălucirea bronzului de pe chipul Domnișoarei Pogany, ori a păsării deja în zbor - tot spre înalturi siderale. Filmez linia și catifelată curbura lină, ușor
CONSTANTIN BRÂNCUŞI – LUCEAFĂR, CIOCÂRLIE ŞI INFINIT... de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 136 din 16 mai 2011 by http://confluente.ro/Constantin_brancusi_luceafar_ciocarlie_si_infinit_.html [Corola-blog/BlogPost/344299_a_345628]
-
pentru că în sângele său se zbăteau cu năvălnicie valurile uneori blânde, alteori furioase ale lui Hapi, glăsuind cu fală neascunsă lumii despre misterul greu deslușibil al vechilor piramide din Egiptul antic, dar și despre o civilizație a faraonilor cu chip cioplit în piatră la a cărei semantică profundă nu este posibil a ajunge lesne vreodată și cu orice preț, dacă nu reușești să te confunzi spiritual cu însăși istoria și sufletul darnicului Nil... Precum îmbătrânitul de vreme cântec al harpistului inscripționat
FORŢA IMPLACABILĂ A DESTINULUI de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 818 din 28 martie 2013 by http://confluente.ro/Magdalena_albu_dalida_for_magdalena_albu_1364526769.html [Corola-blog/BlogPost/345427_a_346756]
-
vă alunge teamă, Să vă răscoale Dorul! Să vă răzbată-n sânge, În minte și în inimi Și-n sufletul ce plânge, Unde crescut-au spinii... Strigarea mea de piatră Să vă ajungă-n prag, Să vă izbească-n poartă, Cioplită-n timp, cu drag... Inima mi se strânge De prădători haini! Pecetluită Soartă, Când Graiul ni se frânge, Pierdut printre străini! Urletul meu de piatră Să vă trezească Lupii! Sub lespede uitată, Să venerați Străbunii! Vă chem, cu Izvoarele, Cu
SFINXUL DIN BUCEGI de ANTONELA STOICA în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/antonela_stoica_1479450793.html [Corola-blog/BlogPost/384304_a_385633]
-
PERSONAJELE: Constantin Brâncuși, Domnișoara Pogany, Mama artistului, Dumnezeu Vocea BRÂNCUȘI ( ESEU TEATROLOGIC ) Un atelier de sculptură. Se văd în el bucăți de marmură necioplite, altele cioplite într-o formă incipientă. De asemenea atelierul lui Brâncuși îți sugerează de la început imaginea unui interior țărănesc. Între scenă și atelier se vede un geam, un fel de perete de sticlă transparentă, iar sculptorul și obiectele care formează interiorul atelierului
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 by http://confluente.ro/Brancusi_piesa_de_teatru_in_trei_parti.html [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
se văd prin acest geam, care-ți poate sugera incomunicabilitatea sau cerul. Sau că ceea ce se întâmplă pe scenă se petrece în cealălaltă dimensiune. Pe toată durata spectacolului se va vedea sculptorul stând pe scaunul său, sau în picioare, și cioplind. Sau mișcându-se prin atelier, ori odihnindu-se, sau fumând, iar gândurile și ideile lui, limbajul său interior se vor auzi în sală ca venind dintr-un difuzor, sau din mai multe difuzoare, dând impresia că vocea artistului, care se
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 by http://confluente.ro/Brancusi_piesa_de_teatru_in_trei_parti.html [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
poet nu-l trăiește, pentru că el știe de la început că din cuvinte nu face decât o copie. Ce vrea el e o alcătuire de imagini, ce ar fi cu putință numai. De atâtea ori am vrut să sparg tot ce cioplisem, însă ideea că și așa, din piatră inertă, bătrână de miliarde de ani, faci chip ce-ți dă ideea vieții, este prea mult ce faci, de aceea mi-am înfrânt durerea și nu le-am spart. (este obosit, trist) Acum
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 by http://confluente.ro/Brancusi_piesa_de_teatru_in_trei_parti.html [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
Această formă este ea mai măreață în veșnicia timpului decât prima formă, ori nu este ? Că ea îmi place mie, și că spune ceva oamenilor, spune, dar și în prima formă, materia ne spune mult mai mult decât în forma cioplită de mine, numai că noi, oamenii, nu știm să citim, să auzim ce ne spune prima formă. (tunetul se pierde în depărtare) CONSTANTIN BRÂNCUȘI : (oftând) Și atunci mă apucă, asemenea unui dor sfâșietor, nostalgia după prima formă...Căci creația este
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 by http://confluente.ro/Brancusi_piesa_de_teatru_in_trei_parti.html [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
nu la asta mă gândesc eu. La altceva. Gândește-te la creație și la întreg. Nu întregul este de vină, ci părțile. Părțile sunt în așa fel alcătuite...Aici e drama. Și atunci nu înțeleg cum să fac, cum să cioplesc jumătățile? Că jumătățile sunt făcute să trăiască jumătăți, nu întregi. DOMNIȘOARA POGANINY : Jumătatea este jumătate nu pentru că este jumătate, ci pentru că-i lipsește condiția aceea ca să fie întreg. În același timp, asta e o metaforă a naturii, omul trăiește numai
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 by http://confluente.ro/Brancusi_piesa_de_teatru_in_trei_parti.html [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
Geniul are voie să facă orice numai să nu ucidă și să nu procedeze. Când creația lui nu este creație de viață, este un fel de umilire a creației. Dar atunci când geniul lui ar fi atât de mare, după ce a cioplit statuia, să-i dea viață, s-o ridice din noapte, cum a făcut Orfeu, el, cel mai mare dintre toți artiștii lumii. El este singurul. El este singurul care s-a salvat dintre oameni și a ieșit la suprafață, în timp ce
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 by http://confluente.ro/Brancusi_piesa_de_teatru_in_trei_parti.html [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
-mi sângera peste tot”.... produc reverberații cu ecouri lăuntrice tentaculare. Însetate de transcendent, versurile caută liniile verticale în speranța evadării din spațuil strâmt, limitat al vieții. Timpul este un adevărat „călău” ce urmărește tăcut fiecare pas al poetei. „Mi-am cioplit propriu-mi chip // pe inimi de vânt // pe strigăt de lună // pe izvoare fără hodină... // cum să-l mai adun // într-un „umn de nisip”?!... și concluzionează fără a cădea în patetism lamentabil: „Zadarnică trudă // să-ți făurești un chip
BIANCA MARCOVICI CRONICĂ LITERARĂ LA VOLUMUL VALENTINEI BECART DOUĂ LACRIMI DE CER , EDITURA ALFA, IAŞI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 422 din 26 februarie 2012 by http://confluente.ro/Bianca_marcovici_cronica_literara_la_cezarina_adamescu_1330282013.html [Corola-blog/BlogPost/346840_a_348169]
-
mâna ființei inteligente: ochiul! Dragă Hențea, așa ceva merita să fie văzut. Cineva, în urmă cu Dumnezeu știe cât timp, a scos ochiul acela dintr-un filon de rocă ce străbătea stânca de la un capăt la celălalt. Apoi i-a mai cioplit și o arcadă deasupra. Perfectă! Capul de dac, așa i-am zis inițial. Avea o cușmă alungită puțin peste urechi... Numai că Dan Berneanu, despre care ți-am amintit, n-a fost de acord, cică ar fi fost mai degrabă
CAPUL DE PIATRĂ de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 323 din 19 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Capul_de_piatra.html [Corola-blog/BlogPost/348436_a_349765]