2,509 matches
-
dispune de 30 de locuri la mese și va oferi zilnic un meniu al zilei la prețul de 7 lei. Cei care îi vor trece pragul vor avea de ales dintre următoarele feluri: gustări reci sau calde, 5 feluri de ciorbe, preparate din carne de pasăre la prețuri cuprinse între 4,50 și 12,50 lei, 11 feluri de preparate din carne de porc, 9 feluri de preparate din carne de vită, precum și garnituri pentru acestea. De asemenea, mai sunt oferite
Agenda2006-09-06-comert () [Corola-journal/Journalistic/284794_a_286123]
-
pește, preparate de bucătarul șef Creța Ioan, patronul restaurantului. Dintre mâncărurile gătite oferite în meniu amintim: vițel „Stroganov” la prețul de 8 lei/porție, papricaș de pui - 7 lei/porție, mix grilurile din carne de porc, vită, pui și pește, ciorbe (de burtă, văcuță sau pește) - 4,50-6 lei, garniturile (cartofi, orez sau legume) - 1,80-2,50 lei, gustările calde și salatele, deserturi precum clătitele cu ciocolată sau brânză dulce, tortul „Tiramisu”, salatele de fructe, piureul de castane cu frișcă și
Agenda2006-17-06-comert () [Corola-journal/Journalistic/284920_a_286249]
-
Timișoreana de a pune în valoare calitățile Timișoarei de altădată chiar și cu ajutorul unei beri mai putin obișnuite pentru zilele noastre, dar care în trecut era ca și acum unul dintre simbolurile orașului. ANDREI ZOMBORI Restaurant-terasă „Sabres” l Tradiția localului: ciorbă de pește la ceaun În cursul acestei săptămâni, societatea „Sabres” a deschis pe str. Craiova nr. 1, în apropierea Casei Tineretului, în spatele stație de carburanți, un restaurant-terasă cu același nume. După cum ne-a precizat domnul Marius Vențe, administrator, marea noutate
Agenda2006-20-06-servicii comert () [Corola-journal/Journalistic/284964_a_286293]
-
în apropierea Casei Tineretului, în spatele stație de carburanți, un restaurant-terasă cu același nume. După cum ne-a precizat domnul Marius Vențe, administrator, marea noutate va fi specificul localului: pește preparate din pește, marea atracție, după modelul Szeged, urmând a fi cunoscuta ciorbă de pește la ceaun. În acest moment bucătarul este la specializare în Ungaria, utilajele vor sosi până la sfârșitul lunii, așa încât cei cărora le place peștele (crap, din Deltă, cod etc.), scoicile, fructele de mare sunt așteptați la începutul lunii iunie
Agenda2006-20-06-servicii comert () [Corola-journal/Journalistic/284964_a_286293]
-
Preparate culinare l Bucătărie pentru toți Cei care doresc să mănânce pizza, ciorbă de burtă sau mâncăruri specifice Orientului Îndepărtat au de curând la dispoziție un nou restaurant, „Papa Razzi”, deschis în Timișoara în Piața Sf. Gheorge, lângă Bega Mică. Meniul cuprinde 25 de feluri de pizza, preparate pentru micul dejun, la prețuri
Agenda2006-04-06-comert servicii () [Corola-journal/Journalistic/284661_a_285990]
-
Alimentara, unde se pare că se dă ulei. Refrenul bine cunoscut „Într-o zi mi-ai dăruit o portocală”, fredonat de fetiță, nu are nici o legătură cu realitatea, căci copiii acestei epoci, știm bine, mâncau mai curând mămăligă cu ceapă, ciorbă de fasole, supă de tacâmuri ori papricaș cu găluști de făină. Deosebit de simpatică este povestirea intitulată Zei, al cărei erou-narator este un pisoi abandonat și temporar adoptat de un copil. Începutul acestei scurte proze e unul de prozator hârșit, care
Nostalgice by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/4302_a_5627]
-
sunt trei partide, Mihai Neamțu face parte din această alianță cu trup și suflet", a explicat Cezar Preda. Despre atacurile lui Neamțu la adresa președintelui Forței Civice, Mihai Răzvan Ungureanu, Preda a opinat: Cred că încercați să reîncălziți un subiect, o ciorbă reîncălzită . S-a spus l-a timpul potrivit, sunt mici derapaje de început de politică când oamenii se așează. Noi le-am înțeles, le-am tolerat și îmi dau seama că ele deja s-au dus acolo în zona neinteresantului
Cezar Preda: Motivele pentru care NR nu este partid: naivitatea, tinerețea și neștiința () [Corola-journal/Journalistic/42295_a_43620]
-
manuale, considerată ca fiind depășită. Dar ea este valabilă mereu și pretutindeni, indiferent de treapta de evoluție a societății În care trăim: Într-o familie stau la masă mama, tata, bunicul și copilul. Bunicului Îi tremură mâna și-i curge ciorba din gură și face firimituri pe masă. Părinții hotărăsc să-l scoată pe bunicul de la masă și Îl separă pentru că le este rușine cu el. Peste câteva zile Îl văd pe copil meșterind ceva și-l Întreabă ce face. El
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
de 14 ani Încoace asta faceți, ba să nu supărați pe unul, ba pe altul, ultima găselniță fiind NATO. Mai nou, neamurile care vor să ne viziteze trebuie să aibă 500 Euro În buzunar ca nu cumva să n-avem ciorbă să le dăm și ei să fie nevoiți să cerșească. Și asta ca să nu ne supărăm noii prieteni, care ne acceptă cum vor ei, nu cum suntem noi. Domnule Prim Ministru și onor Guvern și partid de guvernământ, nu discerneți
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
eu am un băiat la... Mor în acest lagăr sute de persoane pe zi în afară de evreii care sunt duși la gazare. Murim de foame. Mâncarea este în felul următor: un sfert de pâine la două zile și un castron de ciorbă de cartofi stricați, fără verdeață și fără pic de grăsime. Ce facem, mamă? Dacă-i urmărit? Dacă-l caută? E de la gară. Ce facem? Trebuie să facem ceva. Nu știu. Unde-l ducem? Cum îl ducem de-aici? Cu ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
din jur. Cu bucătăria axată la început pe carne și produse lactate, preparate în diferite feluri și folosind tehnici variate, poporul român a împrumutat de la populațiile cu care a intrat în contact multe alte preparate culinare, precum plăcinta de la romani, ciorba cu perișoare de la turci, musacaua de la greci, borșurile și zacusca de la bulgari, șnițelul de la austrieci, toate acestea imprimând specificul gastronomic al fiecărei provincii. În Ardeal se mănâncă, în principal, carnea de porc, preparată sub formă de slană, mușchi afumat, cârnați
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
austrieci, toate acestea imprimând specificul gastronomic al fiecărei provincii. În Ardeal se mănâncă, în principal, carnea de porc, preparată sub formă de slană, mușchi afumat, cârnați și tobă. Sunt apreciate și supele cu găluște de griș sau tăieței de casă, ciorba de văcuță, tocănița de pui, iahnia de fasole, ca și mâncărurile ungurești: gulașul și papricașul. Pâinea, după obiceiul sașilor, este făcută din grâu și cartof, iar prăjiturile se prepară mai ales din nucă. Băutura tradițională este rachiul produs din prune
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
peștelui gustos. Produsul nelipsit de pe masa bucovineanului este smântâna, care se consumă dimineața, unsă pe felia de pâine sau se adaugă la numeroase mâncăruri (sarmale, borșuri, preparate din cartofi ș.a.). Specifice sunt laptele acru (chișleag) servit din strachină de Marginea, ciorba rădăuțeană (din carne de pui și legume, dreasă cu smântână), iepurele cu smântână și ceapă, păstrăvul fiert în smântână, mămăliga de cartofi și tocineii. Bucovina mai este și ținutul vechilor mânăstiri, care păstrează mâncăruri de post dintre cele mai diverse
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
slana afumată și costița tăiată mărunt și păstrată în untură. Nelipsite de pe masa maramureșenilor sunt brânzeturile și horinca de prune, iar dintre mâncărurile specifice, la mare căutare sunt clătitele cu brânză de vaci și smântână, mămăliga cu brânză și jumări, ciorbele drese cu smântână și bulzul, un amestec de mămăliga și brânză de burduf, servit cu ouă și smântână. Dintre produsele de post, mai cunoscute sunt ciupercile pane, salata de ciuperci, sarmalele cu ciuperci și păsat și cornulețele de post cu
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
Dintre produsele de post, mai cunoscute sunt ciupercile pane, salata de ciuperci, sarmalele cu ciuperci și păsat și cornulețele de post cu borș. Bucătăria din Muntenia este o sinteză a obiceiurilor culturilor străine: bulgărești, turcești, grecești, nemțești. Sunt preparate numeroase ciorbe cu legume, sau cu carne de vită ori de porc, carne și pește la grătar, musaca, pilafuri, ciulama ș.a.. Cele mai apreciate sunt ciorba țărănească de văcuță, ciorba de perișoare, ciorba de burtă, mititeii, cârnații de Pleșcoi (din carne de
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
din Muntenia este o sinteză a obiceiurilor culturilor străine: bulgărești, turcești, grecești, nemțești. Sunt preparate numeroase ciorbe cu legume, sau cu carne de vită ori de porc, carne și pește la grătar, musaca, pilafuri, ciulama ș.a.. Cele mai apreciate sunt ciorba țărănească de văcuță, ciorba de perișoare, ciorba de burtă, mititeii, cârnații de Pleșcoi (din carne de oaie), garniturile din legume și cartofi, compoturile de fructe și prăjiturile cu frișcă și ciocolată. În bucătăria din Oltenia se prepară foarte mult ciorbele
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
sinteză a obiceiurilor culturilor străine: bulgărești, turcești, grecești, nemțești. Sunt preparate numeroase ciorbe cu legume, sau cu carne de vită ori de porc, carne și pește la grătar, musaca, pilafuri, ciulama ș.a.. Cele mai apreciate sunt ciorba țărănească de văcuță, ciorba de perișoare, ciorba de burtă, mititeii, cârnații de Pleșcoi (din carne de oaie), garniturile din legume și cartofi, compoturile de fructe și prăjiturile cu frișcă și ciocolată. În bucătăria din Oltenia se prepară foarte mult ciorbele cu carne de porc
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
culturilor străine: bulgărești, turcești, grecești, nemțești. Sunt preparate numeroase ciorbe cu legume, sau cu carne de vită ori de porc, carne și pește la grătar, musaca, pilafuri, ciulama ș.a.. Cele mai apreciate sunt ciorba țărănească de văcuță, ciorba de perișoare, ciorba de burtă, mititeii, cârnații de Pleșcoi (din carne de oaie), garniturile din legume și cartofi, compoturile de fructe și prăjiturile cu frișcă și ciocolată. În bucătăria din Oltenia se prepară foarte mult ciorbele cu carne de porc, de pui sau
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
ciorba țărănească de văcuță, ciorba de perișoare, ciorba de burtă, mititeii, cârnații de Pleșcoi (din carne de oaie), garniturile din legume și cartofi, compoturile de fructe și prăjiturile cu frișcă și ciocolată. În bucătăria din Oltenia se prepară foarte mult ciorbele cu carne de porc, de pui sau de legume acrite cu zeamă de oțet sau suc de roșii. La mare căutare sunt friptura de oaie, ciorbele de praz și ștevie, roșiile umplute cu orez, tochitura oltenească, saramura de pește și
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
și prăjiturile cu frișcă și ciocolată. În bucătăria din Oltenia se prepară foarte mult ciorbele cu carne de porc, de pui sau de legume acrite cu zeamă de oțet sau suc de roșii. La mare căutare sunt friptura de oaie, ciorbele de praz și ștevie, roșiile umplute cu orez, tochitura oltenească, saramura de pește și cârnăciorii oltenești, toate având în comun o condimentare consistentă, în care predomină ardeiul iute. Ca desert, se prepară variate dulcețuri și șerbeturi din nuci verzi, caise
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
fața spre fereastră. Admirăm peisajul și nici nu ne dăm seama ce avem În farfurii, râsese Andreea. Ce spirit critic poți avea, În acest fel, niciodată nu vei fi mulțumită, spusese mama. Am să te servesc eu, știu cât iubești ciorba. Nuuu! mi-e rău numai când o văd...groaznic...este de pește... scâncise Andreea. Am să-ți pun foarte puțin și te rog, fără mofturi. Cu noi la masă vor mai veni Încă două persoane așa că te rog să te
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
x x x în laborator: Evelin, Aurora, Profesorul, Adam și Eva. Intră Ela. Ela: Pănă la masa de prănz o cafea și un suc și sucul pentru dl. Evelin. Aurora: Robo și Cosmo unde sunt? Ela: Robo supraveghează oala cu ciorbă să nu dea în foc. Cosmos curăță cartofi; are o dexteritate. Vrea să se facă bucătar, dacă o să stea mai mult la noi. Se retrage victorioasă în vărful picioarelor. Cei prezenți se amuză. Evelin toarnă, într-un pahar cu suc
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
la care ne-a condamnat în bloc, dar pe care numai tata a resimțit-o așa cum fusese ea intențio nată - un surghiun în rutina milioanelor de alte bucătării peste care împărățeau femei fără alte povești decât succe siunea repetitivă de ciorbă și ostropel. Cartea nu a apărut niciodată, dar și eu, și fratele meu, despre care încă mai cred că a fost conceput în acele zile, ne-am hrănit din ființa ei nepusă pe hârtie toată copilăria, ascultând o pe mama
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
calendarul acestor comunități o reprezintă cea a hramului bisericii. Un comitet de organizare format din doi sau trei oameni adună produse și bani de la localnici pentru a cumpăra cele necesare pregătirii evenimentului. Câteva gospodine pregătesc mâncarea pentru întreaga comunitate: aperitive, ciorbă, pilaf cu friptură, dulciuri. Slujba este una deosebită și este oficiată, de obicei, de episcop sau de mitropolit. Persoanele care au contribuit la organizarea hramului rămân la masă, iar ceailalți petrec în familie. Cei veniți din alte localități sunt invitați
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
mai potoliți! N-așteptă să i se răspundă, ieși. Din obișnuință, încercă să tragă ușa după el. Ușa se trânti de tocul cu așchiile smulse și reveni de perete cu putere. — Uuuu, se burzului Florica pe acute..., că parcă nare ciorba pe aragaz... Îi cade și lu’ ăsta mâna dacă-și pune singur în farfurie! Se ridică iar, icnind, și-o porni spre ușă. Hai că viu înapoi. Doar să-i pun masa și... Voi mai stați pe-acilea? — Stăm, Florico
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]