602 matches
-
nu degeaba fusese de patru ori Analist Integral. Într-un târziu, apăru și pădurea. Înaltă, întinsă de-a lungul unei coaste abrupte și întunecoasă ca noaptea. Schimbă fazele și reglă din nou viteza, cu privirile încordate asupra trunchiurilor noduroase și cioturilor de stâncă. Sildivele erau bune cățărătoare, degetele lor lungi, aveau în vârfuri butoni sensibili care acționau ca niște ventuze. Se făceau nevăzute printre crengi într-o clipită. Puteai crede chiar că ai vedenii! Trupurile le străluceau în penumbră ca niște
SF de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373036_a_374365]
-
în ochii căruia se uita, puse piciorul pe frunze, în afara pământului aspru al potecii, cauciucul tălpii tenișilor nu mai avu aderență și, alunecând violent, căzu pe abrupt. A avut ghinionul că sub frunzele uscate, mascat de acestea, se găsea un ciot de rădăcină ieșită din pământ, care i s-a înfipt în pulpa piciorului, intrând în carne profund. De durere, a scos un țipăt scurt, ce l-a pus în alertă pe Cuțu care s-a grăbit lătrând la ei. Sângele
PARTEA TREIA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2324 din 12 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372060_a_373389]
-
sau ne mint că pot pluti pe val sau nor însă nu ies din labirint prizoniere pe vecie doar mintea aprig o frământ se-nșeală când în poezie vor libertatea prin cuvânt în versuri caligrafiat un gând e numai simplu ciot ruina unui inițiat schimbat în simplu idiot noi exprimăm vremelnicii născute-n sufletul flămând stihul nu poate zugrăvi complexitatea unui gând *** Ciclul " Era să fiu poet" Referință Bibliografică: neputință / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1417, Anul
NEPUTINŢĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371664_a_372993]
-
triburile Azande din Africa Centrală - n. M.C.) explică prin vrăjitorie este un aspect particular dintr-un lanț de cauze, care leagă un individ de o Întâmplare naturală și care provoacă un rău. Tânărul care și-a rănit piciorul Într-un ciot de lemn nu se referă la ciot ca la vrăjitorie, nu susține că oricine se rănește la picior Într-un ciot o face din cauza vrăjitoriei și nici nu se referă la acea tăietură spunând că a fost produsă de vrăjitorie
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
explică prin vrăjitorie este un aspect particular dintr-un lanț de cauze, care leagă un individ de o Întâmplare naturală și care provoacă un rău. Tânărul care și-a rănit piciorul Într-un ciot de lemn nu se referă la ciot ca la vrăjitorie, nu susține că oricine se rănește la picior Într-un ciot o face din cauza vrăjitoriei și nici nu se referă la acea tăietură spunând că a fost produsă de vrăjitorie, deoarece el știe foarte bine că a
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
un individ de o Întâmplare naturală și care provoacă un rău. Tânărul care și-a rănit piciorul Într-un ciot de lemn nu se referă la ciot ca la vrăjitorie, nu susține că oricine se rănește la picior Într-un ciot o face din cauza vrăjitoriei și nici nu se referă la acea tăietură spunând că a fost produsă de vrăjitorie, deoarece el știe foarte bine că a fost cauzată de ciotul de lemn. Ceea ce atribuie el vrăjitoriei este faptul că În
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
nu susține că oricine se rănește la picior Într-un ciot o face din cauza vrăjitoriei și nici nu se referă la acea tăietură spunând că a fost produsă de vrăjitorie, deoarece el știe foarte bine că a fost cauzată de ciotul de lemn. Ceea ce atribuie el vrăjitoriei este faptul că În acel moment precis, când Îndeplinea o muncă obișnuită, s-a lovit exact În acel ciot, pe când În sute de alte ocazii nu s-a lovit și că, tocmai În acel
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
a fost produsă de vrăjitorie, deoarece el știe foarte bine că a fost cauzată de ciotul de lemn. Ceea ce atribuie el vrăjitoriei este faptul că În acel moment precis, când Îndeplinea o muncă obișnuită, s-a lovit exact În acel ciot, pe când În sute de alte ocazii nu s-a lovit și că, tocmai În acel moment, tăietura care a rezultat din lovitură s-a infectat, pe când el a mai avut zeci de alte tăieturi, care nu s-au infectat. În
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
meu și cu prietenii lui, pe soldații fără mâini și fără picioare, trunchiurile acelea vii, ai căror ochi adunau în ei toată deznădejdea din lume. Da, erau niște samovare: cu capetele pulpelor asemenea picioarelor acelui recipient de aramă și cu cioturile umerilor aidoma toartelor lui. Musafirii noștri vorbeau despre ei cu o ciudată fanfaronadă amestecată cu batjocură și amărăciune. Acel „samovar” ironic și crud însemna că războiul era departe, uitat de unii, lipsit de interes pentru ceilalți, pentru noi, cei tineri
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
a dat-o celui care s-a apropiat primul. El nu a putut să o apuce - singura lui mână, mâna stângă, nu mai avea degete. A înghesuit bancnota în fundul lăzii, apoi, brusc, s-a legănat pe scaun și, întinzându-și ciotul spre Charlotte, i-a mângâiat glezna. Și și-a ridicat spre ea privirea plină de o demență amară... Ea nu a apucat să înțeleagă ce s-a întâmplat după aceea. A văzut un alt schilod, acesta cu două brațe valide
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
strigăt scurt, răgușit a sfâșiat zumzăiala monotonă care plutea deasupra pieței. Charlotte s-a întors brusc. A văzut ceva mai iute decât fulgerul. Ciungul, în lada lui rulantă, a coborât panta străduței cu un pocnet asurzitor de rulmenți cu bile. Ciotul lui s-a proptit de mai multe ori în pământ, dirijând coborârea aceea nebunească. Iar în gura lui, chinuită de un rânjet oribil, săgeta un cuțit strâns în dinți. Schilodul care tocmai îi furase banii a apucat doar să-și
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
de-o fi alta... Ce e scris și pentru noi, Bucuroși le-om duce toate, de e pace, de-i război .” -,, Cum ? Când lumea mi-e deschisă, a privi gândești că pot Ca Întreg Aliotmanul să se mpiedice de-un ciot ? O, tu nici visezi, bătrâne, câți În cale mi s-au pus ! ......................................................................... Și de crunta-mi vijelie tu te aperi c-un toiag ? Și, purtat de biruință, să mă-mpiedic de-un moșneag ? ! “ -,, De-un moșneag, da, Împărate, căci moșneagul
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
contra, toți strigau pe-ntrecute: Uriașul! Marele, cel mai mare uriaș! Căci fiecare spera slujbă și tain. Dar în sine își zicea fiecare: Ce minciună a dracului mai spun. Are să crească și el când mi-o crește mie păru-n palmă. Ciotul tot ciot o să rămâie și Statu-palmă tot Statu-palmă. Dar, de? Ce să-i faci lumii? Așa-i lumea. Să mă duc să-i spun ce gândesc, cu ce mă aleg? Dar așa cum fac eu, am haine, mâncare, băutură; pot să
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
strigau pe-ntrecute: Uriașul! Marele, cel mai mare uriaș! Căci fiecare spera slujbă și tain. Dar în sine își zicea fiecare: Ce minciună a dracului mai spun. Are să crească și el când mi-o crește mie păru-n palmă. Ciotul tot ciot o să rămâie și Statu-palmă tot Statu-palmă. Dar, de? Ce să-i faci lumii? Așa-i lumea. Să mă duc să-i spun ce gândesc, cu ce mă aleg? Dar așa cum fac eu, am haine, mâncare, băutură; pot să strălucesc și
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
care sugera într-un fel cam obscen că singurul petic de Imperiu pe care îl cunoaște cu adevărat suveranul era biblioteca. Dar asta fusese cândva. ― Ce-ați mai descoperit, Sire? întrebă Mas care își examina cu o curiozitate aproape morbidă cioturile degetelor. Kasser îi aruncă o privire pierdută, întrebîndu-se dacă era bine să le dezvăluie măcar și o mică parte din informațiile care îl împiedicaseră să doarmă toată noaptea trecută. Gândi că toate deceniile pierdute în biblioteca imperială nu valorau nici
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
picioarelor la alergare, după epuizarea și stressul înotului. Cât despre cățăratul în copaci, aici ambele biete animale abia de reușeau, într-un târziu, să se agațe, cu eforturi jalnice, pe câte un...trunchi doborât de furtună sau pe câte un ciot mai noduros, scorțos și scorburos. La sfârșitul instrucției, toamna târziu, premiant și ...”șef de promoție” a fost recunoscut în unanimitate singurul...destul de bun înotător, acceptabil cățărător și cât de cât alergător în același timp...puiul de șarpe, ajuns acum la
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
aversiunea față de foc și preferința pentru monoculturi - au afectat negativ sănătatea pădurilor și producția forestieră, vezi Nancy Langston, Forest Dreams, Forest Nightmares: The Paradox of Old Growth in the Inland West, University of Washington Press, Seattle,1995. „Când se elimină cioturile dintr-o pădure cu ciclu de producție scurt, se elimină În același timp 10% din speciile sălbatice (mai puțin păsările), iar când sunt Înlăturate cioturile și arborii căzuți din pădurile amenajate, care au maturizare rapidă, dispar 29% dintre specii. Pe măsură ce
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Old Growth in the Inland West, University of Washington Press, Seattle,1995. „Când se elimină cioturile dintr-o pădure cu ciclu de producție scurt, se elimină În același timp 10% din speciile sălbatice (mai puțin păsările), iar când sunt Înlăturate cioturile și arborii căzuți din pădurile amenajate, care au maturizare rapidă, dispar 29% dintre specii. Pe măsură ce se renunță la diverse elemente ale pădurii, În numele uniformității simpliste denumite „managementul intensiv al lemnului pentru cherestea”, ne apropiem de apogeul viziunii Înguste ce caracterizează
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
pâră kâr oichii ciobi-se-vor”, „tot o ciupearcă pe-o ciupearcioaică / de la micro- la macrociupercioaie / pâră la a cea de-a opta zi / kâr toate goalele plezneau”. Nu lipsesc rimele interioare hazlii: „pe-un mărar de armăsar pe un ciot de svântă tot / pe-un arcuș de corcoduș pe-o găoace de rădace / de trei ori moartă / odată la poartă odată la toartă și mai odată / la nunta spartă”. Cel mai întins poem al lui S., Imperiul (1981), revărsat pe
STAMATU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289850_a_291179]
-
a mers mai departe. Și nu s-a oprit aici: Eva a dat cu sufletul ei zdrențuit de pereții ... X. NUCA DISCORDIEI, de Daniela Dumitrescu, publicat în Ediția nr. 1805 din 10 decembrie 2015. La mijloc de ulicioară, Pe un ciot, în fapt de seară, (Serios sau într-o doară) Se certau un corb și-o cioară Că-n curtea lui Moș Ilie, Cel de lângă prăvălie, S-au vândut (nu-i jucărie) Două nuci la preț de-o mie. -Cine n-
DANIELA DUMITRESCU [Corola-blog/BlogPost/381176_a_382505]
-
pe ram O nucuță. Tre' s-o am! Nu-i dau ciorii nici un gram. Și s-au bulucit de-ndată Către creanga-mpricinată, Dar surpriză epocală: Nuca lor era cam goală. Morala: Citește mai mult La mijloc de ulicioară,Pe un ciot, în fapt de seară,(Serios sau într-o doară) Se certau un corb și-o cioarăCă-n curtea lui Moș Ilie,Cel de lângă prăvălie, S-au vândut (nu-i jucărie) Două nuci la preț de-o mie.-Cine n-a
DANIELA DUMITRESCU [Corola-blog/BlogPost/381176_a_382505]
-
ultima parte, intitulată Arhidictatorul, tonul este mai dur, mai direct și, uneori, sarcastic, în nota, alt fel destul de facilă, a pamfletului versificat: „Ce era el anume în carne și oase/ din creștet în călcâie/ o tigvă de maimuță pe un ciot de homunculus/ fața pârjolită de gălbeneală și umbrită de crețuri/ gură zvârlind țipete a poruncă și-nfricoșare/ câți îl vedeau în preajmă murmurau în ei înșiși/ ia te uită cine peste noi tronează”. Câteva pagini din Poemul care își citește cititorul
STANCIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289864_a_291193]
-
descoperite la Fărcașu de Sus au indicate diferite părți anatomice ale corpului, inclusiv sexul (M. Nica, 1976, fig. 17/1, 2) (Fig. 1/1, 2). Cea feminină are sânii evidențiați prin două mici pastile de lut, brațele modelate ca niște cioturi la nivelul umerilor, posteriorul fiind puternic bombat, cu fesele despărțite. Personajul masculin, de la care se păstrează doar partea inferioară, are picioarele modelate din aceeași bucată de lut, fiind despărțite printr-o incizie fină, iar indicația sexului este realizată prin adăugirea
STATUETE ANTROPOMORFE ALE CULTURII DUDEŞTI. ANALIZA PRIMARĂ. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Livian Rădoescu () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_649]
-
în poziție verticală, cu steatopigie, ornamentate. Acestei categorii îi este atribuită piesa descoperită la Fărcașu de Sus, aparținând etapei Dudești III B (Ibidem, p. 97, fig. 17/3). Capul este modelat într-o manieră destul de neglijentă, brațele sunt ca două cioturi, rotunjite la capete, iar sânii sunt redați prin două mici gurguie. In partea mediană, statueta are un ornament ce reprezintă, potrivit autorului descoperirii, o centură (Ibidem). În această categorie plastică poate fi inclus și fragmentul descoperit la Măgura, care este
STATUETE ANTROPOMORFE ALE CULTURII DUDEŞTI. ANALIZA PRIMARĂ. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Livian Rădoescu () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_649]
-
cu precizarea că este vorba de statuete antropomorfe feminine (fig. 5/1-6). Statuetele de la Dodești au sânii bine modelați, uneori chiar cu decor din linii incizate, care au menirea de a reliefa caracteristica feminității, iar brațele, scurte (doar ca niște cioturi - amorse, uneori fragmentare din vechime) sunt modelate oblic în sus, sau chiar îndoite, cu antebrațele în sus, în poziția clasică a orantei (fig. 5/6). Din statueta de la Igești s-a păstrat doar partea superioară a corpului, cu capul și
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]