406 matches
-
Există, desigur, urme adânci ale culturii elene, însă nu poate fi ignorată acea specificitate, rezultată din schimbul de valori cu marile civilizații din jurul Mediteranei, schimb în care această insulă a și dat, nu numai a luat. Nu trebuie uitat că ciprioții s-au adăpat mai întâi din civilizațiile egipteană și siro-mesopotamiană și abia după aceea din cea elenă. Ei sunt însă foarte mândri de zestrea moștenită, pe care au tezaurizat-o cu grijă și o valorifică cu multă pricepere. Deci, există
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
și fenicieni, egiptenii lui Thutmosis III, perși, greci, romani, bizantini, cruciați, venețieni, otomani și englezi. Nume celebre ale istoriei au revendicat această insulă, cum au fost, printre alții, Alexandru cel Mare sau regina Cleopatra a Egiptului. De sub imperiul colonial britanic, ciprioții au scăpat în anul 1960 când, la 16 august, au respirat pentru prima dată aerul independenței. Dovezile materiale ale unei civilizații de peste 10.000 de ani, prin densitatea și valoarea lor, au făcut posibil ca o bună parte a acestei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
amintesc și pe Vlădica Luca, mare caligraf și miniaturist, care a fugit din Cipru din cauza oprimării otomane, ajungând să dețină pe meleagurile noastre înalta poziție de episcop al Buzăului, după care a devenit unul dintre marii Vlădici ai Ungro-Vlahiei (1604-1629). Cipriotul Luca s-a bucurat de multă încredere din partea lui Mihai Viteazul, atât pe plan religios, cât și diplomatic, fiindu-i încredințate câteva solii peste graniță: pe lângă Sigismund Bathori, la Alba Iulia (1595) și pe lângă țarul Rusiei (1596). El a fost
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
Mănăstirea Kykkos, am trecut prin satul Lefkara, perlă a artei populare, cunoscută în întreaga lume pentru celebra dantelă, care se numește Lefkaritica. Cum altfel? Am traversat, apoi, o vastă zonă colinară, cu plantații de viță de vie, care le asigură ciprioților miraculosul elixir al vieții de peste 3.500 de ani. Calitatea vinurilor îl făcuse gelos până și pe Dionysos. Printre altele, ciprioții se mândresc astăzi cu soiul Comandaria, protejat acasă de lege și recunoscut în Uniunea Europeană, S.U.A. și Canada ca produs
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
Lefkaritica. Cum altfel? Am traversat, apoi, o vastă zonă colinară, cu plantații de viță de vie, care le asigură ciprioților miraculosul elixir al vieții de peste 3.500 de ani. Calitatea vinurilor îl făcuse gelos până și pe Dionysos. Printre altele, ciprioții se mândresc astăzi cu soiul Comandaria, protejat acasă de lege și recunoscut în Uniunea Europeană, S.U.A. și Canada ca produs unic în lume. Cu Dionysos m-am întâlnit peste tot în zona Mediteranei. În fiece loc există câte o legendă despre
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
Afrodita nu este zeița care să aparțină unui singur Panteon. Năzdrăvăniile ei au o vastă arie euro-asiatică de manifestare. În mitologia cipriotă, însă, Afrodita pare să fie mai alintată decât în Grecia, cu evidențierea acelor trăsături care corespund și mentalității ciprioților, înclinați și ei destul de mult spre distracție și zburdălnicii. La urma urmelor, Afrodita și Cipru sunt sinonimi. Despre originile zeiței circulă unele din cele mai frumoase legende, de care nu era străin nici Mircea Eliade al nostru. În a sa
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
aceiași termeni și atmosferă am fost primit și de ceilalți membri ai cabinetului președintelui Spyros Kyprianu. Am reușit să efectuez, într-un tempo rapid, și vizitele de prezentare la toți factorii de răspundere din cadrul Președinției și din M.A.E. cipriot, la toți șefii de misiune diplomatică de la Nicosia și la toate forțele politice de stânga, socialiste și de dreapta. Primirea de către Preafericitul Hrisostom I, Arhiepiscop al Ciprului (1977-2006), a reprezentat o onoare de neuitat pentru mine. Din discuție s-a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
Cipru. Cultivând un cerc larg de relații la nivel de miniștri, șefi de partide politice etc., a contribuit la promovarea relațiilor româno cipriote pe plan politic (schimburi de vizite de delegații guvernamentale, parlamentare, de partid etc.), cultural (trimiterea de tineri ciprioți la studii în România, organizarea de expoziții de carte, artizanat și imagini turistice, prezentarea de filme românești la televiziunea cipriotă etc.), precum și, în domeniul economic (dezvoltarea exportului de tractoare românești, de CKD-uri pentru montarea de autoturisme ARO în Cipru
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
turistice, prezentarea de filme românești la televiziunea cipriotă etc.), precum și, în domeniul economic (dezvoltarea exportului de tractoare românești, de CKD-uri pentru montarea de autoturisme ARO în Cipru, recuperarea unor importante datorii în valută etc.). A inițiat colaborarea cu organizația ciprioților care au studiat în România, pe care a determinat-o să conlucreze la dezvoltarea relațiilor româno cipriote. În anul 1986, a fost rechemat în țară și, pe considerente politice, transferat din M.A.E. la Centrala de Prelucrare a Lemnului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
ajungea la Nicosia, unde, cu câteva săptămâni în urmă, Ambasada fusese confruntată cu o manifestație de protest a românilor stabiliți în Cipru, în legătură cu prezența minerilor la București. Printre primele sale preocupări, a fost și stabilirea unor raporturi normale cu românii ciprioți. După șase luni, la marcarea unui an de la înlăturarea dictaturii, șeful misiunii reușea să îi adune pe aproape toți românii de pe insulă la un cocktail, să le explice într-o tonalitate firească schimbările din țară, nevoia comunicării neîngrădite cu familiile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
taxele vamale se strecurase o eroare: în loc de Râmi Trade Company LTD, se trecuse Ram. Lipsea, vezi Doamne, o literă. Ca dovadă, s-a prezentat completului de judecată un certificat de înmatriculare al firmei Râmi, cu motivația că greșeală aparținea partenerului cipriot. Cine era cipriotul, nu s-a mai amintit în instanță. În depozitele firmelor lui Iskandarani, Gardă Financiară a descoperit țigări fără acte legale, în valoare de 70 miliarde lei. A fost identificat și sistemul prin care Zaher le introducea în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
strecurase o eroare: în loc de Râmi Trade Company LTD, se trecuse Ram. Lipsea, vezi Doamne, o literă. Ca dovadă, s-a prezentat completului de judecată un certificat de înmatriculare al firmei Râmi, cu motivația că greșeală aparținea partenerului cipriot. Cine era cipriotul, nu s-a mai amintit în instanță. În depozitele firmelor lui Iskandarani, Gardă Financiară a descoperit țigări fără acte legale, în valoare de 70 miliarde lei. A fost identificat și sistemul prin care Zaher le introducea în țară: importă țigările
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
două capete. Președintele Băsescu și premierul Tăriceanu au declarat de mai multe ori, în țară și în afara ei, că România nu este de acord cu independența Kosovo și, în consecință, nu vor recunoaște noul stat. La fel au zis grecii, ciprioții, spaniolii, slovacii toți membri ai UE. Zilele trecute, însă așa cum am spus -, România s-a aliniat celorlalți membri UE care au hotărît trimiterea misiunii în Kosovo, care misiune favorizează separarea, și nu invers. Nu-i clar că logica și morala
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Administrative/939_a_2447]
-
interetnice și oferind pretext pentru posibile intervenții din partea Serbiei și Croației. Istoria arată că astfel de acorduri cum este cel privind Bosnia au eșuat. În 1964, în Cipru, mediatorii internaționali au realizat un acord identic cu cel de la Dayton între ciprioții turci și greci. Prin acest acord, s-a încercat și substituirea legăturilor dintre statele-mamă și comunitățile etnice cu un guvern central, care însă nu funcționa și cu blocuri parlamentare formate pe baze etnice. În 1974, Turcia invadează insula, punând astfel
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
Ilias Iliou, Iași, 1980; Jean Coutsocheras, Cu aripa și tridentul, pref. Romul Munteanu, cu ilustrații de Marcel Chirnoagă, București, 1980 (în colaborare cu Constantin Crișan); Odele Mării Egee. Poeți greci contemporani, București, 1990 (în colaborare cu Ioanid Romanescu); Surâsul Afroditei. Poeți ciprioți contemporani, îngr. și pref. trad., Iași, 1995 (în colaborare cu Leonida Maniu și Leonidas Rados); Soarele Verghinei. Poeți contemporani din Salonic, Iași, 2003 (în colaborare cu Leonida Maniu). Repere bibliografice: Adrian Popescu, Rita Boumi-Pappà, „Înflorire în pustiu”, ST, 1974, 12
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289093_a_290422]
-
să se gândească care a fost soarta Bancorexului, ce s-a întâmplat cu Bancorexul... A.M.P. : SĂ se gândească care a fost soarta Ciprului zilele acestea. Altfel, eram precum Ciprul, oamenii să aibă eco‑ nomiile din bănci confiscate, pentru că băncile ciprioților erau integral corupte. Asta trebuie să se înțeleagă ! V.A. : Sunt mulți care gândesc așa : de ce n-avem noi bănci și au străinii ? A.M.P. : Știu. BĂncile străine ne-au protejat. Acest lucru a fost un fel de a ne
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
oficialitățile cipriote, un expert în toate problemele relațiilor bilaterale româno-cipriote, să cunosc detaliat situația la zi ale raporturilor intercomunitare, care aveau un specific destul de belicos, după amestecul brutal al Turciei și Greciei în divizarea insulei pe criterii etnice. Cunoșteam sensibilitățile ciprioților în aceste probleme încă din perioada negocierilor de la Dipoli și de la Geneva pentru pregătirea și adoptarea Actului Final al Conferinței pentru securitate și cooperare în Europa. Îmi aminteam de agitația din delegațiile cipriotă, greacă și turcă în timpul crizei din anul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
dacă dăm crezare unor specialiști, insula este evocată nu numai de inscripții egiptene, de textele antice grecești ale unor nume ilustre ca Homer, Herodot, Euripide, Solon, ci și de Cartea Facerii din Vechiul Testament. Am verificat o trimitere a unui istoric cipriot la primul capitol al Vechiului Testament, Geneza sau Facerea, și am găsit informația că un strănepot al lui Noe, Chitim, fiu al lui Iavan și nepot al lui Iafet, unul dintre cei trei copii cu care bătrânul Noe a construit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
bogății naturale printre care și pădurile de cedru, care ofereau posibilitatea construcțiilor de nave. În sursele hitite și egiptene, insula este menționată, pe lângă numele de Alasia, și cu numele Asy. Se cunoaște, de asemenea, faptul că o lungă perioadă regii ciprioți plăteau faraonilor tributul în cupru. În plină epocă a bronzului, în jurul anilor 1400 î. H., își fac apariția pe insulă primii negustori micenieni. Aheii au pătruns pe insulă, mai întâi în peninsula Karpasia, prin așa-numitul "golf al aheilor", venind
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
inspirat și una dintre marile creații literare ale umanității Odiseea genialului grec Homer, care are strânse legături cu istoria Ciprului. Cuceririle lui Alexandru cel Mare sunt, de asemenea, legate de această insulă, la început prin sprijinul militar, acordat de regii ciprioți lui Alexandru Macedon pentru cucerirea cetății feniciene Tyr, apoi prin dominația ptolemeică din insulă. Numele lui Cezar, al Cleopatrei și al lui Marc Antonius sunt legate și de Cipru; fiul Cleopatrei, Alexandru, a fost guvernator al Ciprului și chiar încoronat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
secolul al XVI-lea, domnul Moldovei Petru Șchiopul răscumpăra din robie de la tătari pe preotul Adam Graecus, de origine cipriotă, sau că unul dintre întemeietorii școlii de caligrafie din Țara Românească era un cărturar cipriot, cunoscut sub numele de Luca Cipriotul, care la începutul secolului al XVII-lea ajungea Episcop de Buzău și apoi Mitropolit al Ungrovlahiei." "Insula a fost secole de-a rândul un popas primitor pentru pelerinii care mergeau să viziteze locurile sfinte, a fost un punct de sprijin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
slavonă și greacă. Prezența grecilor pe teritoriul României era deja destul de frecventă, mai ales în porturi, dar și în centrele comerciale mai cunoscute din toate regiunile țării. Evident printre grecii stabiliți în diferite zone, exista posibilitatea să fie și unii ciprioți. Identificarea lor era posibilă, mai ales când aceștia se evidențiau pe plan local. Am găsit câteva nume de astfel de ciprioți: Matei Kigalas (1586-1654) a fost autorul unui cronograf Compendiu de diferite istorii; Marcos Porfyropoulos, profesor și director al Academiei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
mai cunoscute din toate regiunile țării. Evident printre grecii stabiliți în diferite zone, exista posibilitatea să fie și unii ciprioți. Identificarea lor era posibilă, mai ales când aceștia se evidențiau pe plan local. Am găsit câteva nume de astfel de ciprioți: Matei Kigalas (1586-1654) a fost autorul unui cronograf Compendiu de diferite istorii; Marcos Porfyropoulos, profesor și director al Academiei Domnești din București; Monahul Kyprianos, un tânăr monah cipriot, care în anul 1783 fusese trimis în Moldova cu misiunea de a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
liderii luptei pentru independența Ciprului. La 9 iulie 1921, când turcii au executat în piața din Nicosia pe toți demnitarii bisericii ortodoxe cipriote, Kyprianos, deși știa ce se va întâmpla, a stat alături de colegii săi, murind pentru idealul național al ciprioților. În secolul al XIX-lea, unele mari evenimente cu caracter antiotoman din istoria noastră au importanță și pentru istoria Ciprului, două dintre acestea fiind determinante pe insulă: Eteria, mișcare pornită din Moldova în anul 1821 marchează pe insulă sfârșitul sistemului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
de muncă din România, în condițiile accesului fără viză în Cipru a oricărui cetățean român. Apoi, am efectuat o vizită protocolară ministrului educației, Christoforos Christofides, în cursul căreia interlocutorul a adresat mulțumiri statului român pentru sprijinul acordat mai multor tineri ciprioți care fuseseră bursieri în diferite facultăți din România. Momentul cel mai important a fost primirea, după vizitele evocate, la președintele Republicii, George Vassiliou, care s-a interesat de situația politică din România și care a exprimat convingerea că, în noile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]