5,146 matches
-
Denis (coordonator), Notions de philosophie, II, Paris, Gallimard, pp. 563-635. JUTEAU Danielle (1999), L’Ethnicité et ses frontières, Montréal, Presses de l’Université de Montréal. LAPIERRE Jean-William (1995), „Préface”, in POUTIGNAT Philippe și STREIFF-FENART Jocelyne, Théories de l’ethnicité..., ed. cit., pp. 9-14. OGIEN Albert (1987), „Les usages de l’identité”, in AFA (Association Française des Anthropologues), Vers des sociétés pluriculturelles: études comparatives et situation en France, Paris, Ed. de l’ORSTOM, pp. 133-138. POUTIGNAT Philippe și STREIFF-FENART Jocelyne (1995), Théories
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
1987), „Les usages de l’identité”, in AFA (Association Française des Anthropologues), Vers des sociétés pluriculturelles: études comparatives et situation en France, Paris, Ed. de l’ORSTOM, pp. 133-138. POUTIGNAT Philippe și STREIFF-FENART Jocelyne (1995), Théories de l’ethnicité..., ed. cit. SCHNAPPER Dominique (1998), La Relation à l’autre. Au cœur de la pensée sociologique, Paris, Gallimard. SHILS Edward (1957), „Primordial, personal, sacred and civil Ties”, The British Journal of Sociology, vol. 8, nr. 1, martie, pp. 130-145. SOLLORS Werner (1986), Beyond
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
au siècle des Lumières, Paris, Payot. KAPPLER Claude (1980), Monstres, démons et merveilles à la fin du Moyen Age, Paris, Payot. KLINEBERG Otto (1991), „Les relations entre groupes ethniques”, in POIRIER Jean (coordonator), Histoire des mœurs, t. 3: Thèmes..., ed. cit., pp. 301-346. MONESTIER Martin (1978), Les Monstres. Le fabuleux univers des „oubliés de Dieu”, Paris, Tchou. PANOFF Michel (1989), Tahiti métisse, Paris, Denoël. PARE Ambroise (1996), Des monstres et prodiges, Paris/Geneva, Ed. Slatkine (prima ediție: 1573). POLIAKOV Léon (coordonator
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
Réflexions liminaires. De la Wallonie à l’Europe: l’intégration des identités”, in COURTOIS Luc și ZACHARY Marie-Denise (coordonatori), Enseigner la Wallonie et l’Europe, Louvain-la-Neuve, Fondation wallonne, pp. 19-34. POUTIGNAT Philippe și STREIFF-FENART Jocelyne (1995), Théories de l’ethnicité, ed. cit. RICŒUR Paul (1990), Soi-même comme un autre, Paris, Seuil. — (1993), „Le «soi» digne d’estime et de respect”, Autrement, nr. 10, pp. 89-99. TAJFEL Henri (1981), Human Groups and Social Categories, Cambridge, Cambridge University Press. THUAL François (1995), Les Conflits
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
și MESURE Sylvie (coordonatori) (2000), Les Identités culturelles, Paris, PUF (primul număr al revistei Comprendre). LAPEYRONNIE Didier (1999), „De l’altérité à la différence. L’identité, facteur d’intégration ou de repli”, in DEWITTE Philippe (coordonator), Immigration et intégration..., ed. cit., pp. 252-259. PARK Robert (1950), Race and Culture. Essays in the Sociology of Contemporary Man, Glencoe, Free Press (culegere de articole publicate În special În anii 1920 și 1930). — et alii (1967), The City, Chicago, The University of Chicago Press
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
autre. Au cœur de la pensée sociologique, Paris, Gallimard. — (coordonator) (2001), Exclusions au cœur de la cité, Paris, Anthropos. SIMON Patrick, „L’immigration et l’intégration dans les sciences sociales en France depuis 1945”, in DEWITTE Philippe (coordonator), Immigration et intégration..., ed. cit., pp. 82-96. SOCIOLOGIE ET SOCIETES (2001), L’Exclusion: changement de cap, vol. 33, nr. 2, toamna (număr coordonat de Shirley ROY și Marc-Henry SOUCY). TOCQUEVILLE Alexis de (1986), De la Démocratie en Amérique (2 vol., 1835 și 1840) ă trad. rom
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
Racism”, in HENRIQUES Julian et alii (coordonatori), Changing the Subject: Psychology, Social Regulation and Subjectivity, Londra, Methuen, pp. 65-81. JACKSON James et alii (1993), „Racisme institutionnel et ignorance pluraliste: une comparaison transnationale”, in WIEVIORKA Michel (coordonator), Racisme et modernité, ed. cit., pp. 244-262. KEVLES Daniel (1995), Au nom de l’eugénisme, trad. fr., Paris, PUF (prima ediție americană: 1985). KINDER Donald și SEARS David (1981), „Prejudice and politics: symbolic racism versus racial threats to the good life”, Journal of Personality and
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
nature of modern racism in the United States”, Revue internationale de psychologie sociale, vol. 2, nr. 3, iulie-septembrie, pp. 293-303. PETTIGREW Thomas și MEERTENS Roelant (1993), „Le racisme voilé: dimensions et mesure”, in WIEVIORKA Michel (coordonator), Racisme et modernité, ed. cit., pp. 109-126. SCHUMAN Howard et alii (1997), Racial Attitudes in America. Trends and Interpretations, Cambridge (Mass.), Harvard University Press (prima ediție: 1985). SEARS David (1983), „The Persistence of Early Political Predispositions”, in WHEELER Ladd (coordonator), Review of Personality and Social
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
Geert (1994), Vivre dans un monde multiculturel. Comprendre nos programmations mentales, trad. fr., Paris, Ed. d’Organisation (prima ediție În limba engleză: 1991). JODELET Denise și HAAS Valérie (1999), „Pensée et mémoire sociale”, in PETARD Jean-Pierre (coordonator), Psychologie sociale..., ed. cit., pp. 113-161. LADMIRAL Jean-René și LIPIANSKY Edmond-Marc (1989), La Communication interculturelle, Paris, Armand Colin. MILGRAM Stanley (1974), Soumission à l’autorité. Un point de vue expérimental, trad. fr., Paris, Calmann-Lévy (prima ediție americană: 1974). MOSCOVICI Serge (1976), La Psychanalyse, son
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
LEVY André (editor), Psychologie sociale. Textes fondamentaux anglais et américains, Paris, Dunod (prima ediție americană: 1948). SHERIF Muzafer et alii (1979), „Les relations intra et intergroupes”, trad. fr. a unui articol apărut În 1961, in DOISE Willem (coordonator), Expériences..., ed. cit., pp. 121-149. SECA Jean-Marie (1998), „Pentru o psihologie socială a vocației minoritare”, („Pour une psychologie sociale de la vocation minoritaire”), in NECULAU Adrian și FERREOL Gilles (coordonatori), Psihosociologia schimbării, Iași, Polirom, pp. 68-76. — (2001), Les Représentations sociales, Paris, Armand Colin. TAJFEL
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
Henri (1984), The Social Dimension. European Developments in Social Psychology, Cambridge/Paris, Cambridge University Press/Maison des Sciences de l’Homme. YZERBYT Vincent și SCHADRON Georges (1999), „Stéréotype et jugement social”, in BOURHIS Richard și LEYENS Jacques-Philippe (coordonatori), Stéréotypes..., ed. cit., pp. 127-160. Φ Atitudine, ATRIBUIRE (teoriile Î), Discriminare, PREJUDECATĂ, REPREZENTARE SOCIALĂ Stigmat/stigmatizaretc "Stigmat/stigmatizare" Φ Discriminare, PREJUDECATĂ, Stereotip Stratificaretc "Stratificare" Indiferent dacă ne referim la caste, la ordine sau la clase, stratificarea apare În cadrul grupului, instituției sau societății de Îndată ce
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
încă una care depășea în complexitate, cel puțin ocazional, unele formule etnografice. footnote>, sortite adaptării în raport cu o singur reper fundamental, ecologia: în timp ce „fermierii au relații de succes între ei, vânătorii și culegătorii întrețin relații ecologice cu alunele” (Bradley 1984: 11, cit. în Gamble 1999: 2). Tot ea lămurește și timiditatea tenace<footnote Faptul trebuie asociat, cel puțin parțial, structurii teoretice a evoluționismului cultural (cf. Bettinger 1991), care, în contrast cu gândirea populațională, darwinistă, a preferat dintotdeauna convenția unor societăți preistorice integrate, omogene. Ca
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
niciodată împlinită și nici nu se poate repeta".(10, pp. 27-28) Cu aproape un secol în urmă, Husserl susținea că Europa spirituală cuprinde și dominioanele engleze, SUA, " Nu însă eschimoși sau indienii (...) sau țiganii ce vagabondează mereu în Europa". (Loc. cit.) La început de nou mileniu, integrarea europeană se lovește de vechea ambiție a Vestului de a impune Estului instituțiile sale. Aproape tot din ce a făcut Estul în 40 de ani postbelici a fost demolat, iar dacă ar fi posbil
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
studiile Istoria științei, Relațiile dintre istorie și istoria științei și în alte locuri din acest volum. Rudele directe ale istoriei științei sunt istoria literaturii, a filosofiei, a muzicii și artelor plastice, iar după alți autori, dreptul și istoria militară. (Op., cit., p. 197) De asemenea, sociologia și psihologia sunt pentru Kuhn surse importante de elaborare a modelului său de reprezentare nouă a istoriei și filosofiei științelor. Este interesantă opinia că transformarea științei clasice în timpul revoluției științifice din secolele al XVII-lea
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
zel, a rupt îndată din carte cele două cuvântări ale lui Nestorie, și le-a pus pe foc, zicând: − Să nu rămână în chilia mea vrăjmașul Stăpânei noastre, Sfintei Născătoarea de Dumnezeu și pururea Fecioara Maria” - cf. Ioan Moshu, op. cit, p. 60-61. 86 Tâlcuirea Pr. Stăniloae: Împărăția cerurilor nu constă numai într-o comuniune iubitoare cu Hristos, ci și cu toți cei ce au crezut în El. Dar așa cum trebuie să cultivăm încă de aici iubirea pentru Hristos ca să fim
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
Europea, tentativi di un' analisi normativa. Tucidide ÎI, 37, p. 6. 4 Luca Baccelli, Un' eredità da non depilare, La virtùdel Patrimonio Costituzionale Europeo, Europa, Cittadinanza, Confini, Pensa Multimedia, Lecce, 2006, pp. 64-67. 5 EtennieBalibar, Europa paese di frontiere, op.cit, pp. 66-67. 6 Guido Montani, L'Europa, la sovranitànazionale e la costituzionalizzazione delle relazioni internazionali, economia.unipv.it, p. 12. 7 Giovanna Procacci, Quanto è sociale îl "modello sociale europeo"? Note în margine allevicende del Trattato costituzionale europeo, în Europa
[Corola-publishinghouse/Science/84979_a_85764]
-
și condiția procesului soteriologic. În virtutea acestei iubiri, Dumnezeu nu s-a întors cu totul de la zidirea Sa, nici n-a uitat lucrurile mâinilor Sale când omul s-a desprins, prin păcat, din comuniunea originară<footnote Diac. Asistent I. Bria, art. cit., p. 59. footnote>. Fiul lui Dumnezeu îmbracă prin chenoză chipul de rob (Filip., 2, 6-11), spre o apropiere deplină față de noi, făcând din păcatele noastre, păcatele Sale, pentru a face din dreptatea Sa dreptatea noastră<footnote Fer. Augustin, Ennarrationes in
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
Sfântului Duh, devenim mai iertători. Noi, cei care neam simțit cercetați, sub îndrumarea Sfântului Duh, am devenit mai cinstiți. Noi, cei care ne-am simțit vindecați, sub îndrumarea Sfântului Duh, devenim mai vindecători ai altora<footnote William R. Clough, art. cit., p. 30. footnote>. Așa cum Fiul lui Dumnezeu S-a făcut om pentru noi, arătând că Dumnezeu nu e departe de om, căci dă atâta valoare omului, încât se face și el om<footnote Pr. Stăniloae în 7 dimineți cu părintele
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
din profunzimea duhului său, cu întreaga sa personalitate: Să iubești pe Domnul Dumnezeul tău din toată inima ta, cu tot sufletul tău, cu tot cugetul tău și cu toată puterea ta (Mc., 12, 30) <footnote Diac. Asistent I. Bria, art. cit., p. 55. footnote>. Iubind pe Dumnezeu din toată ființa lui, omul dobândește folos și arată că se iubește și se prețuiește pe sine: Iubirea față de tine se vede prin aceea că iubești pe Dumnezeu din toată ființa ta (...) Crezi că
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
și o extensiune socială: Să iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți (Mc., 12, 31). Ea este puterea divină care reînnoiește unitatea originară în toate aspectele și dimensiunile ei: personală, socială, verticală, orizontală<footnote Diac. Asistent I. Bria, art. cit., p. 55. footnote>, căci temelia vieții sociale și rădăcina tuturor bunurilor este iubirea de oameni<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Omilie în cinstea lui Lazăr, 6, P.G., XLVIII, col. 990. footnote>. Textele biblice ne amintesc astăzi că, în calitate de creaturi
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
vedere al Evanghelistului Ioan, iubirea este salvată de la subiectivism deoarece este expresie a Logosului. Logosul este cel care face posibilă înțelegerea lumii atât în mod obiectiv (logică și observație), cât și subiectiv (iubire și valorizare)<footnote William R. Clough, art. cit., pp. 25, 26, 29. footnote>. Iubirea nu ar putea să rămână ascunsă în străfundul inimii, autenticitatea ei descoperindu-se din manifestările sale, din puterea sa de expresie și dăruire și mai întâi într-o renunțare totală sau mai binezis o
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
ediții între ele, cercetând variante și varietăți, restabilind puncte și virgule, discutând cu gravitate date minime, aducând obiecții infinitezimale și inutile, în ton doct și peremptoriu; spectacolul vechilor pustnici ce voiau să-și înfrângă tentațiile trupului sub asprimea ciliciului"(opt. cit., ed. cit., p. 63; sublinierea îmi aparține - G.P.). Sub penița lui G. Călinescu, tonul depreciativ la adresa textologiei și a textologilor devine, la un moment dat, ostentativ sfidător, cu o lesne descifrabilă intenție ofensatoare. Momentul este însă unul din cele culminante
Câte ceva despre altceva by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/12483_a_13808]
-
ele, cercetând variante și varietăți, restabilind puncte și virgule, discutând cu gravitate date minime, aducând obiecții infinitezimale și inutile, în ton doct și peremptoriu; spectacolul vechilor pustnici ce voiau să-și înfrângă tentațiile trupului sub asprimea ciliciului"(opt. cit., ed. cit., p. 63; sublinierea îmi aparține - G.P.). Sub penița lui G. Călinescu, tonul depreciativ la adresa textologiei și a textologilor devine, la un moment dat, ostentativ sfidător, cu o lesne descifrabilă intenție ofensatoare. Momentul este însă unul din cele culminante ale suferințelor
Câte ceva despre altceva by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/12483_a_13808]
-
Germania - a doua sa patrie -, unde rigorile filologice erau respectate cu strictețe, "nemțește", în editarea clasicilor literaturii latine. Replica poate părea cu atât mai surprinzătoare cu cât se știe că G. Călinescu susținuse, în Prefață la Istoria literaturii române (ed. cit.), necesitatea publicării unor "bune ediții" de "opere complete" ale scriitorilor români, "pentru cercetători". Aceeași replică poate părea însă, totodată, cu atât mai nesurprinzătoare cu cât de asemenea se știe - e adevărat, de mai puțini - că Al. Piru cita, pe drept
Câte ceva despre altceva by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/12483_a_13808]
-
nicăieri din comentariile sale nu reiese cu claritate ce înțelegea el prin cuvintele "bune ediții" de "opere complete", "pentru cercetători", și că edițiile de opere ale scriitorilor români menționate cam la grămadă în capitolul Bibliografie din Istoria literaturii române ( ed. cit.), nu reprezintă, toate, valori textologice, chiar și atunci când au apărut în colecții girate de savanți precum Nicolae Cartojan. Citarea edițiilor cu toptanul, fără discernământ critic filologic și istorico-literar, discreditarea "buchiselii" lingvistice comparate, absolut necesare, precum și a minuțioaselor cercetări bibliografice preliminare
Câte ceva despre altceva by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/12483_a_13808]