5,141 matches
-
p.11); Catalogul Muzeului Dr.C.I.Istrati, Tipografia Datina, Tr Severin, 1932, p. 32. 3. Pompiliu Costescu, Palatul Cultural, Boabe de Grâu, 1933, 3. an IV, nr.12, p.727-745 4. Catalogul Muzeului Dr.C.I.Istrati, p.32 5.Mite Măneanu, op.cit, p. 49-53; Varvară M. Măneanu, Obiecte de cult creștin în Colecțiile Muzeului Regiunii Porților de Fier, Drobeta, XI-XII, p.448- găsim un pomelnc pe o cruce de lemn, datat(1837). provenit de la preotul și cunoscutul folclorist Gh.Dumitrescu Bistrița, din
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU, CHIRILĂENESCU, UN POMELNIC RAR ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344747_a_346076]
-
Mite Măneanu, Cerneți- creșterea și decăderea unui oraș, în Porțile de Fier. Revista de Istorie și Cultură, ăn VIII, nr. 1 ( 14 ), 2004, p. 6-27 149.N.Iorga, Sate și mănăstiri din România, București, 1905, p.338.; Florea Stănculescu, op.cit, p.177-178. 150. Într-o catagrafie bisericească din 1840 Piatră Albă figurează că proprietate a Mănăstirii Cozia având biserică de zid cu hramul Adormirea Maicii Domnului, făcută de popa Ioan Bădescu și Ion Ciocazan în 1814. 151.N.Iorga, Sate
DR.MITE MĂNEANU, BISERICILE ORAŞULUI CERNEŢI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346981_a_348310]
-
din 1840 Piatră Albă figurează că proprietate a Mănăstirii Cozia având biserică de zid cu hramul Adormirea Maicii Domnului, făcută de popa Ioan Bădescu și Ion Ciocazan în 1814. 151.N.Iorga, Sate și mănăstiri, loc cît.; Vasile Drăguț, op.cit, p.17-25; Gabriel Crăciunescu, Cornelia Balaci, Biserica Sfântă Treime din Cerneți,în “Drobeta “,IX,1999,p.128-133. 152.N.Stoicescu, Bibliografia localităților și monumentelor feudale din România I Țară Românească, Craiova,vol.1., 1970, p.151 șI 254. 153.În
DR.MITE MĂNEANU, BISERICILE ORAŞULUI CERNEŢI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346981_a_348310]
-
precizează “Ca să fie sfintei mănăstirii metoh mănăstirea Domniei Mele de la Cerneți hram Sfintei Troița, care mănăstire ziditu-o am Domnia Mea și o am înalțat-o din temelia ei “.(Al. Stefulescu, Mănăstirea Tismana,Buc.,1909.,p.340-341.) 154.V.Dragut, op.cit, p.17-18. 155.N.Iorga, Sate și mănăstiri, p.338. 156.N.Iorga a mai reușit să descifreze alte câteva inscripții (astăzi șterse ) astfel :” La 1819 am venit de la Sf.Mânastire (Tismana )și am fost slujitor la această 165 Sf.
DR.MITE MĂNEANU, BISERICILE ORAŞULUI CERNEŢI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346981_a_348310]
-
poz. 377, p. 30, poz. 378, p. 30, poz. 379, p. 30. 29. Ibidem, jud. Mehedinți, poz. 333, p. 26, poz. 340 p.27, poz 341, p. 27, poz. 402, p. 32p, poz. 419. p. 33, 30.Dumitru Bălașa, opc cit. 31.Ibidem. 32. Ibidem. 33. În urma aplicării Legii 63 din 1973 o parte din inzestrearea bisericilor din mehedințiul istoric au fost constituite în fonduri la Mitropolia Olteniei, altele la pe atunci la Protoerea Tr Severin precum o parte din cărțile
COORDONATE ISTORICO-ETNOGRAFICE ŞI SPIRITUALE ALE AŞEZĂRILOR DIN AREALUL VĂII ŞI DEALURILOR MOTRULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346228_a_347557]
-
de lumină palidă dinspre Călin (File din poveste ): ”De atunci intru paj și cavaler șervet pentru eternitate în suita M-sale Veronica, supus ca un câine și înamorat ca un cărăbuș “.( Către Veronica Micle, martie 1882, în I. E. Torouțiu, Op., cit. Vol.IV, p.149.). Urmare aprecierii entuziastă a Epigonilor de către Veronica Micle îl îndeamnă pe Eminescu la semnificative confesii literare: “E o concepție pe care o făurisem la Viena, într-un elan de patriotism. Trecutul m-a fascinate întotdeauna. Cronicile
CORESPONDENŢA EMINESCIANĂ-MANIFESTARE DE FORŢĂ MAJORĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 458 din 02 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346315_a_347644]
-
literară, nr. 21, 28 mai 2003, pp. 10-11. 23. Publicate constant, din anul 1973 până în anul 1989, în reviste precum Viața Românească, Teatrul, Secolul 20, Tomis, Familia, Vatra, Steaua, Astra, Echinox, Orizont, Opinia studențească. 24. Nicolae Steinhardt, Primejdia mărturisirii, ed. cit., p. 71. 25. Nicolae Steinhardt afirmă, în convorbirile cu Ioan Pintea: „nu sunt creator, ci critic. Lucrez, așadar, cu materialul clientului. Scriu numai dacă am despre ce scrie și numai în măsura în care sunt în stare să înțeleg și să iubesc sincer
DAN CIACHIR – GÂNDURI DESPRE NAE IONESCU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 643 din 04 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346368_a_347697]
-
nu sunt, sunt doar un diletant, a cărui prezență în viața noastră literară cred că se datorează, îndeosebi, faptului că vârsta n-a răpit scrisului meu decât puțin din entuziasmul său juvenil" (p. 143). 26. Nicolae Steinhardt, Primejdia mărturisirii, ed. cit., p. 37. 27. Nicolae Steinhardt, Critică la persoana întîi, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1983, p. 18. 28. Ibidem, p. 21. 29. Ibidem, p. 25. 30. 1978, reeditare 2006. 31. Ibidem, p. 245. 32. Ibidem, p. 268. Material documentar întocmit de către Drd
DAN CIACHIR – GÂNDURI DESPRE NAE IONESCU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 643 din 04 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346368_a_347697]
-
p. 301. [12] Alexander Schmemann, Op. cit., p. 33-34. [13] Problema simbolismului liturgic ar necesita un studiu amplu, aparte. [14] Alexander Schmemann, Op. cit., p. 45. [15] A se vedea Andrew Louth, Op. cit., p. 80-82. [16] Nicolae Cabasila, Tâlcuirea Dumnezeieștii Liturghii, ed. cit., p. 52. [17] Ibidem, p. 30. [18] Alexander Schmemann, Liturgy and life, New York, 1983, p. 25. [19] Alexander Schmemann, Euharistia, ed. cit., capitolul „Taina Împărăției” și Pr. Prof. Univ. Dr. Dumitru Săniloae, Op. cit., capitolul „Liturghia propriu-zisă”. [20] Pr. Prof. Univ.
DUMNEZEIASCA EUHARISTIE – CENTRUL VIEŢII LITURGICE ŞI DUHOVNICEŞTI A CREŞTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344980_a_346309]
-
p. 45. [15] A se vedea Andrew Louth, Op. cit., p. 80-82. [16] Nicolae Cabasila, Tâlcuirea Dumnezeieștii Liturghii, ed. cit., p. 52. [17] Ibidem, p. 30. [18] Alexander Schmemann, Liturgy and life, New York, 1983, p. 25. [19] Alexander Schmemann, Euharistia, ed. cit., capitolul „Taina Împărăției” și Pr. Prof. Univ. Dr. Dumitru Săniloae, Op. cit., capitolul „Liturghia propriu-zisă”. [20] Pr. Prof. Univ. Dr. Dumitru Stăniloae, Op. cit., p. 182. [21] Paul Evdokimov, La priere de l”eglise de l”Orient, Paris, 1971, p. 59. [22
DUMNEZEIASCA EUHARISTIE – CENTRUL VIEŢII LITURGICE ŞI DUHOVNICEŞTI A CREŞTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344980_a_346309]
-
Pr. Prof. Univ. Dr. Dumitru Săniloae, Op. cit., capitolul „Liturghia propriu-zisă”. [20] Pr. Prof. Univ. Dr. Dumitru Stăniloae, Op. cit., p. 182. [21] Paul Evdokimov, La priere de l”eglise de l”Orient, Paris, 1971, p. 59. [22] Alexander Schmemann, Euharistia, ed. cit., p. 172. [23] Practica „sărutării păcii” s-a păstrat în practica liturgică a nestorienilor, a copților și a armenilor. [24] Sfântul Chiril al Ierusalimului, Catehezele, în Volumul „Izvoarele Ortodoxiei”, volumul 6, 7, traducere în limba română de Pr. Prof. Univ.
DUMNEZEIASCA EUHARISTIE – CENTRUL VIEŢII LITURGICE ŞI DUHOVNICEŞTI A CREŞTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344980_a_346309]
-
Univ. Dr. Dumitru Fecioru, E.I.B.M.B.O.R., Cateheza V, 3, București, 1943, 1945. [25] Fericitul Augustin, Sermo CCXXVII, appud Pr. Prof. Univ. Dr. Petre Vintilescu, Liturghierul explicat, ediția a II-a, București, 1998, p. 223. [26] Alexander Schmemann, Euharistia, ed. cit., cap. „Taina Unității”, p. 137-161. [27] Idem, Liturgy and Tradition, New York, 1990, p. 55. [28] Ibidem, p. 60. [29] Ibidem, p. 51. [30] Pr. Prof. Univ. Dr. Ene Braniște, Op. cit., p. 24. [31] Ibidem, p. 25. [32] Sfântul Nicodim Aghioritul
DUMNEZEIASCA EUHARISTIE – CENTRUL VIEŢII LITURGICE ŞI DUHOVNICEŞTI A CREŞTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344980_a_346309]
-
p. 51. [30] Pr. Prof. Univ. Dr. Ene Braniște, Op. cit., p. 24. [31] Ibidem, p. 25. [32] Sfântul Nicodim Aghioritul, Hristoitia, traducere în limba română de monahii Iona și Antonie, Sfântul Munte Athos, p. 69. [33] Alexander Schmemann, Euharistia, ed. cit., p. 38. [34] Alexander Schmemann, For the life of the world, New York, 1973, p. 17. [35] Idem, Euharistia, ed. cit., p. 39. [36] Ibidem, p. 51. [37] Așa își intitulează Pr. Prof. Univ. Dr. Dumitru Stăniloae capitolul preliminar al lucrării
DUMNEZEIASCA EUHARISTIE – CENTRUL VIEŢII LITURGICE ŞI DUHOVNICEŞTI A CREŞTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344980_a_346309]
-
Hristoitia, traducere în limba română de monahii Iona și Antonie, Sfântul Munte Athos, p. 69. [33] Alexander Schmemann, Euharistia, ed. cit., p. 38. [34] Alexander Schmemann, For the life of the world, New York, 1973, p. 17. [35] Idem, Euharistia, ed. cit., p. 39. [36] Ibidem, p. 51. [37] Așa își intitulează Pr. Prof. Univ. Dr. Dumitru Stăniloae capitolul preliminar al lucrării sale: Spiritualitate și Comuniune în Liturghia Ortodoxă, ed. cit., p. 13. [38] Arhimandritul Vasile, Eisadikon, Elementele trăirii liturgice a misterului
DUMNEZEIASCA EUHARISTIE – CENTRUL VIEŢII LITURGICE ŞI DUHOVNICEŞTI A CREŞTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344980_a_346309]
-
of the world, New York, 1973, p. 17. [35] Idem, Euharistia, ed. cit., p. 39. [36] Ibidem, p. 51. [37] Așa își intitulează Pr. Prof. Univ. Dr. Dumitru Stăniloae capitolul preliminar al lucrării sale: Spiritualitate și Comuniune în Liturghia Ortodoxă, ed. cit., p. 13. [38] Arhimandritul Vasile, Eisadikon, Elementele trăirii liturgice a misterului unității în Biserica Ortodoxă, Sfânta Mănăstire Stavronichita din Sfântul Munte Athos, 1974, appud Pr. Prof. Univ. Dr. Dumitru Stăniloae, op. cit., p. 35. [39] Pr. Prof. Univ. Dr. Ene Braniște
DUMNEZEIASCA EUHARISTIE – CENTRUL VIEŢII LITURGICE ŞI DUHOVNICEŞTI A CREŞTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344980_a_346309]
-
situații din cauza cărora nu pot participa la Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie și cărora li se acordă și administrează Sfânta împărtășanie după caz. [49] Pr. Prof. Univ. Dr. Ene Braniște, Op. cit., p. 100-101. [50] Alexander Schmemann, The world as Sacrament, ed. cit., p. 54. [51] Părintele Ieroschimonah Paisie Olaru de la Schitul Sihla, în volumul „Duhovnici Români contemporani”, Editura Bizantină, București, 1999, p. 214. [52] Pr. Dr. Gheorghe Petraru, Euharistia - Taina Unității Bisericii și a mântuirii în Hristos, în rev. “Mitropolia Moldovei și
DUMNEZEIASCA EUHARISTIE – CENTRUL VIEŢII LITURGICE ŞI DUHOVNICEŞTI A CREŞTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344980_a_346309]
-
cândva.” (Catrina Ion, op. cit. pag. 377.) Titlul romanului sugerează ideea de bază ce se desprinde din paginile sale: „Nu suntem decât niște ființe neputincioase și neștiutoare în mâna destinului, ca niște păpuși de sticlă fragile și inutile.” ( Catrina Ion, op cit. pag. 327.) Personajele cresc, se maturizează și se dezvăluie sub ochii noștri. Cititorul va suferi, se va bucura și va iubi împreună cu ele. Lectura acestui roman este o evadare dintr-o lume agitată, stresantă și epuizantă, către un tărâm interior
IMPRESII DE CITITOR: „PĂPUŞA DE STICLĂ” DE ION CATRINA, SAU CALEA SPRE LUMINĂ de RAFAELA TRĂISTARU în ediţia nr. 459 din 03 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345300_a_346629]
-
191 Paul Emanoil Barbu, Morile din județul Gorj, într-o statistică din 1839, în Arhivele Olteniei. Serie nouă, nr.15, 2000, p. 89. Arhivele Naționale Mehedinți, fond Prefectura jud. Mehedinți, dosar 25(4389)/1833, f.7-36;Paul Emanoil Barbu, op., cit., p.89-101 De la 14 376 familii, după statistica din anul 1815 a lui Dionisie Fotino( Istoria Generală a Daciei , tom.III, București, 1859, p.182, populația Mehedințiului ajunge în perioada 1834-1835 la 29 123 familii, conform statisticii oficiale a județului
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345508_a_346837]
-
318-319); Mite Măneanu, Agricultura și comerțul românesc în secolele XVIII-XIX. Aspecte generale, regionale și specifice, Editura MJM, Craiova, 2009, p.116-117) 6. Prețul morilor ajunge în această perioadă la sume apropiate de 1 200 lei (Șt.Olteanu, C. Șerban, op cit. p. 331). În această privință este edificator Catastihul întocmit în 1818 de logofătul al treilea Costandin Bălteanu pentru cheltuielile făcute cu moara sa din Cireșu, incluzând materialele de construcție, piesele montate, numărul de oameni folosiți, hrana și timpul utilizat, pe
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345508_a_346837]
-
literară, nr. 21, 28 mai 2003, pp. 10-11. 23. Publicate constant, din anul 1973 până în anul 1989, în reviste precum Viața Românească, Teatrul, Secolul 20, Tomis, Familia, Vatra, Steaua, Astra, Echinox, Orizont, Opinia studențească. 24. Nicolae Steinhardt, Primejdia mărturisirii, ed. cit., p. 71. 25. Nicolae Steinhardt afirmă, în convorbirile cu Ioan Pintea: „nu sunt creator, ci critic. Lucrez, așadar, cu materialul clientului. Scriu numai dacă am despre ce scrie și numai în măsura în care sunt în stare să înțeleg și să iubesc sincer
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ… PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377711_a_379040]
-
nu sunt, sunt doar un diletant, a cărui prezență în viața noastră literară cred că se datorează, îndeosebi, faptului că vârsta n-a răpit scrisului meu decât puțin din entuziasmul său juvenil" (p. 143). 26. Nicolae Steinhardt, Primejdia mărturisirii, ed. cit., p. 37. 27. Nicolae Steinhardt, Critică la persoana întîi, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1983, p. 18. 28. Ibidem, p. 21. 29. Ibidem, p. 25. 30. 1978, reeditare 2006. 31. Ibidem, p. 245. 32. Ibidem, p. 268. Material documentar întocmit de către Dr.
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ… PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377711_a_379040]
-
noastră morală și spirituală, națională și științială” putea progresa. În același sens și înțeles, prin biserică, în condițiile dominației și primejdiilor din afară, „masa poporului trăia prin vechile ei cutume, o viață istorică milenară” aprecia Nicolae Iorga (Arh. MJS, loc. cit., p 24-25). Rămânând în zona capelei vă rețin atenția semnalând că pereții galeriei poartă multe basoreliefuri sculptate în stânca de sare. Am remarcat și cred că nu m-am înșelat că toate acestea aveau tematică religioasă. Ele sunt opera recentă
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377870_a_379199]
-
Lui, și frați ai lui Iisus Hristos. Căci toți sfinții sunt aceasta prin nunta cea preaneprihănită și preanecunoscută săvârșită cu ea și în ea, datorită căreia Fiul lui Dumnezeu este din ea și sfinții sunt din El“ (Sf. Simeon, op. cit). Același Sfânt - Simeon Noul Teolog - menționează că Maica Domnului L-a născut trupește pe Iisus Hristos, în chip de negrăit și fără bărbat. Iar sfinții toți Îl au ca unii ce L-au zămislit pe El după har și după
CÂTEVA INDICII ISTORICE ŞI REFERINŢE CULTURAL – SPIRITUALE CU PRIVIRE LA ICOANA MAICII DOMNULUI “PRODROMIŢA” DE LA SCHITUL ROMÂNESC PRODROMU DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 20 [Corola-blog/BlogPost/375822_a_377151]
-
epifenomen, o proiecție bovarică, așa cum, cu argumente seducătoare, a susținut Călinescu care scria în a sa Istorie că” Rusoaica e un fel de Madame Bovary al virilității întrucât în Ragaiac sunt întrupate aspirațiile oricărui bărbat, fără vreun accident mai deosebit“(cit.,p.679). Oricum, reflectând în personaj această considerație pur teoretică, putem verifica până la detalii adevărul următor: pasionalitatea sa extremă, maladie a sufletului, este ea un reflex al imaginarului obsesiv, o expresie și o supapă a unor conflicte, traduse metaforic în
PASIONALITATEA CA REFLEX AL IMAGINARULUI ÎN RUSOAICA DE GIB I. MIHĂESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372733_a_374062]
-
ale materiei organice și anorganice, cu mult au progresat științele biologice, medicale, sociale, spirituale, psihologice, dar deocamdată mai predomină inventica și științele reale. Statele contemporane anume în aceste domenii de cercetare investesc cel mai mult. Și noi dorim să aflam cit mai multe lucruri noi descoperite de savanți. Însă, cunoștințele acumulate despre Lume și despre noi, oamenii, sunt împrăștiate într-o multitudine diversificată de direcții de cercetare și cunoaștere. Încă nu există o știință integratoare despre Lume și om. Hiperspecializarea, după
PREMIUL III LA CONCURSUL INTERNATIONAL MEMORIA SLOVELOR, EDITIA A II-A, 2016 [Corola-blog/BlogPost/374182_a_375511]