1,260 matches
-
Orleanu, Gabriel Donna, Al. Petroff ș.a. Mai curând pseudosimbolism, mișcarea pe care încerca să o provoace revista „Literatorul” aducea în poezie ceva nou în opoziție cu eminescianismul și cu mișcările neoromantice paseiste de orientare rurală (sămănătorismul, poporanismul). Se promova inspirația citadină și exotică, cultivarea livrescului, rafinamentul formal, experimentarea de tehnici noi. Poezia orașelor, lirismul de sursă intelectuală, vitalizat de freamătul existenței moderne, comunicat pe calea versului liber vor deveni ideile structurante ale programului revistei „Vieața nouă”, dirijată de Ovid Densusianu. Rezultatele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289675_a_291004]
-
că, fără nici o urmă de solemnitate sau de afectare, privirea alunecă, asemenea unui obiectiv fotografic, peste suprafața lucrurilor, înregistrând detalii dintre cele mai banale, prozaice și, în aparență, insignifiante. După precizarea locului („lângă piața Maubert”), care trimite la un spațiu citadin, familiar, recognoscibil, și a timpului (un timp, desigur, cotidian, rutinier, repetitiv, al așteptării autobuzului), este schițat, în câteva tușe sigure, „decorul” compus din cele trei prăvălii, așezate una lângă alta, parcă pentru a înlesni contemplarea „comportărilor diferite” ale diverselor forme
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
la cosmopolitism, de la nostalgie la sarcasm, „compromisurile” realizate bazându-se pe „constituirea de teritorii bine delimitate”, pe „respectarea riguroasă a distanțelor” și pe „strategiide consolidare” foarte elaborate Întemeiate pe „concilieri” și pe „tranzacții”. O dată ce homo urbanus ă nici cu totul citadin, nici aparținând cu adevărat periferiei ă este „prins Între două lumi”, abordările obișnuite la care recurgeam când vorbeam despre Cetatea clasică și, În special, formele de civilitate și de socialitate pe care le asociam În mod spontan cu aceasta mai
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
din marile orașe, de dezorganizarea familială, de modurile de viață asociative, de controlul social din cartiere, de ghetou sau de prostituție. De unde și studiile privind devianța și mobilurile sale Într-o societate eterogenă sau reorganizările care au loc În spațiul citadin. Așa-numita școală a ecologiei urbane, care a atins apogeul la Chicago În anii 1920-1930 grație lui Robert Park, Ernest Burgess, Roderick McKenzie sau Louis Wirth, a fost prima care a folosit tehnici precum povestirea vieții, observarea participativă, interviurile aprofundate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
rănite. Acolo la Chișinău am avut răspunsul la întrebarea pusă în București mai multor basarabeni fără să am de undeva răspunsul. Dincolo de rusificare, dincolo de ademenirea cu beneficiile apartenenței la, sau măcar satelizării de către un stat puternic, de unde preferința explicită a citadinilor moldoveni pentru Moscova, în detrimentul Bucureștiului și a rurarilor, pentru Voronin, în detrimentul politicienilor pro-români? Cum se face, am întrebat clar, în mai multe rânduri, că memoria colectivă din Basarabia nu iartă românilor mediocra administrație interbelică, dar iartă rușilor foametea cu antropofagie
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
Ioan Pânzaru scria un eseu antropologic încadrând românii într-unul din cele două tipuri de civilizații, civilizații "ale rușinii" și "ale vinovăției", care ar corespunde în fond, civilizațiilor de tip țărănesc, ancestral, care trăiesc în afara timpului și celor de tip citadin, modern, dinamic. De aici cred că ar trebui să înceapă această discuție. Observatorul cultural, nr. 309, 23 februarie 2006 Piața Universității, după șaisprezece ani Piața Universității face parte din acea categorie de fenomene care îți schimbă semnificația la intervale de
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
comportamentul japonez în al doilea război mondial, și în fine, de James Atherton, care vorbește într-un eseu mai recent despre "judecata prin presă" caracteristică "culturilor rușinii". Simplificând la maximum, culturile occidentale, catolice și protestante, sunt culturi ale vinovăției, individualiste, citadine, bazate pe responsabilitate. Cele ale rușinii sunt culturile colectiviste, rurale, bazate pe prevalența judecății colective asupra idividului și pe acceptarea autorității exterioare în detrimentul liberului arbitru individual. În eseul lui Ioan Pânzaru care avertiza de altfel că asemenea categorii nu se
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
de la început față de oraș, blamat cu deosebire pentru că favorizează morala dubioasă a „clasei culte”, de care, după unele ezitări, Ilie Barbu, spre pildă, reușește să se detașeze (În clasa cultă), nu însă și Nicolae Marcu, profesorul care acceptă compromisul meschinăriei citadine (O răsplată). Tematica sămănătoristă sau poporanistă are însă o abordare particulară. Motiv frecvent și la el în perioada de început, „datoria” intelectualilor de la sate se înscrie în narațiuni cu finaluri neprevăzute, cu motivații adânc omenești, nu doar conforme preceptelor. Așa
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285197_a_286526]
-
în raport cu natura, termen constant de referință (sufletul lui Iosif Rodean e ca o prăpastie rece, întunecată). Astfel, omul e legat permanent de crepuscular și de durere, din care se desprinde și ia contur (Vechi pădurari). Ignorând aproape cu totul peisajul citadin, scriitorul se oprește asupra celui rural, nu totdeauna luminos, dar sugestiv prin asprimea liniilor. Atmosfera este de trai „în întuneric”, povestirile fiind organic structurate pe absența luminii, ca simbol al vieții întregi. Întunecate, rudimentare, peisajele creează granițe inospitaliere altor sentimente
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285197_a_286526]
-
o constituie diagnosticul pus lui Uxbal în urma unui banal consult medical: cancer de prostată ajuns în stadiul de metastază. Uxbal are la dispoziție aproximativ două luni să pună lucrurile la punct într-o existență destul de zbuciumată și confuză. Acest lup citadin al unei Barcelone crepusculare și interlope se ocupă cu distribuirea ilegală a forței de muncă ieftine constând din imigranți chinezi, dar și a mărfurilor acestora prin intermediul clandestinilor senegalezi. Este divorțat, soția sa Marambra (Maricel Álvarez) fiind instabilă psihic, și totodată
Frumos-îngrozitorul Iñárritu by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5547_a_6872]
-
în București, la Romexpo, în intervalul 20-23 octombrie; în context, până la 15 septembrie se mai primesc înscrieri la concursul național de artă fotografică deschis amatorilor și profesioniștilor de toate vârstele. Structurată pe patru categorii distincte (peisaj/natură, obiective turistice, peisaj citadin și eseu fotografic), competiția se adresează tuturor celor care au completat formularul de înscriere disponibil în revista „Vacanțe și Călătorii“ sau descărcabil de pe site-ul www. vacantesicalatorii. ro și trimit maximum cinci fotografii pentru fiecare secțiune, alb-negru, monocrome sau policrome
Agenda2005-30-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283974_a_285303]
-
oameni care-i spun versurile pe dinafară, fără să știe de cine sînt făcute, de parcă s-ar fi născut ca poezia populară". Instalată într-o atmosferă confortabilă de firesc, creația lui Topîrceanu se perpetuează mult timp sub forma unui "folclor citadin", cum numai cu scrierile lui Anton Pann ori ale lui Conachi se mai întîmplase. Naturalețea funciară a rostirii, muzicalitatea versului "jucat" prin combinații de rime și de măsuri, o anume întrebuințare "înveselitoare" a neologismului fac rețeta unui stil de succes
Martie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/10755_a_12080]
-
fi pierdut pe drum. În sprijinul acestei aserțiuni pledează și următoarele două mari capitole ale cărții: Orizontul european - o altă istorie și Originea altor vremuri. Modernitatea scandaloasă a romantismului, utopia proiectului libertății sexuale, strategiile învăluirilor și dezvăluirilor în spațiul public citadin și în cel al saloanelor, tipologia relațiilor erotice - matrimoniale, în cupluri amoroase sau l^amour à trois, o teorie a elitelor exemplificată prin dandysm, al cărui unic reprezentant în Germania ar fi fost Ernst Jünger, soarta elitelor în mass-media, și
Nicolaus Sombart și supremația femeii by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13014_a_14339]
-
un ingenios și subtil pretext de a parodia proprietatea colectivă, ajungându-se și la împărțirea obiectelor de folosință intimă. Succesul la public al filmului a fost determinat de tandemul Draga Olteanu Matei (Varvara) - Marin Moraru (Toderaș), de amestecul între umorul citadin și cel rural (prezent mai ales în limbaj) sau de stilul regizoral al lui Mircea Moldovan. Într-un articol publicat la momentul lansării filmului, criticul Eva Sârbu a lăudat farmecul acestui film care „stă în prospețimea observației (...) în tandrețea punctului
Toamna bobocilor () [Corola-website/Science/312955_a_314284]
-
Atenei (Atthis), ca și al altor scrieri asupra Eoliei și Arcadiei, sau asupra unor popoare străine (perșii, sciții). Se poate spune că prin el se realizează un început de specializare a cercetării trecutului. Grecia secolului V î.e.n. era o civilizație citadină, o putere maritimă, dar diversificată și dezbinată în orașe-state. Democrația, libertatea religioasă, alfabetizarea cetățenilor, apariția publicului (care avea un rol tot mai mare), dar și conflictul cu perșii au făcut ca Grecia să fie locul de naștere al studiului istoriei
Istoriografie () [Corola-website/Science/299380_a_300709]
-
ține chiar atât de mult de divinitate, acest lucru neînsemnând o ridicare fățișă împotriva religiei, ateismul apărând în perioada modernă. Istoria nu mai este văzută ca un rezultat al voinței exclusive a Divinității. Dispare Cronica Universală, apărând istorii particulare (cultură citadină) sau statale. La fel, apare cultura aristocratică, burgheză, cu o sinteză proprie și care afirmă principii individuale. Evul Mediu a încercat să adapteze filosofia și gândirea păgână la creștinism, însă Renașterea admiră și imită Antichitatea, latina revenind în scrierea operelor
Istoriografie () [Corola-website/Science/299380_a_300709]
-
Întreaga sală la tăcere. Vrajă, gîndește Wakefield, recunoscător pentru anonimatul satisfăcător pe care ți-l poate da o sală plină de străini (de și mai mare ajutor dacă sînt goi). Pace, născută din resturi, floare de mlaștină născută din mal citadin. La sfîrșitul numărului, Caddy o aduce pe Claudette să-i cunoască și ea pe bărbați, iar Wakefield comandă alte cocktailuri cu șampanie. — Enchanté, spune Claudette, care a fost cîndva Claude. — O distribui În toate filmele mele, se laudă Caddy. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
de trepte și am țâșnit direct în stradă. Era început de octombrie, zilele erau încă frumoase, dar nopțile cam răcoroase. Aidan m-a ajutat să-mi pun haina, un caftan de catifea albastru închis, pe care era pictat un peisaj citadin argintiu. (L-am primit gratuit. Pentru un scurt răstimp, McArthur a reprezentat o casă de modă numită Fabrice&Vivien. În acele zile idilice, înainte de ruptura care a intervenit pentru că n-au fost mulțumiți de serviciile noastre, aruncau peste tot cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
și a clătinat din cap fără prea multă convingere. În realitate, Amanda știa foarte bine, el nu era deloc încântat să fie acolo. Se opusese cu ferocitate ideii ei de a părăsi Londra și de a se muta la țară. Citadin până în măduva oaselor, Hugo era terifiat de noțiunea de spațiu pierdut la mama naibii, cu nopți întunecate și tăceri îngrozitoare. Dar, odată ce rămăsese însărcinată, Amanda insistase că viața ei citadină se încheiase. Soluția de compromis o reprezentase Bath-ul. Pe lângă faptul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
a părăsi Londra și de a se muta la țară. Citadin până în măduva oaselor, Hugo era terifiat de noțiunea de spațiu pierdut la mama naibii, cu nopți întunecate și tăceri îngrozitoare. Dar, odată ce rămăsese însărcinată, Amanda insistase că viața ei citadină se încheiase. Soluția de compromis o reprezentase Bath-ul. Pe lângă faptul că se afla la jumătatea drumului dintre marele oraș și ruralitatea deluroasă, mai avea și avantajul că se găsea într-un loc despre care Hugo mai auzise vorbindu-se. Existau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
care Hugo mai auzise vorbindu-se. Existau și trenuri către Londra. Nu că Hugo le-ar fi folosit. El își închipuise c-o să facă naveta până în Islington, unde lucra ca agent imobiliar, însă soția lui hotărâse că și viața lui citadină se încheiase. Rezultatul era că acum Hugo devenise sclavul salariului oferit de Neil Dustard, șeful unei mici agenții imobiliare din Bath. La început, Neil păruse un tip destul de rezonabil. Fusese singurul agent căruia Hugo îi trimisese CV-ul și care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
normală de fete, care erau clădiri mari cu un etaj sau două, numai în zona centrală a orașului se înălțau încă trei astfel de clădiri. Așa că, dincolo de zona imobilelor înalte, orașul părea mai degrabă o mare aglomerație rustică, și nu citadină, mai ales că nici măcar strada principală în același timp drum național, nu era pavată. În anii copilăriei mele în Beiuș nu circulau mașini exista un singur taximetru care făcea numai curse speciale de mare distanță și care ne-a transportat
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
Iar dacă oboseala ne învingea la o oră încă timpurie a zilei, urcam frumos într-un autobuz, oricare, și ne odihneam până ce vehiculul ajungea la capăt de linie și înapoi de unde l-am luat, având astfel prilejul să contemplăm peisajul citadin care se oferea generos privirilor noastre curioase. Se înțelege că am vizitat și nu se putea altfel vestigiile istorice de o bogăție rară ale trecutului imperial roman -; am colindat prin palate, piețe și foruri, am admirat coloane, arcuri de triumf
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
a fost proliferarea poematizărilor diluviale, simplist grandilocvente, cu oralitate ostentativ accesibilă; în vers liber, patetic, cadențat, după modelul lui Vladimir Maiakovski (familiar proletcultiștilor sovietici), erau hiperbolizați proletarii cu salopetă, șapcă și pumnul ridicat dârz, se celebra mașinismul și noul decor citadin, saturat de drapele și lozinci; în anii ‘45-’46 a fost lansat și un concept care e „varianta românească a proletcultismului” (Ana Selejan): „cultura pentru mase” sau „cultura cu sens unic”, pregătind trecerea spre realismul socialist. Al doilea fenomen raportabil
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289036_a_290365]
-
publica După melci de Ion Barbu! Îmi vine să cred că poemul era știut pe dinafară de mai toți participanții, mai puțin de către Radu D. Rosetti. Se obținea efectul de fascinație al descântecelor, care mă stânjenea oarecum printr-o artificiozitate citadină și printr-o impresie de sechestrare a autenticului și de transplant. Oricum, După melci seducea prin magia descântecului. De partea cealaltă, poeziile ermetice, oricât de explicate vor fi fost ele în efervescentul nostru cin, produceau tot un efect magic, dar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]