38,151 matches
-
în acțiunea și activitatea ei de rostuire a minții și a sufletelor multora dintre noi, cititorii ei credincioși, precum și Redactorului ei Claudiu Târziu, le doresc să aibă parte de viață cât mai lungă, cu mult folos sufletesc și cu mulți cititori!... Un sincer și călduros „La Mulți și Fericiți Ani!” Doamne ajuta! Cu aleasă prețuire, Drd. Stelian Gomboș - De la Secretariatul de Stat pentru Culte din cadrul Guvernului României Referință Bibliografica: Cuvinte călduroase la adresa revistei Rost ... / Stelian Gomboș : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
CUVINTE CALDUROASE LA ADRESA REVISTEI ROST ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 by http://confluente.ro/Cuvinte_calduroase_la_adresa_revistei_rost_.html [Corola-blog/BlogPost/360816_a_362145]
-
învățământului românesc al timpului și lui Eminescu. Acesta carte a fost singura sursă a « Epigonilor », poezie trimisă de la Viena împreună cu « Venere și Madona » « Convorbirilor literare », ambele primite cu entuziasm de junimiști și mai ales de Titu Maiorescu și de publicul cititor, din care făcea parte și Veronica Micle. Cine este acest Eminescu?”avea să întrebe Maiorescu- Nu știu, poezia e trimisă din Viena. Foarte interesant, zise încă odată Maiorescu, lasă manuscriptul la mine. Peste câteva zile, fiind adunarea Junimei, si Maiorescu
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1465021241.html [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
aflai mai întotdeauna, duminicile și sărbătorile), hrănindu-se cu compuneri romantico-fantastice că Povestirile lui Hofftnann, Bianca Capello și literatura română câtă îi cădea lui în mâini. Cât despre istorie, dulapurile cu cărți ale lui Gh. Eminovici își găsiseră un nou cititor. Eminescu știa de acasa slova chirilica, iar lecțiile nu și le învăța după manuale, ci de-a dreptul din cărți mai vechi - negreșit din cronici pe care le avea de la Ipotești sau din bibliotecă lui Pumnul. Pentru a ne face
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1465021241.html [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
XX (sau poate XXI) cu toți vecinii pe cap, extrem de supărați. Dar acesta este doar unul din epiloguri, căci textul suportă mai multe (în cânturile 1-10) în care găsim diferite posibilități de structurare postmodernă a relației Esop-Axie care trece pe lângă cititor ca un carusel; finalmente se optează pentru „întotdeauna poporul are dreptate” și, la fel ca la un Caragiale redivivus nu ne bucuram de “un regim constituțional” ci “dăm și autografe pe deasupra”. Al doilea text „Noile legende ale Olimpului - Zeii (după
ESOPIA POSTMODERNITĂŢII de EMILIA CHIRIŢĂ în ediţia nr. 2258 din 07 martie 2017 by http://confluente.ro/emilia_chirita_1488869248.html [Corola-blog/BlogPost/377603_a_378932]
-
constituțional” ci “dăm și autografe pe deasupra”. Al doilea text „Noile legende ale Olimpului - Zeii (după Alexandru Mitru)” e una din fabulele totalitare ce strălucește prin imaginea unei lumi cu reguli diferite pe care naratorul o descrie pilduitor “în vederea luminării răbdătorului cititor” și cu un scop precis: „fie ca din noile legende tu să pleci cu ceea ce trebuie să pleci”. Aventurile unui Kakanez în Pokerania, amintește de Urmuz sau de Jarry, autorul lui “Ubu - rege”; onomastica este fabuloasă și amuzantă iar întâmplările
ESOPIA POSTMODERNITĂŢII de EMILIA CHIRIŢĂ în ediţia nr. 2258 din 07 martie 2017 by http://confluente.ro/emilia_chirita_1488869248.html [Corola-blog/BlogPost/377603_a_378932]
-
subtext, contribuția schmemanniană uriașă, actuală, providențială la primenirea spirituală și liturgică a Ortodoxiei americane. Ca teoretician al Teologiei liturgice și sacramentale, Alexander Schmemann a revitalizat studiul acestei discipline în școlile teologice americane (nu doar ortodoxe) printr-un discurs academic, adresat cititorului și contextului contemporan, prin efortul de întoarcere la sursele și spiritul Tradiției creștine autentice. Introducere în Teologia liturgică, tradusă și în limba română, rămâne o lucrare clasică, nelipsită din bibliografia obligatorie pentru aprofundarea Teologiei liturgice (chiar și în unele școli
PĂRINTELE PROFESOR ALEXANDER SCHMEMANN (1921 – 1983) – UN MARE PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR AL EUHARISTEI, AL TEOLOGIEI LITURGICE, ECLESIALE ŞI SACRAMENTALE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 501 di by http://confluente.ro/Parintele_profesor_alexander_schmemann_stelian_gombos_1337086317.html [Corola-blog/BlogPost/358676_a_360005]
-
cu voce tare; 95% încurajau împărtășirea frecventă; 39% oficiau Botezurile unite cu Liturghia euharistică" (P. Meyendorff, "Fr. Alexander Schmemann's Liturgical Legacy...", p. 325). Părintele Profesor și Teologul Alexander Schmemann, în amintirea și condeiul celor care l-au cunoscut Pentru cititorul interesat de o incursiune concretă, tulburătoare în viața și gândirea Părintelui Alexander Schmemann, lectura Jurnalului său (tipărit de Editura Reîntregirea în anul 2004) oferă cea mai intimă întâlnire cu omul, preotul, decanul care își imortaliza, în cele zece caiete de
PĂRINTELE PROFESOR ALEXANDER SCHMEMANN (1921 – 1983) – UN MARE PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR AL EUHARISTEI, AL TEOLOGIEI LITURGICE, ECLESIALE ŞI SACRAMENTALE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 501 di by http://confluente.ro/Parintele_profesor_alexander_schmemann_stelian_gombos_1337086317.html [Corola-blog/BlogPost/358676_a_360005]
-
aproape inexistente. Părintele Alexander a terminat de scris această carte cu o lună înainte de moartea sa. Este în parte și testamentul său spiritual,în care, în urma unei vaste experiențe ca profesor de teologie liturgică, dar și ca preot slujitor,împărtășește cititorilor săi ortodocși, dar și celor catolici ori protestanți, ceea ce consideră esențial pentru modul în care Liturghia trebuie să fie înțeleasă și trăită astăzi. Principalele momente și aspecte ale Liturghiei sunt evocate în douăsprezece capitole intitulate după cum urmează: „Taina Adunării”, „Taina
PĂRINTELE PROFESOR ALEXANDER SCHMEMANN (1921 – 1983) – UN MARE PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR AL EUHARISTEI, AL TEOLOGIEI LITURGICE, ECLESIALE ŞI SACRAMENTALE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 501 di by http://confluente.ro/Parintele_profesor_alexander_schmemann_stelian_gombos_1337086317.html [Corola-blog/BlogPost/358676_a_360005]
-
manifestat de la începuturile născocirii acestei forme lirice de către trubadurii italieni Pier delle Vigne și Iacopo da Lentini, care au contribuit la lărgirea dificultății de a pune în pagină Poezia. Pentru a face un succint clasament metric al sonetului, îi amintesc cititorului că nu toate limbile au acest tip de elasticitate a expresiei, cum o are limba româna. Sonetul francez, de exemplu, a adoptat versificația alexandrină, tocmai pentru că nu poate răspunde exigențelor inițiale ale genului. Poate că această banală frază îl face
THEODOR RĂPAN de GEORGE ASTALOŞ în ediţia nr. 1138 din 11 februarie 2014 by http://confluente.ro/George_astalos_evocarea_unu_george_astalos_1392120592.html [Corola-blog/BlogPost/364112_a_365441]
-
nu toate limbile au acest tip de elasticitate a expresiei, cum o are limba româna. Sonetul francez, de exemplu, a adoptat versificația alexandrină, tocmai pentru că nu poate răspunde exigențelor inițiale ale genului. Poate că această banală frază îl face pe cititor să-și explice de ce sonetul românesc este endecasilabic, așa cum a fost el conceput de creatorul genului. Într-adevăr, îngemănarea profundă a limbii române cu italiana, a condus la această duplicitate lingvistică. Într-o altă ordine de idei, sonetul de expresie
THEODOR RĂPAN de GEORGE ASTALOŞ în ediţia nr. 1138 din 11 februarie 2014 by http://confluente.ro/George_astalos_evocarea_unu_george_astalos_1392120592.html [Corola-blog/BlogPost/364112_a_365441]
-
de ing. Ștefan Dulu, garantând revelația inconturnabilă a darului natural al lui Theodor Răpan. În cele aproape 800 de pagini ale volumului citat, ni se dezvăluie 366 de sonete care și-au propus și au reușit să-l farmece pe cititor, indiferent de gradul acestuia de sensibilitate. Personal, cu experiența pe care o am și cu sentimental precoce pentru sonet, afirm, fără teama de a exagera, că Theodor Răpan este, fără îndoială, cel mai important sonetist al poeziei de astăzi! George
THEODOR RĂPAN de GEORGE ASTALOŞ în ediţia nr. 1138 din 11 februarie 2014 by http://confluente.ro/George_astalos_evocarea_unu_george_astalos_1392120592.html [Corola-blog/BlogPost/364112_a_365441]
-
în: Ediția nr. 1557 din 06 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului ELISABETA IOSIF- GLOBUL DE CRISTAL- ACTUALIZAREA FANTASTICULUI ROMÂNESC ÎN LITERATURĂ Șapte povestiri fantastice ale scriitoarei Elisabeta Iosif, cuprinse în volumul Globul de cristal- ed. Anamarol București, readuc în atenția cititorilor o temă literară rarefiată în ultimul deceniu în literatura română. Fantasticul este gândit de estetică un mod particular de a percepe fapte, miraculos, inexplicabil din perspectiva logicii și a rațiunii. Spunea Adrian Marino: „Pentru ca fantasticul să-și impună regimul este
ELISABETA IOSIF- GLOBUL DE CRISTAL de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1557 din 06 aprilie 2015 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1428291389.html [Corola-blog/BlogPost/348683_a_350012]
-
corectă în specia fantasticului prin operarea cu elemente taxonomice ale imaginarului într-un spațiu cotidian și este aplicată decurgerii epice. Personajele Alexandru și Iuliana sunt dăruite artei iar considerentele lor balansează între real și virtual într-un mod firesc transmis cititorului prin evocări simple, prin vorbire și întâmplări redate natural. „Nu uitați domnilor, în pictura sa sunt culori care strigă, până când lumea întoarce capul, curioasă să le vadă”. Picturii i se adaugă dansul, personaje harice (Pitihar) personaje mitice, zeița Cobra, Uranus
ELISABETA IOSIF- GLOBUL DE CRISTAL de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1557 din 06 aprilie 2015 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1428291389.html [Corola-blog/BlogPost/348683_a_350012]
-
comparative, și peste toate, lirica domniei sale cuprinde și timpul de ieri și de azi. Prin stilul propriu, pe care îl caută în sinele său și întreg spațiul social, autorul ne oferă mesaj clare cu versuri atât de calde. Ele atrag cititorul în general, și mai ales pe cel care iubește poezia ca un oxigen pe care îl atragem în plămâni. Poetul a știut să aleagă cuvântul lustruit, pe care l-a pus acolo unde trebuie, în versul cu culoare sentimentală. Această
OXIGENUL VERSULUI ÎN CARTEA LUI GANI S. PLLANA de BAKI YMERI în ediţia nr. 2129 din 29 octombrie 2016 by http://confluente.ro/baki_ymeri_1477730082.html [Corola-blog/BlogPost/380670_a_381999]
-
Poemul pascal Hristos a înviat și cel dedicat Nașterii Domnului, Bucurați-vă creștini, reliefează și dragostea pentru tradiție, fără de care nu poți fi scriitor dacă o refuzi. Ca și în celelalte poezii pe această temă, discursul liric simplu induce în cititor o stare de liniște și de pace lăuntrică. Simte nevoia de a se mărturisi, fiindcă despovărarea de păcate aduce eliberare: Mă lepăd, Doamne, de păcate/ Ca de niște haine grele, / Ca să pot să duc în spate/ Toate bune, toate rele
Plasa unei iluzii, de Tatiana Dabija. Recenzie, de Elena Buică – Buni by http://revistaderecenzii.ro/plasa-unei-iluzii-de-tatiana-dabija-recenzie-de-elena-buica-buni/ [Corola-blog/BlogPost/339353_a_340682]
-
care avem câte o mână? De tine este bine, că ai... dreapta, dar, eu... Dreptaciul: - Cred că acolo pe Tărâmul Făgăduinței există o protecție socială puternică. Acolo omul potrivit este la locul potrivit. Noi ca poeți dacă scriem pe placul cititorilor cărțile se vor vinde și din drepturile de autor vom trăi. Soțiile noastre vor lucra conform competențelor și al studiilor... Stângaciul: - Aaaa... nu... nu! E altfel! Acolo, cărțile noastre scrise în spiritul ideologiei se vor tipări în zeci de mii
O STAFIE TULBURĂ SPERANȚA, PIESĂ DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1455427806.html [Corola-blog/BlogPost/373722_a_375051]
-
vânzare vom primi drepturi de autor consistente. Dreptaciul: - Dacă este așa... vai de literatura Tărâmului Făgăduinței. Atunci... nu-ți mai trebuie talent. Este de ajuns o știință a scriituri și... multă ideologie. Vom scrie fără să ținem cont de gustul cititorilor? Stângaciul: - Cititorii sunt obligați să înghită „pastila”pe care le-o servim. Ei fiind liberi să se exprime, să se asocieze, să muncească, să-și înjghebeze propria afacere, să.. (După o pauză.) - Abia aștept să ajung pe Tărâmul Făgăduinței. Acolo
O STAFIE TULBURĂ SPERANȚA, PIESĂ DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1455427806.html [Corola-blog/BlogPost/373722_a_375051]
-
primi drepturi de autor consistente. Dreptaciul: - Dacă este așa... vai de literatura Tărâmului Făgăduinței. Atunci... nu-ți mai trebuie talent. Este de ajuns o știință a scriituri și... multă ideologie. Vom scrie fără să ținem cont de gustul cititorilor? Stângaciul: - Cititorii sunt obligați să înghită „pastila”pe care le-o servim. Ei fiind liberi să se exprime, să se asocieze, să muncească, să-și înjghebeze propria afacere, să.. (După o pauză.) - Abia aștept să ajung pe Tărâmul Făgăduinței. Acolo toți gândesc
O STAFIE TULBURĂ SPERANȚA, PIESĂ DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1455427806.html [Corola-blog/BlogPost/373722_a_375051]
-
revistei “Vatra Veche”, unde am citit inițial o bună parte dintre cele 31 medalioane-portret, la rubrica cu titlul împrumutat apoi cărții memorialistice de față; desigur că este vorba despre Nicolae Băciuț, care, “nășind” un asemenea proiect editorial, va lămuri acum cititorilor modul cum “revista se retrage-n carte”. Frumoasă zicere, căci poetul- tot poet! Desigur că m-au impresionat semnul de carte și dedicația caldă, notată pe o hârtie cartonată specială, cu care exemplarul mi-a sosit de la Editura Vatra Veche
O interesantă geografie a spiritului, de Anca Sîrghie by http://revistaderecenzii.ro/o-interesanta-geografie-a-spiritului-de-anca-sarghie/ [Corola-blog/BlogPost/339244_a_340573]
-
evenimentele activității lor din țară, așa cum se întâmplă cu actorul Mircea Șeptilici, urmărit la București de-a lungul carierei lui scenice, cu începere de prin anul 1970, ca acolada să se închidă la Montreal, cu moartea sa. O noutate pentru cititori este faptul descoperit cu discreție de tânăra lui admiratoare de altădată, anume talentul actorului pentru desen și pasiunea de a „picta în detaliu” florile. O axă nevăzută leagă în timp expoziția graficienei Adelaida Mateescu din februarie 1978, care în holul
O interesantă geografie a spiritului, de Anca Sîrghie by http://revistaderecenzii.ro/o-interesanta-geografie-a-spiritului-de-anca-sarghie/ [Corola-blog/BlogPost/339244_a_340573]
-
în fața geniului Celibidache.” Veronica Pavel Lerner are puterea de-a se transpune complet în lumea ficțională la care se raportează, cu o angajare totală, după cum ea însăși recunoaște, afirmând:” atunci când sunt în poziția de consumator de artă, ca spectator sau cititor, intru complet în lumea fictivă care mi se oferă, mă las transportată în întregime dincolo de realitatea cotidiană și devin eu însămi personaj al acțiunii. “ Atunci când euforia transpunerii ia forma unei scrisori a Grușenkăi către Dimitrie, de care se îndrăgostise în
O interesantă geografie a spiritului, de Anca Sîrghie by http://revistaderecenzii.ro/o-interesanta-geografie-a-spiritului-de-anca-sarghie/ [Corola-blog/BlogPost/339244_a_340573]
-
sculptura mea nu este o meserie frumoasă și bănoasă, sculptura mea este un destin.“ Desigur că aceasta nu este singura cugetare desprinsă din cărțile sculptorului în evocarea volumului de față, dar este cea care esențializează personalitatea acestui Brâncuși al Americii. Cititorul poate afla astfel unele dintre paginile cele mai suculente și intens trăite de Veronic în Canada. Relaționarea cu oameni interesanți apare ca o forma mentis, o strategie existențială a memorialistei. Unui muzicolog cunoscut din anii ’60, cum este Grigore Constantinescu
O interesantă geografie a spiritului, de Anca Sîrghie by http://revistaderecenzii.ro/o-interesanta-geografie-a-spiritului-de-anca-sarghie/ [Corola-blog/BlogPost/339244_a_340573]
-
trebuie să însemne; respect față de tradiție, comunitate și frumusețe: exprimau demnitatea de a fi ceea ce ești de fapt". Cine nu și-ar dori să stea la o asemenea masă încărcată "de mâncare bine gătită de bunica și de împăcare". Ca cititor te implici total și guști farmecul acelei lumi frumos chibzuite, în care "totul făcea parte dintr-un tabiet, o rețetă de trai frumos și cumpătat. Nu la întâmplare, ci cu chiverniseală, cu băgare de seamă și recunoștință. Totul părea să
MILENA MUNTEANU – „DEPARTE DE ŢARA CU DOR” de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 771 din 09 februarie 2013 by http://confluente.ro/Elena_buica_milena_munteanu_elena_buica_1360415350.html [Corola-blog/BlogPost/351862_a_353191]
-
surprinzi revenind ba la un pasaj, ba la altul. Voiajul autoarei fiind unul activ, dinamic, îți transmite și ție această stare și împreună pune la lucru reflecția și plăcerea descoperirii unei lumi care începe să-ți aparțină și ție ca cititor. Te simți alături de autoare în plăcerea cu care compară, cântărește, trage concluzii, definește ce este caracteristic, descifrează motive, tipologii, structuri perene, toate reținute de un ochi deprins cu subtilități, de un om cu bun gust format la școala rafinamentului. Elena
MILENA MUNTEANU – „DEPARTE DE ŢARA CU DOR” de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 771 din 09 februarie 2013 by http://confluente.ro/Elena_buica_milena_munteanu_elena_buica_1360415350.html [Corola-blog/BlogPost/351862_a_353191]
-
sute de mii de credincioși care, zile și nopți, rabdă intemperiile vremii așteptând să le vină rândul la atingerea raclelor și ridicarea rugăciunilor către acei sfinți și către Dumnezeu. Dar, vorbind despre biserici și despre mănăstiri, te-ai întrebat tu, cititorule, când și de ce s-au înălțat aceste locașuri de cult? Răspunsul la aceste întrebări comportă o discuție adâncă, destul de complicată și, poate, greu de înțeles, iar eu, un păcătos pierdut ori regăsit în mulțimea păcătoșilor lumii, nu sunt cel pregătit
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ . de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1813 din 18 decembrie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1450465454.html [Corola-blog/BlogPost/368493_a_369822]