519 matches
-
la un caz real din istorie, în care indienii locali au mâncat efectiv un misionar catolic spre a se pătrunde de spiritul învățăturilor lui. "Împotriva elitelor vegetale. În comunicare cu solul", au interpretat mai apoi intelectualii brazilieni. Ei, imaginați-vă ciulinii întâmpinați atât de bine încât pământul îi înghite spre a-i asimila, în vederea transsubstanțierii lor în totem. Validitatea doctrinei e testată în modul radical al dumicării exponentului ei, din credința sinceră că dăinuirea ulterioară a ideii n-ar ridica probleme
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
de Mecklemburg-Schwerin, ducesă-văduvă de Saxa-Altenburg. La 17 ianuarie 1850, Eduard a fost făcut și conte de Dublin. A primit Ordinul Jartierei în gradul de cavaler (Knight of the Garter) la 9 noiembrie 1853 (sau 1858, după alte surse) și Ordinul Ciulinului (Knight of the Thistle), în același grad, la 24 mai 1867************. În 1863, Eduard va renunța la drepturile sale succesorale asupra ducatului de Saxa-Coburg-Gotha în favoarea fratelui său mai mic, prințul Albert, ducele de Edinburgh. Dar să nu dăm înainte ceasul
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
fi reconcesionat pe 99 de ani (adică pînă la 1 iulie 1997, cînd a revenit Chinei). ** Din 1901, insulele Cook se află sub jurisdicția Noii Zeelande. ************ Ordinul Jartierei are motto-ul The Most Noble Order of the Garter, iar Ordinul Ciulinului are motto-ul The Most Ancient and Most Noble Order of the Thistle. Cititorul ar putea trage de aici concluzia că Ordinul Ciulinului este mai vechi, ceea ce nu e cazul, dat fiind că a fost creat în 1687, sub Stuarți
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
jurisdicția Noii Zeelande. ************ Ordinul Jartierei are motto-ul The Most Noble Order of the Garter, iar Ordinul Ciulinului are motto-ul The Most Ancient and Most Noble Order of the Thistle. Cititorul ar putea trage de aici concluzia că Ordinul Ciulinului este mai vechi, ceea ce nu e cazul, dat fiind că a fost creat în 1687, sub Stuarți, în principal pentru un număr de numai 16 nobili scoțieni, pe cînd primul datează din 1348, sub Plantageneți (v. vol. 1), și cuprinde
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
săpun de spălat, pieptene de pieptănat și ac de cusut. După ce mortul este îngropat, se dă peste mormânt o găină, apoi acea găină se dă de pomană pentru acel mort, ca pe lumea cealaltă găina să-i râcâie potecile de ciulini. După ce un mort se pornește spre mormânt, se ia apa din oala cu care a fost scăldat, se stropește cu ea în urma decedatului, apoi oala se trântește în mijlocul casei, de se sparge, ca să se spargă toate neajunsurile, supărările și să
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
pot înflori, se înalță stejari, pini, cedri, crânguri de aluni și, apărând peștera de vânturile aspre ale mării, o perdea de tei. Pe jos se află ghindă, și ciuperci, și mușchi, iar pentru dreptele pedepse, înțepătoare și usturătoare, spini, scaieți, ciulini, urzici și vreun smârc 158 acoperit cu vâscoasa mătase a broaștei. Plantele dușmănoase își găsesc, cu aceleași rosturi mustrătoare, un corespondent în fauna, himerică sau nu, a insulei vrăjite, vipere cu limba despicată și șuierătoare, broaște râioase, viespi, arici, gândaci
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
lui Prospero (o parodie a urzelilor celor sus-puși), se strămută într-o altă parte, unde intervine Ariel, nevăzut, îi învrăjbește puțin și apoi îi atrage până la a treia etapă a drumului lor prin insulă, unde: „Au dat în spini, scaieți, ciulini și-urzici, / Ce le-au pătruns în carne. I-am lăsat / În balta plină de mătasea-broaștei, / Ce-i lângă peșteră, să dănțuiască / În apă pân’la gât.“ Până la urmă sosesc și ei la locul convenit, însă, în loc să îl ucidă pe
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
pitic (Iris pumita) numit și rățișoara, alături de care se întâlnesc dediței, ciuboțica-cucului (Primula officinalis), ceapa-ciorii (Muscari racemasum) și lăcrămioara (Cannalaria mayalis). Mai târziu, în toiul verii, cresc plante care se apără prin spini, otrăvuri și alte mijloace, cum ar fi: ciulinul (Cardus nutrans), rostogolul (Salsola ruthenica), târtanul - cum i se spune la noi - cu spinii ca niște sfere de sârmă rostogolite de vânturi, lumânărica (Verbescum thapsus) cea mândră, înaltă și încinsă cu o flacără galbenă, laptele câinelui (Euphorbia), linarița (Linaria vulgaris
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Lahore sub formă de legături. În locul hârtiei, băcanii Își Învelesc mirodeniile și alte articole În aceste frunze, iar producătorii și vânzătorii de brânză de vaci fac la fel; ultimii Îmbină două sau trei frunze cu ace de lemn sau cu ciulini, așa Încât să formeze o cupă În care Își expun brânza pusă la vânzare, iar indienii din munți, cărora nu li se permite să folosească sticlă sau porțelan, le folosesc ca farfurii În care Își servesc mâncarea. Rajahii Dhian Singh, Sachet
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
D., care, incepand cu anul 1961, a realizat mai multe ediții din proza acestuia. Edițiile, apărute sub titluri diferite, la Budapesta sau la București, conțin trei, patru sau mai multe dintre povestirile și românele lui Istrati; traducerea romanelor Codin, Cosma, Ciulinii Bărăganului și a povestirilor Direttisimo, O noapte în bălti aparține lui D., iar Chira Chiralina apare întotdeauna în versiunea maghiară realizată de Horváth Henrik încă din 1926. Din opera lui Mihail Sadoveanu D. transpune românul Locul unde nu s-a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286823_a_288152]
-
alese ale lui M. Sadoveanu, ediție realizată în selecția și sub redactarea traducătorului în colaborare cu V. András János, sub titlul Válogatott művek (I-III, 1966). Din opera lui Mihail Sebastian a tălmăcit românul Accidentul. Traduceri: Panait Istrati, Pusztai bogáncsok [Ciulinii Bărăganului], Budapesta, 1961 (în colaborare cu Horváth Henrik), Kyra Kyralina, Budapesta, 1965 (în colaborare cu Horváth Henrik); Román népballadák és népdalok, Budapesta, 1961 (în colaborare cu V. András János); Mihail Sadoveanu, Kisvárosi csendélet [Locul unde nu s-a întâmplat nimic
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286823_a_288152]
-
naturistă și decorativă, făcînd-o aptă să simbolizeze o stare de spirit. Realitatea ușor modificată, concretul transfigurat atît cît să poată Încorpora simbolul, a devenit un suport generos pentru o stare abstractă. Gară pustie - vîntul face o haltă să ia un ciulin Imaginea, cea de la care a plecat autorul, evocă Bărăganul bătut de vînturile toamnei. Din multe motive, gara poate fi pustie, poate este deja dezafectată. Oricum, aici localitățile sînt rare și sînt departe de ea. Acum nu e nici țipenie prin
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
multe motive, gara poate fi pustie, poate este deja dezafectată. Oricum, aici localitățile sînt rare și sînt departe de ea. Acum nu e nici țipenie prin preajmă. VÎntul bate-n rafale și, din cînd În cînd, ridică și cîte un ciulin. Locul, odată umanizat, pare să se Întoarcă-n natură. Doar vîntul se mai joacă o vreme de-a trenul. Observatorul mai cochetează cu această minimă transfigurare și reușește să ne pună pe gînduri: Încotro călătoresc, fără bilet, ciulinii? Fără această
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
cîte un ciulin. Locul, odată umanizat, pare să se Întoarcă-n natură. Doar vîntul se mai joacă o vreme de-a trenul. Observatorul mai cochetează cu această minimă transfigurare și reușește să ne pună pe gînduri: Încotro călătoresc, fără bilet, ciulinii? Fără această mică și glumeață schimbare a scenei, pustietatea n-ar fi nici atît de grăitoare și nu ne-ar deveni nici atît de familiară. deal fără turme - cojocul ciobanului paznic la stână Avansarea cojocului pe post de paznic perturbă
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
Stanca, Alexandru Andrițoiu, Constantin Țoiu ș.a. Un efort mai îndelungat de transpunere l-a apropiat de sensurile scrierilor lui Tudor Arghezi și ale lui Panait Istrati, P. oferind cititorului german un volum de „tablete” argheziene și romanele Chira Chiralina și Ciulinii Bărăganului. El consideră un moment privilegiat întâlnirea sa cu literatura lui Lucian Blaga, care i-a revelat cultura autentică a ținutului natal și i-a impulsionat desprinderea de climatul ideologic al anilor ’60, după cum mărturisește în eseul Despre relația față de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288710_a_290039]
-
înclinații certe literare și care își face temele sau completează jurnalul: "Liviu e coeg de școală cu Paul, de doi ani e învățător într-un sat mic din sud, unde Dunărea taie țara, unde câmpurile se lovesc de cer și ciulinii scuturați aruncă perne albe în Dunăre. În sat țăranii beau rachiu înainte de micul dejun și merg la câmp, a spus Liviu, și femeile îndoapă gâște cu porumb unsuros. Și milițianul, preotul, primarul și învățătorul au dinți de aur în gură
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
săpun de spălat, pieptene de pieptănat și ac de cusut. După ce mortul este îngropat, se dă peste mormânt o găină, apoi acea găină se dă de pomană pentru acel mort, ca pe lumea cealaltă găina să-i râcâie potecile de ciulini. După ce un mort se pornește spre mormânt, se ia apa din oala cu care a fost scăldat, se stropește cu ea în urma decedatului, apoi oala se trântește în mijlocul casei, de se sparge, ca să se spargă toate neajunsurile, supărările și să
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
pot înflori, se înalță stejari, pini, cedri, crânguri de aluni și, apărând peștera de vânturile aspre ale mării, o perdea de tei. Pe jos se află ghindă, și ciuperci, și mușchi, iar pentru dreptele pedepse, înțepătoare și usturătoare, spini, scaieți, ciulini, urzici și vreun smârc acoperit cu vâscoasa mătase a broaștei. Plantele dușmănoase își găsesc, cu aceleași rosturi mustrătoare, un corespondent în fauna, himerică sau nu, a insulei vrăjite, vipere cu limba despicată și șuierătoare, broaște râioase, viespi, arici, gândaci și
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
lui Prospero (o parodie a urzelilor celor sus-puși), se strămută într-o altă parte, unde intervine Ariel, nevăzut, îi învrăjbește puțin și apoi îi atrage până la a treia etapă a drumului lor prin insulă, unde: „Au dat în spini, scaieți, ciulini și-urzici, / Ce le-au pătruns în carne. I-am lăsat / În balta plină de mătasea-broaștei, / Ce-i lângă peșteră, să dănțuiască / În apă pân’la gât.“ Până la urmă sosesc și ei la locul convenit, însă, în loc să îl ucidă pe
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
Române, iar din 1859 își adăugase numelui moștenit și pe acela de Obedenaru, după moșia Obedeni, cumpărată de tatăl lui, originar din Macedonia - semnătura Obedenaru. Publica primele versuri în 1884, în „Opinca” (apărea aici ca Al. S. Georgiad-Obedenaru) și în „Ciulinul”. A lucrat la Biblioteca Centrală din București și, după preluarea acesteia de Academia Română, a fost funcționar aici, între 1901 și 1933. Figură cunoscută a boemei bucureștene, bun cozeur și rafinat meloman, participa la ședințele cenaclului de la „Literatorul” (din 1888), conferenția
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288502_a_289831]
-
îndeaproape de lanuri de floarea soarelui, cocoșate de povara rodului copt. Se scurg, dimpreună, tăcut și lent spre deltă, cuprinzându-se în nemărginirea câmpiilor. Așteaptă să se împlinească sorocul, pentru ca recolta să-și verse belșugul în hambare. Împleticindu-se printre ciulini, dropii sprintează prin pustiile fierbinți. În stufăriș, pelicani și lebede leneșe plescăie zgomotos. Agită covorul de nuferi așternut peste ape în care la suprafață se lăfăiesc vidre. În adâncuri, stau îngrămădiți somni uriași și crapi dolofani, sturioni, cu pântece umplute
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
Titu Maiorescu), București, 1985. Antologii: Mare farsor, mari gogomani. Literatură antimonarhică, pref. edit., București, 1962; Modele de analize literare și stilistice, pref. edit., București, 1971; Auri sacra fames. Antologie de literatură română antimonarhică, pref. edit., București, 1972. Ediții: Panait Istrati, Ciulinii Bărăganului. Moș Anghel, pref. edit., București, 1972; Anton Pann, Povestea vorbii, pref. edit., București, 1973; Calistrat Hogaș, Pe drumuri de munte, pref. edit., București, 1976; V. Alecsandri, Doine. Lăcrămioare. Suvenire. Mărgăritărele, postfața edit., București, 1984; Mihail Sadoveanu, Nicoară Potcoavă, postfața
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287411_a_288740]
-
artă posibilitățile unei cariere. D. a colaborat la numeroase publicații ale epocii („Literatorul”, unde în 1890 era redactor, „Portofoliul român”, „Fântâna Blanduziei”, „Revista literară”, „Revista orientală”, „Revista poporului”, „Analele literare”, „Biblioteca familiei”, „Telegraful român”, „Unirea”, „Românul”, „Naționalul”, „Binele public”, „Raiul”, „Ciulinul”, „Duminica”, „Forța morală”, „Liga literară”, „Peleșul”, „Pleiada”, „Vieața nouă”, „Generația nouă”, „Hermes” ș.a.) cu versuri, teatru și traduceri. Scria ușor (în periodice sunt răspândite peste 1500 de poezii), sub semnul unei remarcabile virtuozități stilistice. Risipea într-o țesătură anostă frumusețea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286725_a_288054]
-
de 10 martie a.c., de dimineață, au venit în târgușorul Pungești vreo 200 de țigani din satul Racova și au început să devasteze prăvăliile, dar cu ajutorul câtorva soldați i-am gonit din târgușor. Printre acești țigani am cunoscut pe V. Ciulin care era în capul lor și pe Marcache Ciulin - care a murit (subl.ns.)”. Din păcate, martorul nu a mai oferit și alte amănunte asupra morții țiganului instigator, însă tăcerea lui poate fi lesne înțeleasă. Dar, iată ce s-a
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
târgușorul Pungești vreo 200 de țigani din satul Racova și au început să devasteze prăvăliile, dar cu ajutorul câtorva soldați i-am gonit din târgușor. Printre acești țigani am cunoscut pe V. Ciulin care era în capul lor și pe Marcache Ciulin - care a murit (subl.ns.)”. Din păcate, martorul nu a mai oferit și alte amănunte asupra morții țiganului instigator, însă tăcerea lui poate fi lesne înțeleasă. Dar, iată ce s-a întâmplat mai departe: „După ce am gonit țiganii, au început
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]